Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct.3, avem Propunerea legislativă pentru completarea art.8 alin. l şi 2 şi art.119 alin.1 ale Legii învăţământului nr.84/1995 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter organic, raport de adoptare din partea comisiei pentru învăţământ, suntem primă Cameră sesizată.

Vă informez că data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final este 2 noiembrie. Rog iniţiatorul să-şi susţină proiectul.

Comisii găsim oricând, avem iniţiatori întâi, vă rog frumos. Domnul deputat Radan. Şi rog comisia, bineînţeles, să-şi ia locul în bancă. Toată comisia e plecată? Nu, staţi un moment, domnule deputat, că dacă toată comisia e plecată, suntem într-o încurcătură. Dar, dumneavoastră sunteţi din comisie. Prezentaţi dumneavoastră.

Domnul Mihai Radan:

Păi, sunt secretarul comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, atunci susţineţi iniţiativa şi după aceea să prezentaţi raportul.

Domnul Mihai Radan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă are la bază solicitarea minorităţilor naţionale care s-au întrunit în luna mai la Caraşova în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Totodată ea se bizuie pe prevederile constituţionale care asigură minorităţilor naţionale dreptul la instrucţie în limba maternă. Şi, bineînţeles, pe prevederile articolelor din Legea nr.84 pe care doreşte s-o completeze.

Amendamentul în sine nu schimbă nimic din Legea nr.84, doar adaugă încă o formă de instrucţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Ea, dacă vreţi, reflectă o nouă etapă în dezvoltarea minorităţilor sau în evoluţia, instrucţia minorităţilor naţionale, respectiv ca această instrucţie să nu fie numai în limba statului sau numai în limba maternă. Ci se solicită atât în limba maternă, cât şi în limba română sau în limba statului.

Considerăm că această formă reflectă şi o modalitate mai eficientă de instruire şi de integrare a minorităţilor, mai ales mici, din punct de vedere numeric, deoarece ea va oferi posibilitatea ca aceşti absolvenţi ai şcolilor care se vor instrui atât în limba maternă, cât şi în limba română, să posede în mod egal cele două culturi, să posede în mod egal cele două coduri de comunicare în viaţa de toate zilele. Aşa că vă rugăm să votaţi această iniţiativă, şi anume predarea atât în limba maternă, cât şi în limba română.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare în fond Propunerea legislativă pentru completarea art.8 alin.l şi 2 şi art.119 ale Legii învăţământului nr.84 din 1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii învăţământului nr.84 din 1995, republicată, în sensul extinderii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale şi la forma de predare simultană în limbile minorităţilor naţionale şi în limba română, măsură considerată benefică pentru comunităţile minorităţilor naţionale.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 28 membri ai comisiei. La dezbaterea propunerii legislative au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat din Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi domnul Mihai Matecovici, director general din Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 17 şi 24 octombrie 2006, comisia, cu 15 voturi pentru şi 3 abţineri, propune plenului adoptarea propunerii legislative cu amendamentele din anexa alăturată.

Permiteţi-mi două observaţii, în calitate de vicepreşedinte al comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Într-adevăr, comisia a luat în vedere avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, chiar şi avizul Consiliului Legislativ, însă de aici lipseşte faptul că, de fapt, comisia nu a luat în consideraţie punctul de vedere al Guvernului. Fiindcă punctul de vedere al Guvernului era negativ şi propunea respingerea iniţiativei legislative. Iar o ultimă constatare, într-adevăr, în şedinţa din 24 octombrie au fost 15 voturi pentru, însă nu erau 3 abţineri, ci erau 3 voturi împotrivă.

La dezbaterile generale o să prezint şi punctul de vedere al UDMR-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului, dacă e necesar? Vă rog. Doar spuneţi de la microfon atunci şi cu asta basta.

Domnul secretar de stat Miron.

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Guvernul apreciază că Legea învăţământului în forma care există creează premisele pentru ca ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar de stat, mai tare un pic că nu vă aud.

Domnul Dumitru Miron:

Deci Guvernul apreciază că în forma în care există Legea învăţământului sunt create premisele pentru ca învăţământul în limbile minorităţilor să se desfăşoare şi pe formaţii de studii şi pe filiere şi punctul de vedere al guvernului este că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată, întrucât se introduc nişte sintagme care pot să creeze o serie de confuzii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dezbateri generale? S-a înscris deja domnul deputat Azstalos din partea UDMR. Dacă mai sunt şi alte înscrieri la cuvânt?

Doamna ministru Andronescu. Da, vă rog, domnul Magheru.

Vă rog, domnule deputat Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi considerăm că textul actual al Legii învăţământului care reglementează limba de predare în unităţile şcolare, concret vorbind, art.8, reglementează cât se poate de bine şi clar această problematică. Şi ca să fie bine înţeles pentru toată lumea, permiteţi-mi să citesc acest text al art.8: "Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională". Deci textul reglementează trei posibilităţi: învăţământ în limba română, a doua posibilitate, învăţământ în limba unei minorităţi, dacă se solicită, dacă se cere exercitarea acestui drept şi a treia posibilitate, predare într-o limbă de circulaţie internaţională. Faţă de aceste trei posibilităţi apare aici, zic eu, o noutate, un hibrid, zic eu, inexplicabil din punct de vedere psihopedagogic şi metodic, fiindcă prin iniţiativa legislativă se cere ca să apară o altă variantă inexistentă până acum, deci o a patra posibilitate care permite, ţin să citez, sună în felul următor: "sau, după caz, la cerere, în cadrul aceleiaşi clase, atât în limbile minorităţilor naţionale, cât şi în limba română".

Va să zică, există o unitate şcolară unde predarea se face în limba ucraineană. Vă spun un exemplu. Şi, la un moment dat, se decide că în această unitate în clasa a V-a să se aleagă câteva obiecte, hai să fie fizica sau chimia unde, de fapt, materia să nu fie predată în limba minorităţii respective, ci să fie predată şi în limba română şi în limba minorităţii respective.

Vă întreb următoarele: spuneţi-mi, vă rog, când se va folosi şi limba română şi limba minorităţilor naţionale. Pe partea introductivă? La recapitulare? Care va fi ponderea limbii minorităţii şi care va fi ponderea limbii române?

Şi o altă problemă. Spuneţi-mi, vă rog, din punct de vedere metodic, cum se poate realiza o astfel de predare? Eu zic că prin aplicarea unui asemenea tratament vom ajunge la un rezultat cât se poate de sigur. Nici limba maternă, nici limba statului nu va fi posedată în măsura pe care o doreşte iniţiatorul şi esenţa problemei este că, de fapt, la acele obiecte unde această predare bilingvă va fi efectuată, nu vor cunoaşte nimic din materia respectivă elevii.

Şi încă o întrebare. Spuneţi-mi, vă rog, dacă această predare se face la cerere şi această cerere trebuie să se facă la toate clasele, cum vom proceda? Dacă, eventual, într-o clasă cu 25 de elevi, trei părinţi ajung la concluzia că da, e o idee bună, hai să facem aşa: 20 de minute în limba română, 20 de minute în limba ucraineană. Păi, dacă cer trei părinţi, atunci restul ceilalţi 22 ce vor face? Sau invers?

Deci, în concluzie, noi nu susţinem această iniţiativă legislativă, plecând de la ideea că textul pe care vi l-am citat, textul art.8 al Legii învăţământului reglementează cât se poate de clar această problematică.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Evident că Legea învăţământului, aşa cum este ea în vigoare astăzi, prin articolul menţionat anterior aici, practic, ar rezolva această problemă, pentru că ea nu interzice organizarea unor clase în care învăţământul să fie bilingv. Iniţiativa domnului deputat Radan a rezultat însă dintr-o necesitate practică. Rămâne la interpretarea unui inspectorat dacă aplică într-un fel sau altul.

Ca urmare, prin propunerea şi mai ales prin amendamentul pe care l-a formulat comisia, cu care venim în faţa dumneavoastră, acest articol devine mai flexibil şi eu cred că trebuie acceptat pentru că el vine mai ales în favoarea minorităţilor mici.

Evident că îi înţeleg punctul de vedere pe care îl exprimă aici domnul deputat Asztalos, dar ea este o măsură pentru minorităţile mici. De aceea, eu vă rog să o acceptaţi aşa cum este, nu este doar în România un experiment, se practică şi în alte ţări în care se face vorbire şi există învăţământ în limbile minorităţilor, ca atare, nu pot decât, în încheierea cuvântului meu, să vă adresez rugămintea să votaţi amendamentul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Mircea Costache. Mă iertaţi, domnul Magheru. Mă scuzaţi.

Domnul Costache Mircea:

Şi eu voiam să spun ceva. Aveţi o datorie, domnule preşedinte, la mine...

Domnul Bogdan Olteanu:

Când să-mi plătesc datoria, acum nu aţi mai vrut.

Îmi cer scuze, domnule deputat Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi în comisie şi acum în plen, Grupul parlamentar al PRM a susţinut această iniţiativă legislativă, ea aparţine colegului nostru care reprezintă minoritatea croată. Este vorba şi de secretarul comisiei Radan. Domnul Radan face parte din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, altele decât maghiară, aşa suntem noi obişnuiţi să le numim în Parlament, încât, iată, dumnealui vine de data aceasta cum spunea şi doamna ministru Andronescu, vine cu o propunere legislativă pe care a constatat că este nevoie, este necesar să o facă, pentru că, deşi Legea învăţământului, după cum s-a spus, art.8, preconizează trei posibilităţi de învăţământ pentru limbile minorităţilor naţionale, aceasta, aş vrea să vă spun că nici măcar nu este o nuanţă, este a patra posibilitate. Când, alternativ, dă posibilitate elevilor aparţinând minorităţilor mai mici, mai puţin numeroase ca să apeleze şi la învăţământul în limba română.

Să vă dau un exemplu. Dacă istoria şi geografia, de exemplu, nu vor putea fi predate sau nu sunt specialişti în limba croată ca s-o predea, ei pot să ceară, de exemplu, istoria şi geografia României să fie predată în limba română şi atunci trebuie luate şi măsuri corespunzătoare, inclusiv manualele care se comandă sunt manuale în limba română şi nu mai sunt în limba croată sau alte măsuri de felul acesta. Deci ea a ieşit, cum spunea şi doamna ministru, dintr-o necesitate practică.

În afară de aceasta şi cu aceasta închei, propunerea pe care o face colegul nostru aparţinând minorităţilor naţionale mai mici subliniază încă o dată importanţa limbii oficiale, limbii române pe care o are în instrucţia din ţara noastră, precum şi prestigiul instructiv al limbii române în învăţământul din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că vom susţine şi noi, membrii Grupului parlamentar al Partidului Conservator, proiectul de lege, mai ales că vine de la un coleg de-al nostru, al minorităţilor naţionale şi dacă se practică şi în Europa aşa ceva, aşa cum spunea doamna deputat Andronescu, de ce să nu ne aliniem şi noi, să ne pliem şi noi pe preceptele şi valorile europene.

Şi suntem de acord pentru că întotdeauna noi am manifestat toleranţă, am respectat minorităţile, le-am respectat limba şi cultura şi aşa o vom face întotdeauna, dar nu vom accepta niciodată ca vreo minoritate să încalce prevederile constituţionale. Şi, având în vedere că acest proiect de lege nu încalcă prevederile constituţionale, vom susţine şi vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii, la dezbateri generale, vă rog.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, îmi cer scuze colegului Radan pentru că în dezbaterile din comisie am fost printre puţinii care au votat împotrivă. Nu am înţeles la momentul respectiv, efectiv, şi acesta este punctul nevralgic al meu, ce anume s-a vrut prin această propunere legislativă. Doresc să vă spun ceva, şi anume că această propunere legislativă este de fapt spre binele bunei convieţuiri a noastre din această ţară. Totdeauna am militat pentru buna convieţuire. Şi trebuie să milităm în continuare.

În condiţiile în care un copil acasă vorbeşte o anumită limbă, iar la şcoală are ocazia să ia contact şi cu cealaltă limbă, cu limba majoritară, în aceste condiţii, de fapt el va pleca de la şcoală însuşindu-şi două limbi.

Vedeţi, nu s-a pus problema aici de către domnul vicepreşedinte în ceea ce priveşte cantitatea de materie care se predă, pentru că se poate parcurge programa astfel încât aceasta să fie realizată în mod complet. Şi atunci, de fapt, suntem într-un câştig. E, pentru acest lucru, şi încă o dată îmi cer scuze colegului Radan şi-l felicit pentru propunerea legislativă făcută şi în acelaşi timp bineînţeles susţin această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Mai există şi alte intervenţii, ca să le notez înainte. Nu mai sunt. Atunci, domnul deputat Ştiucă şi închidem dezbaterile generale.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm într-o situaţie extrem de rară, când reprezentanţii unei minorităţi vin şi afirmă nevoia învăţării limbii române. Este expresia unei realităţi, cum s-a subliniat în intervenţia anterioară, pentru că în momentul în care am separat învăţământul, am remarcat un lucru interesant: părinţi, copii ai celor care aparţin unor minorităţi au solicitat înscrierea la şcoli în limba română, au avut revelaţia importanţei practice a învăţării limbii române şi au dorit să vină în şcolile româneşti pentru că au nevoie de limba română.

E un fenomen foarte interesant. Din anumite zone în care se învaţă limbile minorităţilor, vin în licee sau în şcoli din judeţe unde se învaţă limba română pentru a-şi perfecta exprimarea în limba română, pentru a se integra.

Eu cred că este una dintre primele iniţiative de acest gen, şi semnificaţia ei deosebită, remarcabilă, vine din faptul că aparţine unui reprezentant al minorităţilor.

Eu, personal, recomand să susţinem această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am epuizat în cele din urmă dezbaterile generale. Trecem la dezbateri pe articole, pe raportul comisiei. Vă atrag atenţia că există şi un amendament respins. O să întreb dacă se susţine, la momentul oportun.

La pct.1, obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.2, obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

La pct.3, există un amendament respins. Dacă doriţi să-l susţineţi, domnule Astzalos. Înţeleg că există şi o intervenţie din partea domnului deputat Ujeniuc.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E un amendament respins în comisie şi de fapt vine în sprijinul de a face textul mai curat, zic eu, şi mai de înţeles. Textul care este pus spre aprobare sună în felul următor, citesc doar ultima parte: "...sau, după caz, la cerere, în cadrul aceleiaşi clase" şi aşa mai departe.

Amendamentul meu de fapt clarifică acest cuvânt "la cerere". Şi ar suna în felul următor: "...după caz, la cererea organizaţiei reprezentative a minorităţii interesate". Deci, se spune cine este acea persoană juridică care depune această cerere şi clarifică că de fapt cererea trebuie să vină doar din partea acelei minorităţi care e interesată de a introduce această nouă modalitate de predare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenţii pe acest amendament.

Vă rog, domnule deputat Manta.

(Domnul deputat Dragoş Ujeniuc doreşte să intervină)

Să discutăm întâi amendamentul şi după aceea. Înţeleg că dumneavoastră, domnule deputat Ujeniuc, aveţi observaţii pe textul articolului.

Domnul Pantelimon Manta:

În comisia de specialitate, amendamentul a fost respins cu o majoritate covârşitoare de voturi pentru un motiv foarte pragmatic, dincolo de considerentele legale, şi anume, că nu există o astfel de organizaţie care să dea girul, să zicem, opţiunii minorităţii. Textul de lege este foarte practic, lăsând prin exprimarea formulată, "la cerere", lăsând posibilitatea, sigur, în primul rând părinţilor, pentru că mare parte din copii nu pot solicita ei direct să înveţe în limba română.

Introducerea strict a unei alte formulări, în sensul ca o organizaţie să hotărască acest lucru este, repet, şi cu depăşirea reglementărilor legale incidente în materie, nu văd cum o organizaţie s-ar pronunţa, dar mai ales care ar fi aceea. Deci, este şi lipsită de pragmatism.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Marton, tot la amenament? Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi place această discuţie, zic eu, duplicitară. Când vă convine, atunci aflaţi că în Parlamentul României sunt prezente organizaţiile legitime ale minorităţilor naţionale prin reprezentanţii lor, prin votul pe care l-au primit; când nu vă convine, uitaţi că ei au primit acest vot şi sunt prezenţi în Parlament, şi vă puneţi întrebarea, oare care ar fi acea organizaţie care este reprezentativă? Este aceeaşi dispută pe care o duceţi şi în cazul discutării legii minorităţilor naţionale.

Adică organizaţiile reprezentate în Parlament nu sunt reprezentative pentru o comunitate sau alta, pentru că nu aveţi acest interes.

Eu cred că acest amendament tocmai ar rezolva acea problemă pe care a pus-o aici domnul Asztalos. Ce ne facem dacă din cei 25 de elevi, părinţii a 12 elevi spun că vor această formă şi 13 zic că nu vor această formă. Cum va fi predată? Şi mi se pare corect, în primul rând, e mai uşor, nu trebuie să ceară fiecare părinte în parte. Pe de altă parte, rezolvă şi această problemă dacă spunem că această solicitare, această cere de adoptare a acestei forme de învăţământ în clasa respectivă, se realizează la solicitarea, la cererea organizaţiei reprezentative.

În cazul acesta, pentru croaţi, o va depune organizaţia pe care cu cinste o reprezintă domnul Radan. El este reprezentativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Asztalos, doriţi să mai interveniţi? Nu e necesar.

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Nu ne-am pronunţat la discuţiile generale asupra acestei legi, dar Partidul Democrat este de acord cu legea. Nu sunt de acord că o astfel de problemă trebuie dusă până în plan naţional, să vedem care este cea mai importantă organizaţie reprezentativă, pentru că până la urmă este dreptul fiecăruia din acea şcoală să-şi clarifice modul cum îşi predă şi cum îşi instruieşte copilul.

Şi din acest punct de vedere iniţiativa legislativă este binevenită. Şi repet, este vorba de minorităţile mici, care doresc un anumit tip de instrucţie şi prin această iniţiativă eu cred că noi o putem face.

De altfel, din discuţiile care le-am avut şi cu iniţiatorul şi cu alţii, am tras această concluzie.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Stimaţi colegi,

Acum un minut domnul Marton a formulat o întrebare: ce se întâmplă în situaţia când o parte a părinţilor din aceeaşi clasă optează pentru această posibilitate, iar o altă parte nu doreşte. Cum rezolvăm practic? Nu vi se pare cât se poate de clar faptul că în rândul băncilor parlamentare stau aici colegii noştri, reprezentanţii organizaţiilor respective. Mi se pare cât se poate de clar că această cerere să fie formulată din partea acelei organizaţii care este interesată.

Mergând până la absurd, s-ar putea ivi ocazia, situaţia ca pentru minoritatea ucraineană, am spus acest exemplu, să depună cererea părinţii unei clase unde predarea se face în limba maghiară. Deci, cuvântul "la cerere" nu este suficient. Dă posibilitatea unor interpretări eronate. Şi pentru a clarifica această situaţie am venit cu acest amendament. Nu ştiu de ce nu puteţi accepta această propunere. Sincer vorbind, nu ştiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rus, doamna deputat Andronescu, doamna deputat Anca Petrescu. Şi domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu insistam să vin la acest microfon dacă nu auzeam expresia unui coleg "atunci când vă convine votaţi, atunci când nu vă convine, vă întoarceţi şi votaţi invers".

Vreau să spun că această propunere legislativă vine din partea unui reprezentant al unei minorităţi care a intrat aici în Parlament conform legii. Vreau să spun că Guvernul şi-a asumat Legea statutului minorităţilor naţionale din partea unei grupări sau a unui O.N.G. care se numeşte UDMR şi nicidecum din partea unui partid politic.

Şi dacă ne-am duce exact strict pe lege, alături de colegul Radan, ar mai trebui să fie încă un singur reprezentant al UDMR-ului în Parlamentul României, şi nu 18 sau 20 sau nu ştiu câţi sunt astăzi. Dar nu numărul contează. Contează principiul sau problema cum este pusă de fapt. Colegul Radan vine şi spune: "Dacă la cerere..." Deci, nu venim noi şi nu imperativ se cere acest lucru.

Dacă respectiva minoritate doreşte acest lucru, sigur că da, legiuitorul îi acordă acest privilegiu; dacă ea nu cere, nu venim să o obligăm.

Şi atunci, nu înţeleg de ce tocmai cei care până încă nu era aprobată legea statutului minorităţilor naţionale, ci doar trecuse un singur amendament, acela prin care, vezi Doamne, istoria şi geografia vor putea fi predate şi în limba maghiară, s-a şi trezit preşedintele acelei formaţiuni politice să spună că va cere modificarea Legii învăţământului, tocmai pe acest amendament aprobat în cele trei comisii şi, vezi Doamne, istoria şi geografia să fie predate în limba minorităţii naţionale, contravenind tocmai Legii învăţământului.

De aceea, de multe ori, ne-am opus la acest art.18 din Legea statutului minorităţilor naţionale, de aceea încă batem pasul pe loc, de aceea nu se mai poate face nimic, pentru sunt prea mari cerinţele, acolo unde se stipula să fie formate aceste reglementări cu acordul Consiliului Naţional al minorităţii respective sau cu acordul Consiliului Naţional al autoguvernării sau autodeterminării sau nu ştiu eu câte cuvinte putem să folosim.

Da, suntem de acord cu colegul Radan, a pus corect problema şi cred că în sensul ăsta trebuie toţi să înţelegem şi să votăm.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea, stimaţi colegi, să vin în faţa dumneavoastră cu rugămintea să nu acceptăm amendamentul domnului Asztalos. Şi vin cu această rugăminte nu ca să-l supărăm, ci pentru că art.29 alin.6 din Constituţia României stabileşte cât se poate de clar, şi anume faptul că răspunderea educaţiei copiilor revine părinţilor sau tutorilor legali.

De aceea, nu avem cum să acceptăm un asemenea amendament.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu sunt de acord cu ceea ce a spus doamna deputat Andronescu. Este foarte adevărat. Şi eu consider că nu trebuie acceptat acest amendament.

Vreau să vă spun că eu am făcut şcoala germană la Sighişoara, deci am făcut un liceu mixt, şi acolo s-a făcut istoria şi geografia în limba română.

este foarte grav felul în care se pune în momentul de faţă problema în privinţa învăţământului. Nu mi se pare că este cazul să facem o politică de stat din învăţământ.

Deci, cred că este foarte bine ca opţiunea să fie individuală, a fiecărui părinte în parte, şi nu să se aştepte o opţiune generală a unui partid.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea care mi se face, deci amendamentul propus de colegii de la UDMR sau susţinut de către dânşii, undeva este nelogic sau chiar de tot este nelogic. Pentru că în clipa de faţă comunitatea maghiară are două organizaţii reprezentative: una care este pe pantă în jos şi una care este pe pantă în sus. Ce se întâmplă dacă ajungem exact la momentul când cele două organizaţii se intersectează pe pantă?

Adică, Consiliul Naţional Secuiesc, pe de o parte, are un punct de vedere, şi UDMR-ul va avea alt punct de vedere, iar proporţional suntem la aceeaşi situaţie. Eu ştiu că în clipa de faţă UDMR-ul fuge după referendum. Oare şi în cazul unei comunităţi locale va trebui să mergem să căutăm cu referendum acolo dacă e de acord, dacă nu e de acord.

Vă rog frumos să mă iertaţi pentru această digresiune, dar am vrut ca prin aceasta să scot cât e de hilar tot acest amendament care ni se propune în clipa de faţă şi care de fapt doreşte să împiedice buna convieţuire între cetăţenii acestei ţări.

Asta este tot. Deci, cererea este cererea individuală, este a părinţilor, se discută bineînţeles în cadrul organizaţiei specifice a minorităţii respective şi normal că în consecinţă se poate discuta, se poate învăţa. Şi aşa se poate învăţa, şi aşa, după cum doreşte minoritatea respectivă.

Aşa cum doamna ministru Andronescu spunea adineauri un cuvânt, în felul acesta legea învăţământului devine mai flexibilă.

Pentru aceasta, de fapt, trebuie să votăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bivolaru şi domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Se pare că toţi vorbitorii au fost de acord că acest învăţământ, în unele situaţii, să poată realiza în anumite clase în ambele limbi, şi în limba română şi în limba minorităţii. Conflictul a apărut în momentul când s-a discutat despre cerere şi probabil aici ar trebui să găsim o soluţie pentru ca să nu ajungem nici în situaţia colegului Asztalos, care a manifestat o oarecare îngrijorare, că dacă vin 2-3 părinţi într-o clasă, ştiu eu, care au anumite ambiţii, ca să le spunem aşa, nemăsurate, să ceară şi toată clasa după aceea să fie supusă unui travaliu din acesta deosebit, să mai audă şi limba română prin clasă, ca această cerere să fie acceptată, amendamentul respectivă, să fie "la cererea majorităţii părinţilor sau tutorilor copiilor respectivi".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Eu voi fi foarte scurt. Este perfect logic tot ce s-a susţinut până acum şi nu înţeleg decât printr-o anumită prismă doleanţa celor de la UDMR, exclusiv de la UDMR. De ce zic exclusiv de la UDMR? Pentru că o minoritate atât de importantă şi de mare cum este minoritatea maghiară, este obligată să asculte neapărat de UDMR, că este o organizaţie mai veche decât cea care a apărut acum, mai nouă. De unde ştiu eu că ceilalţi nu vor altfel decât UDMR-ul?

Cu alte cuvinte, politica pe care a dus-o până acum UDMR-ul s-a dovedit falimentară. Ştim cu toţii, când mergem prin judeţele astea dominant populate cu maghiari, cea mai mare parte nu ştiu limba română. Eu am fost de-atât de multe ori prin judeţele astea, aproape în permanenţă când trec către vest, îmi place să merg, sunt frumoase, mai şi stau şi mai dorm pe acolo. Foarte greu găsesc în unele comunităţi un om care ştie limba română. (Rumoare din partea deputaţilor UDMR.)

Nu glumesc, şi dumneavoastră ştiţi la fel de bine ca mine. Dacă nu ştiţi, vă sfătuiesc să mergeţi prin aceste comunităţi, în sate, în comune şi vă trimit unul la celălalt, că înţelege mai bine celălalt limba română.

Ce vreau să spun cu asta? Şi ştiţi bine că e aşa, ce o fentăm aici, ce, suntem la fotbal?

Această politică falimentară doreşte să menţină o exclusivitate a comunităţii spre necazul, spre dificultăţile viitoare ale oricui dintre cei pe care-i reprezintă UDMR-ul în viaţă. Deci, nimeni nu mai contează. Ce doreşte în viaţă dintre cei pe care-i reprezintă, zic ei, UDMR-ul în Parlament, ci numai ce vrea UDMR-ul. Dacă unul vrea să înveţe limba română, fac tot posibilul să nu înveţe, să înveţe numai limba maghiară, să fie ceva exclusivist. Ca în felul ăsta să poată mai mută justificare cererea domniilor lor de a fi autonomi. Dar asta o fac pe pielea tuturor copiilor maghiari, tuturor tinerilor care nu vor o asemenea enclavizare care-i face să nu găsească locuri de lucru nicăieri, care-i face să fie necompetitivi peste tot, şi în Ungaria sunt necompetitivi, pentru că nu stă nimeni să vină cineva din România să dea afară din slujbă în Ungaria pe un maghiar născut acolo ca să îi ia el locul aici. Asta e o naivitate.

Deci, aceşti copii de care ne lovim noi mereu, că nu ştiu nimic. Eu am fost în armată, i-am condus. Nu ştiu nimic. Nici româneşte, nici maghiară, nici geografie, nici istorie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi.

Domnul Marcu Tudor:

Imediat termin, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.

Ajungeam la o concluzie foarte importantă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Deci, vă spun din experienţă, aceşti oameni, cu toată buna lor cuviinţă, cu toată buna creştere, cu toată dorinţa lor de a se implica în societate, sunt handicapaţi de faptul că în şcoală au venit nişte astfel de şefi peste ei şi le-au impus, tu nu faci decât ce zic eu. Nu înveţi, că vreau eu.

Este falimentară o asemenea poziţie. De aceea, are UDMR-ul din ce în ce mai scăzută pondere în rândul populaţiei maghiare. Care nu vrea să fie slăbită în viitorul ei. Nici un copil nu vrea să fie handicapat social.

În condiţiile astea, vă propun să judecăm mai bine cele solicitate, şi dacă cine vrea, asta e democraţia, ăsta e liberalismul, asta e social-democraţia, ce vreţi dumneavoastră, naţionalism, dacă vreţi, mai mult de atât nu se poate, dacă omul vrea, poate să facă, dacă nu vrea, nu poate să facă. Nu-i impun eu, UDMR-ul, ce să facă, pentru că eu m-am autodeclarat şeful acestei comunităţi. Cine v-a autodeclarat? Că v-aleg ei cu forţa, cum ziceţi dumneavoastră când vă duceţi...că ştim bine cum se fac alegerile acolo. Avem şi noi rude în familie chiar.

Atâta am vrut să vă spun, judecaţi bine să scoatem din marasmul ăsta al handicapului social educaţia tinerilor maghiari, exclusiv maghiari, deoarece toţi ceilalţi doresc astfel de dezvoltare intelectuală prin învăţământ, accesul la învăţământ, în orice limbă doresc domniile lor. Şi în germană şi în spaniolă, în orice limbă doresc, dacă este acceptată situaţia ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Stimaţi colegi, încep să înclin din ce în ce mai serios să trimit acest articol la comisie după o asemenea dezbatere, ca să mai avem o ocazie şi săptămâna viitoare.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În judeţul Cluj există numeroase naţionalităţi care se înţeleg foarte bine la nivelul omului simplu, aşa încât cred că ar fi normal să-i lăsăm să-şi aleagă atât părinţii, cât şi copiii în ce limbă doresc să înveţe.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că nu mai există intervenţii la amendament.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Ujeniuc pe fondul articolului, haideţi să votăm totuşi amendamentul, mă gândesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.8 alin.1. îl găsiţi în anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votaţi.

Conform afişajului, sunt prezenţi 142 de deputaţi; voturi pentru 21, voturi împotrivă 119, o abţinere.

Vă mulţumesc. Amendamentul a fost respins.

Rog să se consemneze în stenogramă că şi domnul deputat Bivolaru ar fi dorit să voteze!

Trecem la textul articolului atunci. Domnul deputat Ujeniuc, cărui îi mulţumesc şi în numele dumneavoastră pentru deosebita răbdare pe care a avut-o până în acest moment.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Nu, discuţiile au fost interesante, domnule preşedinte, aşa că eu vă mulţumesc că mi-aţi îngăduit să stau cât mai aproape de vorbitori.

Aş fi vrut să remarc din capul locului, dar discuţia este deja depăşită, că trimiterea făcută de doamna ministru Andronescu la textul constituţional a fost lămuritoare cu privire la amendamentul acesta, aşa încât bine a făcut că a căzut acest amendament.

Domnule preşedinte, vroiam să spun că o lege, ceea ştie toată lumea de altfel, că o lege scurtă, concisă şi clară este cea mai bună lege. Din păcate, această lege nu are nici scurtime, nici conciziune, textele, vorbesc, textele supuse dezbaterii, nici claritate, pe de altă parte, în principal, claritate.

Astea sunt elemente de discuţii generale, de dezbateri generale. Am ţinut neapărat să-mi spun acest gând, pentru că prin legea aceasta, părerea mea personală este că se instituie un talmeş-balmeş pe care îl întâlnim mai rar într-o lege.

Ce vroiam să vă spun? Indiferent cum s-ar vota aceste două amendamente, pct.3 şi pct.4, pentru ambele puncte am aceeaşi observaţie, să se elimine sintagma "după caz", care n-are nici noimă. Spuneam că lipseşte claritatea acestei legi, parcă se fac eforturi când se redactează un text, să-l complicăm cu expresii, cu sintagme inutile şi nepotrivite.

Nu are ce căuta sintagma "după caz" nici la pct.3, nici la pct.4. Dacă cineva poate să-mi spună de ce este necesară acea sintagmă, accept. Dar eu cred că trebuie eliminată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii. Domnul deputat Marton. Domnul deputat Călian. Vorbim despre sintagma "după caz". Şi la pct.3, şi la pct.4.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Nu aş dori să intervin pe fond. Am o propunere privind procedura. Având în vedere că domnul Bivolaru a venit cu o soluţie de rezolvarea a acelei probleme pe care am ridicat-o aici, ce se întâmplă dacă unii părinţi vor într-un fel iar alţi părinţi din aceeaşi clasă vor altfel predarea, s-a ridicat o altă problemă, ce e cu acest "după caz". Eu cred că cea mai bună soluţie este: pentru o săptămână să retrimiteţi la comisie acest articol, s-o rezolve la comisie, să găsească o formulă corectă în care într-adevăr să se realizeze şi intenţia iniţiatorului, să se elimine acele probleme care au fost aici ridicate şi să putem vota cu toţii acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegul nostru Dragoş Ujeniuc are perfectă dreptate. Este un as într-adevăr şi în Comisia juridică. Soluţia este retrimiterea la comisie a tuturor articolelor care sunt cu probleme, şi eu cred că tot ce ne-a mai rămas din acest proiect de lege trebuie să retrimitem la comisie pentru un text foarte clar deoarece acest proiectul de lege este unul extrem de important şi va produce efecte semnificative în sistemul de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Două probleme sunt aci: una, în această săptămână, Comisia pentru învăţământ nu va lucra. Şi, de îndată ce nu va lucra pe specificul acesta, înseamnă că nu poate să rezolve nimic. Degeaba amânăm pentru săptămâna viitoare, pentru că ne găsim în aceeaşi situaţie.

Şi, doi la mână: pentru că tot discutăm această problemă a alternativei, cine îşi impune punctul de vedere. S-au discutat diverse lucruri, şi eu am luat cuvântul, dar mi-au scăpat două puncte, două aspecte ulterior şi mi le şi completez.

Ce se întâmplă cu familiile mixte, v-aţi gândit? Pentru că sunt tot mai multe familii mixte în ţară, şi normal ca atunci să găsim o soluţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, suntem la sintagma "după caz". Dacă doriţi să discutăm despre asta, de acord.

Domnul Adrian Moisoiu:

"După caz", mai este o problemă, domnule preşedinte, şi anume "după caz" mai este situaţia ce se întâmplă în situaţia în care organizaţia vrea ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu despre asta discutăm acum. Amendamentul s-a respins.

Domnul Adrian Moisoiu:

În consecinţă, dacă comisia nu lucrează, părerea mea este, deci mă întorc la ceea ce spuneam iniţial, să nu mai trimitem la comisie şi să votăm direct astăzi aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte retrimiterea la comisie, să ştiţi că eram serios înclinat... Din păcate, pe 2 noiembrie, adică joi, se adoptă tacit, şi nu ştiu dacă este cea mai corectă formulă.

În aceste condiţii, vă propun, totuşi, să trecem la vot. Avem mai întâi o propunere de eliminare a sintagmei "după caz".

Voi supune votului dumneavoastră această propunere, simultan, dacă sunteţi de acord, pentru articolele 3 şi 4.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Sintagma "după caz" a fost eliminată cu succes.

Supun acum votului dumneavoastră pct.3 din raportul comisiei "amendamente admise", aşa cum a fost propus de comisie.

Vă rog să votaţi. Trimiterea la comisie? Iertaţi-mă, dar este de fond. Domnule deputat, dacă este majoritatea ... Lăsaţi la suverana mea apreciere, că este de fond, şi o discutăm cu cea mai mare plăcere la 18,30.

S-a votat, s-a adoptat pct.3.

Supun votului dumneavoastră pct.4, aşa cum a fost formulat de comisie.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a votat.

Proiectul rămâne la vot final.