Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 decembrie 2006
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.198/2006
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 decembrie 2006 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 decembrie 2006
| ................................................ | |
|
|
Trecem la pct.2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European. Legea are caracter organic. Proiectul a fost respins de Senat. Procedură de urgenţă. Prioritate de integrare. Suntem Cameră decizională. Se discută împreună cu Propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Suntem la momentul reluării dezbaterilor după raportul înlocuitor al comisiei. Raportul înlocuitor propune adoptarea primului proiect şi respingerea celui de-al doilea. Domnule preşedinte al comisiei, dacă doriţi să prezentaţi pe scurt raportul. Dezbaterile generale s-au desfăşurat. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aţi primit raportul înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.904/2006 şi Propunerii legislative privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.412/2006, care au fost trimise comisiei spre reexaminare în şedinţa din 6 decembrie 2006. Comisia a reexaminat aceste două propuneri şi a hotărât în unanimitate de voturi să trimită plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Propunerea legislativă pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European nr.904/2006, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr.1, şi amendamentele respinse, redate în Anexa nr.2. Cu privire la Propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, avându-i ca iniţiatori pe domnul deputat Vasile Puşcaş şi domnul senator George Cristian Maior, am hotărât să supunem plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, pentru că în cea mai mare parte prevederile din această propunere legislativă au fost integrate în proiectul menţionat mai sus. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Urmează dezbaterile pe articole. Există şi o serie de amendamente respinse. Vom lucra pe anexa cu amendamente admise. Vă rog, domnule deputat. Păi, dezbaterile generale s-au epuizat în şedinţa trecută. După dezbaterile generale s-a trimis proiectul la reexaminare. Dacă la pct.1 din raportul cu amendamente admise există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu există. Adoptat. Pct.2. Obiecţii, observaţii, comentarii. Nu există. Adoptat. La art.1, dacă se susţine amendamentul respins. Vă rog, domnule deputat Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Stimaţi colegi, Este o simplă problemă de tehnică legislativă pe care v-o propun pentru acurateţe. Art.1 stabileşte limitele mandatului reprezentanţilor României, la alin.(3), care este de 5 ani, iar în cuprinsul legii, undeva departe, la art.25, se vorbeşte despre primul mandat, care încetează la încheierea legislaturii Parlamentului European 2004-2009. Dacă regula generală a mandatului de 5 ani, în mod firesc, trebuie să urmeze şi excepţia imediat, şi nu pierdută în cuprinsul legii, ca să nu poată fi regăsită imediat, şi atunci, textul art.1 alin.(3) ar fi: "Mandatul reprezentanţilor României în Parlamentul European este de cinci ani, cu excepţia primului mandat, care încetează la încheierea legislaturii Parlamentului European 2004-2009." Nu am modificat nimic din conţinutul şi sensul legii, a fost numai o problemă de sistematizare legislativă. Vă supun acest amendament votului dumneavoastră. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Comisia. Vă rog, domnule deputat Marton. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Este corectă observaţia domnului Bolcaş ca atunci când avem excepţii faţă de norma principală, care este de regulă aplicabilă, atunci trebuie să fie apropriată excepţia. Numai că aici nu ne aflăm în faţa unor excepţii, pentru că excepţiile rămân excepţii valabile şi pentru viitor. Este vorba despre o normă tranzitorie, care este valabilă numai pentru această perioadă de doi ani şi, de aceea, am propus să-şi găsească locul la "Dispoziţii tranzitorii şi finale", pentru că este o normă tranzitorie. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă nu mai sunt alte intervenţii. Dacă se susţine amendamentul? Nu. Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul. Vă rog să vă folosiţi cartelele. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.1. (Domnul deputat Miron Tudor Mitrea spune că nu are cartela de vot la dumnealui.) O să ţinem cont de votul dumneavoastră. Vă rog. O să vă rog doar să ridicaţi mâna şi adăugăm. Da. amendamentul respins de la pct.1 îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, sunt prezenţi 91 de deputaţi; 21 de voturi pentru; 62 voturi împotrivă şi 3 abţineri.) |
|
|
Da. Vă mulţumesc. Amendamentul a fost respins. Dacă la pct.3 din raportul cu amendamente admise, art.1, există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat. Pct.4. Adoptat. Pct.5. Adoptat. La pct.6, art.4, dacă se susţine amendamentul respins. Doamna deputat Daniela Popa, aveţi cuvântul. |
|
|
La pct.6, este vorba de art.4, să nu fac o greşeală, da? |
|
|
Art.4. |
|
|
La art.4, am un amendament, şi anume: "Reprezentanţii României în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale cu vot preferenţial, precum şi pe bază de candidaturi independente." În susţinerea acestui amendament, votul preferenţial pe liste considerăm că este o soluţie optimă prin faptul că oferă posibilitatea atât partidelor politice, să-şi promoveze membrii de valoare, cât şi electoratului, să facă selecţia celor mai buni candidaţi. Poate fi considerat un prim pas, spunem noi, în procesul de introducere a votului uninominal. Ştiu că sunt partide politice care nu agreează introducerea votului uninominal şi le respect opţiunea, dar sunt multe partide politice care prin reprezentanţii lor declară, şi în special în mass-media, că fac toate eforturile necesare pentru o reformă reală a sistemului politic românesc, prin introducerea votului uninominal. Alegerile pentru Parlamentul European realizându-se pentru prima dată în mai 2007, credem că este ocazia cu care putem să facem acest prim pas către votul uninominal, prin introducerea votului preferenţial pe liste. Practic, să dăm cetăţenilor şansa de a alege ei pe cei care-i consideră capabili să-i reprezinte în Parlamentul European. De aceea, vă rog, stimaţi colegi, să votaţi acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Domnul deputat Puşcaş. Înţeleg că doriţi să interveniţi. Domnule Călian, doar o singură intervenţie de grup va fi, că suntem în procedură de urgenţă. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Aş dori doar să fac o mică rectificare. Probabil e o greşeală tehnică, şi eu nu mi-asum... aici este trecut un autor, deputat Vasile Puşcaş, ca autor de amendament, care nu ştiu cine este. Deci, vă citesc ceea ce am transmis comisiei: "Membrii în Parlamentul European din România se aleg pe bază de scrutin de listă potrivit principiului reprezentării proporţionale cu vot preferenţial, precum şi pe bază de candidaturi independente." Din textul pe care l-a adus comisia lipseşte "cu vot preferenţial". Ca atare, nu poate să fie amendamentul meu. Deci, este probabil amendamentul...trebuia trecută comisia. Aş dori să vă spun că în ceea ce priveşte opţiunea noastră, rămâne în continuare aceea a votului, a scrutinului proporţional, cu această exprimare preferenţială, şi din motivele pe care le-a spus distinsa colegă a noastră, dar şi din acela că este, în fine, după ceea ce s-a întâmplat şi ieri, cred, un semnal de alarmă că oricât ar vrea partidele să judece numai propriile lor interese foarte înguste, ar fi cazul să ne gândim şi la cetăţeni, ar fi cazul să ne gândim şi la maniera în care cetăţenii gândesc. Or, toate sondajele de opinie arată că cetăţenii doresc să meargă spre uninominal. Probabil nu se doreşte uninominalul. Dar o exprimare preferenţială ni se pare şi logică, şi mi se pare şi decentă. Repet: înţeleg egoismele partidiste. Am auzit în comisie, la un moment dat, spunându-se: "Nu ne interesează ce se crede despre modernizarea sistemului politic, ne interesează numai interesul partidului nostru, şi cu acesta ne ducem înainte." Repet: înţeleg interesele egoiste. Şi, după cele întâmplate ieri, rog încă o dată să ne gândim foarte bine. Partidul Social Democrat continuă să susţină exprimarea preferenţială, pe votul proporţional. |
|
|
Domnul preşedinte Voicu. Un singur intervenient de grup, pentru că suntem în procedură de urgenţă. |
|
|
Mulţumesc. Comisia a dezbătut destul de mult timp această propunere, pentru că este o chestiune pe care noi am considerat-o a fi una de principiu, şi am decis să o adoptăm în comisie cu două treimi din voturi, lucru care s-a şi întâmplat, varianta listei blocată a fost adoptată cu două treimi din voturile comisiei. Argumentele invocate au fost mai multe. Cel mai important este acela că în Parlamentul European, - din punctul de vedere al celor care au votat împotriva acestui amendament, evident, - principala activitate fiind aceea a activării în cadrul unei familii politice, a unor curente politice, am considerat că şi dezbaterea politică din România trebuie să fie transferată în această zonă. În opinia noastră, introducerea votului preferenţial transferă, dacă vreţi, lupta politică, în interiorul aceleaşi liste, în loc să se concentreze pe dezbaterea între diversele curente politice din România. În opinia mea, trecerea la votul uninominal este ca lăsatul de fumat, trebuie făcut deodată, şi nu prin trecerea la a fuma o ţigară sau două pe zi, că ştim cu toţii că nu ţine. Mulţumesc. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Şi cei care nu se lasă de fumat? |
|
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Marton Arpad şi domnul deputat Călian. Dar vă atrag atenţia, domnule Călian, că fiind o intervenţie de grup, şi aici scrie Grupul parlamentar P.C., a vorbit doamna Daniela Popa. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Eu nu contest că, într-adevăr, există dorinţe de a avea un astfel de sistem preferenţial pe listă. Mi se pare corect ca aceste dorinţe să fie susţinute. Ceea ce nu mi se pare corect sunt acele discursuri prin care cei care îi ascultă şi-ar putea da seama că, în fond, noi am putea să votăm un sistem, aşa-zis uninominal, care corect se numeşte altfel, majoritar sau mixt, dar nu a dorit clasa politică românească. Nu, doamnelor şi domnilor, norma europeană, aşa cum o fi ea modernă sau nemodernă, ne obligă să nu avem astfel de scrutin majoritar. Nu ne permite. De aceea, în ţările unde există astfel de scrutinuri pe sistem majoritar sau mixt, cum ar fi Marea Britanie, cum ar fi Germania, cum ar fi Franţa, pentru alegerile pentru Parlamentul European s-a trecut la acest sistem pe liste. Este adevărat că în foarte multe dintre aceste ţări este un scrutin pe listă preferenţială. Asta este adevărat. Dar vă rog să nu aducem în discuţia dezbaterii acestui proiect de lege, o dezbatere care urmează după aceea, pentru alegerile Parlamentului României. Că sunt alte norme aplicabile. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Călian. Domnule Stanciu, a fost intervenţie din partea Grupului P.S.D. Nu, nu, n-are amendament. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Atunci când am avut dezbateri generale, am făcut o precizare care s-a confirmat şi după ce acest proiect de lege a fost retrimis la comisie. Revin şi spun încă o dată: referitor la votul preferenţial pe listă pot să spun că doar Partidul Conservator, prin reprezentantul său în comisie, a votat pentru această variantă. În situaţia în care colegii din Partidul Social Democrat s-au răzgândit în ultimele zile, este un lucru care nu poate decât să ne bucure şi vă rog să-mi permiteţi să-i felicit pentru că într-adevăr în prima parte a şedinţei de comisie, a ultimei şedinţe, P.S.D. într-adevăr a susţinut votul preferenţial pe listă, după care s-au răzgândit puţin. Aşadar, dacă astăzi veţi vota în acest sens, vă mulţumim anticipat. În privinţa normelor europene, la care făcea referire distinsul meu coleg de la UDMR, vreau să vă spun că acest argument este adus doar când există un interes. Însă, vreau să reamintesc cu această ocazie, pentru a nu mai interveni la microfon, faptul că aceleaşi norme europene prevăd instituţiile, precum persoanele fizice, care pot să-şi depună candidaturi pentru Parlamentul European. În aceste prevederi, vreau să vă spun că nu sunt incluse alte organizaţii decât partidele politice şi persoanele fizice. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Anghel Stanciu. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Doresc să vă anunţ că sunt membru al acestei comisii în care am participat activ, alături de colegii noştri, şi în acest context cred că este o chestiune probabil de puţină neatenţie din partea colegului nostru antevorbitor, referindu-se la P.S.D., că s-a răzgândit. P.S.D.-ul a depus un proiect de lege cu votul preferenţial pe listă, şi aici domnul Marton are dreptate, să încheiem această discuţie despre votul nominal. Sunt două sisteme mari: sistemul majoritar şi sistemul proporţional pe liste, şi sisteme mixte între acestea două. P.S.D.-ul a depus, prin persoana domnului profesor Puşcaş, un proiect de lege în septembrie. Conform regulamentului nostru, în mod normal, el trebuia considerat proiect de bază şi proiectul comisiei să fie un proiect adiacent acestuia. S-a procedat invers. La ultima şedinţă, P.S.D.-ul a susţinut în continuare votul proporţional, sistemul proporţional (vot preferenţial pe listă), şi s-a şi votat şi am fost în minoritate. Ca atare, alte discuţii nu au sens, domnule preşedinte. Noi ne vom menţine, la acest punct, sistemul de vot proporţional, vot preferenţial pe listă. Restul afirmaţiilor cred că nu sunt în concordanţă cu ceea ce s-a petrecut la ultima şedinţă de comisie. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Încheindu-se dezbaterile, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.2 din Anexa cu amendamente respinse. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. |
|
|
Amendamentul a fost respins, sigur, cu modificarea iniţiatorului amendamentului admis, care nu este domnul deputat Puşcaş, înţeleg, ci comisia. Mai există alte obiecţii, observaţii, comentarii? Nu există. Atunci pct.6 din raportul cu amendamente admise este adoptat. Pct.7, adoptat. Pct.8, adoptat. Pct.9, adoptat. Pct.10, adoptat. Pct.11, adoptat. Pct.12, adoptat. Imediat, la 91; dacă se susţine introducerea art.91? Domnule deputat Bolcaş, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Aici avem două probleme: una se cantonează în ideea că în tot cuprinsul acestui proiect de lege nu există un articol care să definească subiecţii activi ai dreptului de a propune candidaturi pentru alegerile în Parlamentul European. Or, un asemenea articol trebuie să existe, pentru că altfel colaţionăm la întâmplare şi uneori întâmplător aceşti subiecţi care se regăsesc în articolele următoare, care vizează alte raporturi juridice. În acest sens, avem toate legile care stabilesc procedurile de alegeri la noi, în Senat şi în Parlament, pentru preşedinte ş.a.m.d., numai în acest text lipsesc. Şi, în aceste condiţii, am propus introducerea unui articol, art.91, care să definească subiecţii care pot să propună candidaţi pentru alegerile în Parlamentul European. O a doua problemă a acestui amendament, am evocat-o şi în dezbaterile generale, este că aceşti subiecţi trebuie să fie cantonaţi numai la partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, constituite potrivit legii, precum şi candidaturi individuale. Problema este că din această categorie lipsesc acei subiecţi care, în lipsa unui asemenea articol, au fost strecuraţi în celelalte articole, şi anume, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Amendamentul a fost respins cu trimitere la 343, Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, unde se consideră că aceste organizaţii dobândesc statut de partide politice. Respingerea este absolut greşită din punct de vedere juridic, pentru că o atare prevedere este în art.54 din Legea partidelor politice. Deci, dintr-o dată, cred eu că nu se fundamentează serios o respingere. Problema pe care v-o pun aici, şi am spus-o la dezbaterile generale, este că acestea, partidele politice, alianţele politice şi candidaturile individuale sunt singurele modalităţi de candidatură în întreg perimetrul Uniunii Europene. Nicăieri, deşi există o anume notă pentru Germania, într-un anume land, dar care nu se referă la minorităţi, nicăieri organizaţiile minorităţilor în Europa nu primesc acest statut şi drept de a depune candidaturi. Pentru că este vorba de o Europă a naţiunilor şi a patriilor, pentru că circumscripţia noastră electorală este ţara. Este logic, este juridic. Şi, în aceste condiţii, vă rog să primiţi amendamentul aşa cum a fost formulat: "după art.9 se introduce art.91, cu următorul cuprins: Candidaturile pentru Parlamentul European se propun pe liste de candidaţi numai de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale, constituite conform legii, precum şi candidaturi individuale". Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Puşcaş. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă spun că apreciez foarte mult faptul că doamnele şi domnii colegi din comisie au trecut numele meu la tot felul de amendamente. Dar am rugămintea, chiar dacă venim înapoi, să fie scos numele meu de la art.42, pentru că nu se regăseşte. Este o chestiune de acquis, şi-o poate asuma acea prevedere comisia, pentru că, în ceea ce mă priveşte, am propus în textul respectiv circumscripţiile, 8 regionale, pe baza regiunilor de dezvoltare. Pentru că am ajuns, domnule preşedinte, la 11, aş vrea să amintesc un amendament, care ţin neapărat să-l amintesc. Este vorba de exercitarea dreptului de vot şi de a fi ales ca membru. Directiva Consiliului 93109 face o referire expresă la dreptul sau, dacă vreţi, la obligaţia ca alegătorii comunitari şi persoanele eligibile comunitare să fie informate despre condiţiile şi modalităţile de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. De aceea, eu am propus un amendament care sună aşa: "Autoritatea electorală permanentă are obligaţia de a informa în timp util şi în forme corespunzătoare pe alegătorii comunitari şi persoanele eligibile comunitare despre condiţiile şi modalităţile de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European". |
|
|
Iertaţi-mă, domnule deputat, la ce articol vorbiţi? |
|
|
Mă refer la capitolul ".. |
|
|
Suntem la art.91, propunere de introducere a unui articol nou. |
|
|
Exact. |
|
|
Păi, n-aveţi amendament aici. |
|
|
Nu, nu, este vorba de 10. |
|
|
Atunci, am rugămintea totuşi, domnule deputat, că la 10 sigur veţi avea cuvântul, dacă aveţi un amendament şi doriţi să-l susţineţi. |
|
|
Nu. Îmi cer scuze, am înţeles că s-a trecut de 10. |
|
|
Nu s-a trecut. |
|
|
Îmi cer scuze, revin. |
|
|
Dar, să ştiţi că la amendamentele admise, cum este cel de aici, nu este necesar, că se porneşte de la premisa că se votează. Deci, dacă la 91 mai există intervenţii? Nu mai există intervenţii. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.3 din anexă, introducerea art.91. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a respins. |
|
|
Stimaţi colegi, dat fiind că apetenţa noastră pentru dezbateri depăşeşte aşteptările, deşi nu mi-aş fi dorit, am să-i solicit totuşi preşedintelui comisiei să propună un timp de dezbatere, dat fiind că suntem în procedură de urgenţă. Domnule preşedinte, vă rog, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnule preşedinte, M-am consultat cu câţiva membri ai comisiei şi comisia vă propune 3 minute pentru fiecare amendament şi 30 de minute pentru întregul proiect. |
|
|
Este în regulă. Atunci vă propun să finalizăm dezbaterile până la ora 16,30, în caz contrar intrând în procedură de vot. Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Vă rog, domnule Rădulescu. |
|
|
Stimaţi colegi, Timpul de 3 minute pentru susţinerea fiecărui amendament este mai mult decât suficient, dar la o lege de genul acesta, care ne reprezintă pe toţi şi asupra căreia s-a zăbovit aşa de mult, 30 de minute este prea puţin, 60 de minute cred că ar fi mai îndestulător şi este oricum destul de urgent şi în 60 de minute. |
|
|
Există obiecţii la 60 de minute? Nu există. Atunci ne însuşim această propunere. Înseamnă că ne vom finaliza dezbaterea până la ora 17,00. Suntem la art.10. Dacă la art.10 există intervenţii? Nu există intervenţii. Nu are amendament respins domnul Puşcaş. Deci, pct.13 este adoptat. Art.11. Dacă se susţine amendamentul respins? Domnule deputat Bolcaş, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Aceeaşi obiecţie cu privire la prezenţa organizaţiilor minorităţilor naţionale, pe care în textul reformulat în amendament am exclus-o. De altfel, în mod succesiv voi avea aceleaşi amendamente, cu aceeaşi motivare. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Supun atunci votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.4, din anexa de amendamente respinse. Vă rog să votaţi. Amendamentul a fost respins. |
|
|
Supun votului dumneavoastră art.11, în noua propunere a comisiei. Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii la el? Nu există. Îl supun totuşi votului, pentru că a existat un amendament respins şi s-a supus votului. Vă rog să votaţi art.11. Vă mulţumesc. S-a adoptat. |
|
|
Pct.14 din raportul cu amendamente admise este aprobat, deci. Pct.15. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. La 16. Dacă se susţine amendamentul respins de la art.13? Se susţine, că este doamna deputat Popa. Doamna deputat Popa poate să-l susţină că este iniţiator. Există şi de la Grupul parlamentar al P.R.M. şi înţeleg că nu se susţine. Domnule Călian, doriţi să-l susţineţi pe-al dumneavoastră, de la 13, dar este la 13 alin(4). Art.13 alin.(3) se susţine, amendamentul respins? Doamna deputat Popa poate să-l susţină. Nu ştiu, este un amendament personal. Deci, suntem la 13 alin(3), dacă se susţine? |
|
|
A, da, este vorba de numărul de candidaţi de pe listă. Este OK. Comisia a fost de acord cu un număr cu 10 candidaţi mai mult decât numărul prevăzut. |
|
|
Vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii la acest amendament? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul respins, de la pct.5 din anexă. Aţi renunţat? Se retrage. Vă rog să mă scuzaţi, doamna deputat. La ce punct sunteţi? Mergeţi un piculeţ până la comisie, s-o lămurim, că sunt mai multe la pct.13 şi să identificăm unde este acel amendament al dumneavoastră şi vă dau după aceea cuvântul. Înţeleg că amendamentul Grupului parlamentar al P.R.M. nu se susţine. Mă iertaţi, aveţi cuvântul, domnule Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Sunt două amendamente: cel de la alin(1), care nu se susţine; cel de la alin(4), aceeaşi problemă a organizaţiilor, se susţine. Vă mulţumesc. |
|
|
Deci, alin.(2) nu se susţine înţeleg. Domnule Marton, pe procedură, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnule preşedinte, Eu, teoretic, nu am nici o problemă să se susţină acelaşi amendament la toate articolele, dar din punct de vedere procedural, dacă la primul articol nu s-a acceptat, cred că putem accepta ideea că, nu poate să lipsească din celelalte articole acel text legat de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, din moment ce le-am dat dreptul de a participa la alegeri. |
|
|
Domnul deputat Bolcaş, vă rog. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Ei, acum asta este şmecheria. Dacă aţi fi votat art.91 şi aţi fi inclus între subiecţii care propun şi organizaţiile minorităţilor şi ar fi fost definit dinainte, nu mai puteam să susţin nimic, pentru că este votul, în faţa căruia trebuie să mă înclin. Dar pentru că nu este enunţat explicit cine poate să depună candidaturi şi asta rezultă din cuprinsul fiecărui articol, trebuie să-mi arăt opoziţia la fiecare articol în parte. Sigur că este logic ceea ce spuneţi dumneavoastră, din moment ce amendamentul de excludere a acestor organizaţii a căzut, nu va mai trece nici un amendament în continuare, dar pe tehnică de vot sunt obligat să-l susţin. Voi spune numai că susţin amendamentul. Asta este problema. |
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Voi supune votului dumneavoastră amendamentul de la pct.6 din anexa cu amendamente respinse. Vă rog să votaţi. Da, vă mulţumesc. Amendamentul s-a respins. |
|
|
Amendamentul de la pct.7, se susţine, domnule Călian? Da. Vă dau cuvântul, dar le iau pe acestea, şi după aceea vă dau cuvântul pe amendamentul dumneavoastră, să-l identific. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Au fost multe discuţii pe acest amendament. El se referă la necesitatea strângerii de semnături, în vederea susţinerii unei candidaturi, fie a unui partid politic, fie a unei persoane fizice. Cred că este absurd să începem iarăşi o goană după semnături, aşa cum spuneam, să facem vizite prin cimitire, să mai dezgropăm morţi, ca să-i prindem pe liste, astfel încât să adunăm 200.000 de semnături. Mie acest gest mi se pare unul de care cred că ne-am dezis, cel puţin ieri. Nu cred că este cazul să mai repetăm astăzi o mare greşeală. Sigur că amendamentul care viza eliminarea totală a strângerii de semnături nu a avut susţinerea necesară. Insist asupra acestui amendament, care prevede ca pentru partidele politice să fie necesare 120.000 de semnături, iar pentru persoanele fizice un număr de 80.000 de semnături. Aşadar, îmi susţin amendamentul. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.7 din anexa cu amendamente respinse. Vă rog să votaţi. Nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi aprobat. |
|
|
Dacă amendamentul respins de la pct.8 se susţine? Doamna deputat Cliveti, după aceea, doamna Ardelean. vă dau dumneavoastră, să vedem. O să vă rog să citiţi însă amendamentul. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, Acest amendament este formulat de către Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Deci, în calitate de preşedintă a acestei comisii, îl susţin. Înainte de a-l susţine, vreau doar să fac o referire legată de apartenenţa mea la Partidul Social Democrat, respectiv că în situaţia în care proiectul, propunerea legislativă formulată de domnul profesor Puşcaş şi colaboratorii săi ar fi trecut, atunci amendamentul pe care oricum l-aş fi propus în numele comisiei ar fi fost oarecum diferit. În situaţia, însă, în care suntem practic obligaţi să ne referim la această listă naţională, participarea, reprezentarea echilibrată a ambelor sexe, aşa cum ne propunem noi, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, nu se poate realiza decât prin alternarea candidaturilor feminine şi masculine. Este aşa-numita metodă Zipper, în legătură cu care am mai avut o dezbatere, dacă nu mă înşeală memoria, în urmă cu vreo 2 ani, când un reprezentant al U.D.M.R.-ului, domnul senator Eckstein, a susţinut-o, adevărat, fără succes, în Parlament. Cu alte cuvinte, este o metodă care se practică şi care este folosită destul de des în Europa. Ce înseamnă aceasta în mod concret? Propunem ca pe lista naţională, pentru că în acest context suntem, candidaturile feminine şi masculine să alterneze, aceasta fiind modalitatea unică prin care, în Parlamentul European, populaţia României, care este formată din bărbaţi şi femei, un număr aproximativ egal, să fie în acest fel reprezentată. Şi, în plus, aş vrea să vă spun că sunt întru totul de acord şi vreau să invoc un argument al preşedintelui comisiei speciale, care acum câteva minute spunea că a te lăsa de fumat trebuie să se facă brusc. A avea femei şi bărbaţi în mod proporţional în Parlamentul Europei, din partea României, cel puţin, trebuie să se facă brusc, adică cu admiterea acestui amendament. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.8. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Amendamentul a fost respins. |
|
|
Doamna deputat Cornelia Ardelean, aveţi un amendament la art.13. Am să vă rog, însă, să-l citiţi. Înţeleg că lipseşte. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La art.13 alin(2) am avut următorul amendament: "listele de candidaţi pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European trebuie întocmită astfel încât să asigure ca cel puţin o treime din candidaţi să fie femei, iar primii trei candidaţi din listă să reprezinte ambele sexe". De ce am dorit acest lucru? Pentru că formularea prin care se spune "reprezentarea ambelor sexe" este o formulare care poate fi interpretată. Şi pot să fie o femeie, două, pe întreaga listă şi înseamnă că sunt reprezentanţii ambelor sexe. Am mers cu o cifră mai puţin decât doamna deputat Cliveti, mai mică, am zis o treime, pentru că am sperat totuşi ca măcar acest procent să reuşim să-l respectăm. Dacă nu vom impune totuşi prin lege reprezentarea, dacă lăsăm la bunăvoinţa partidelor, sigur reprezentarea va fi aşa cum ne gândim şi, şi în Parlamentul European, nu vor fi mai mult decât 10% femei. Totodată, am dorit ca în primele trei locuri să fie reprezentarea ambelor sexe, pentru că degeaba vor fi femeile pe liste, dacă vor fi pe locurile neeligibile. Închei, rugându-vă să susţineţi acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Comisia, vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, Dacă doriţi, să trecem la vot. Noi ne amintim, şi este posibil să greşim, şi dacă greşim ne cerem scuze, noi ne amintim că acest amendament a fost depus la Senat. Dar, în sfârşit, haideţi să-l votăm. |
|
|
Doar o singură rugăminte, deci. Amendamentul a fost depus la comisie, ca să-l putem pune în discuţie. Pe procedură, domnul Călian. |
|
|
Un zâmbet pentru distinsul deputat Uioreanu. Stimaţi colegi, Colegii mei din comisie pot să confirme faptul că acest amendament a fost dezbătut în comisie şi a fost susţinut de către mine. Că nu s-a consemnat sau... S-a consemnat? Deci, am dreptate şi sper că n-am greşit cu nimic. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Înţeleg că avem un amendament; el a fost depus la comisie, dintr-o eroare materială nu se află în raport. Dar, sigur că-l voi supune votului dumneavoastră. Deci, amendamentul, sintetic, propune prezenţa a o treime, oricare dintre sexe, pe listă. De asemenea, în primele trei locuri să fie reprezentate ambele sexe. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog să votaţi. Da vă mulţumesc. S-a respins. |
|
|
Supun votului dumneavoastră art.13, aşa cum a fost formulat şi ulterior modificat, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Art.13 îl supun votului. Vă mulţumesc. Art.13 a fost adoptat. |
|
|
Dacă la art.14 se susţine amendamentul respins, Grupul parlamentar al P.R.M.? Da, se susţine amendamentul respins. Îl supunem la vot. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.9 din anexa cu amendamente respinse. Vă rog să votaţi. Da vă mulţumesc. S-a respins. |
|
|
Dacă la art.14, în ultima formulare a comisiei, există alte obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Pct.18 din raport. adoptat. Pct.19 din raport. adoptat. Pct.20 din raport. adoptat. Pct.21 din raport. adoptat. Pct.22 din raport. La art.18, dacă se susţin amendamentele? Domnul deputat Bolcaş, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Susţinem. |
|
|
|
Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.10 din anexă. Este vorba de art.18 alin(5). Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a respins. |
|
|
Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii la art.18, în formularea comisiei? Nu există. Pct.22 din raport. adoptat. Pct.23 din raport. adoptat. Pct.24 din raport. adoptat. Dacă se susţine amendamentul de introducere a art. 201, amendamentul doamnei deputat Daniela Popa? Nu se susţine. Vă mulţumesc. Art. 21, dacă se susţine amendamentul respins. Doamnă deputat Daniela Popa? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Am şi eu. S-a omis de comisie, este aceeaşi problemă, cu alianţele. |
|
|
|
S-a omis? O.K. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Toate celelalte amendamente depuse de mine nu se mai justifică, în condiţiile în care votul preferenţial pe listă nu a fost adoptat. |
|
|
Am înţeles. Deci, atunci, nu se mai susţine pct. 12, bineînţeles. Pct. 13? E aceeaşi situaţie, nu se mai susţine. Pct. 14? Art.22 alin.(1). Domnule deputat Bolcaş, se susţine? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Da, susţin. |
|
|
|
Se susţine. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 14. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc, s-a respins. |
|
|
Atunci, pe raportul pe amendamente admise, art. 21. Obiecţii, observaţii, comentarii? Formularea comisiei. Nu sunt. Adoptat. Art. 22? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Se susţine. |
|
|
|
Păi, nu, am votat, dar am respins amendamentul de la art. 22. Deja, acum, supuneam formularea comisiei. Dacă nu mai există alte obiecţii, adoptat. Pct. 27 din raport, obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat. Pct. 28? Adoptat. Pct. 29? Adoptat. Pct. 30, art. 25, se susţine amendamentul? Grupul PRM? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Da. |
|
|
|
Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Aici e vorba de o problemă de terminologie, se vorbeşte în acest articol de incompatibilitate, deces, vacanţă a unuia dintre mandate. Şi se stabileşte, în articol, că aceste mandate vacante sunt atribuite "supleanţilor". Se introduce un termen juridic nou, care este străin reglementărilor electorale din perimetrul legislaţiei româneşti. Nu se votează pe aceste liste supleanţi, supleanţii au o calitate specială şi separată, este vorba de "următorul pe listă", aceasta este ideea. Deci, propun, în prima parte a acestui amendament, înlocuirea termenului de "supleanţi" cu "următorul pe listă". |
|
|
Vă mulţumesc. Comisia? |
|
|
Din reglementările alegerilor parlamentare care completează această lege reiese clar că toţi cei care nu au obţinut un mandat şi se regăsesc pe listă au calitatea de a fi supleanţi. Dar, cu toate acestea, putem accepta şi această modificare, pentru o mai clară aplicare a legii. |
|
|
Atunci, dacă nu există alte obiecţii sau observaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul respins, de la pct. 15. Parţial, da? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Parţial, cât s-a susţinut. |
|
|
|
Sigur, în formula propus de domnul deputat Árpád Márton, din partea comisiei, deci, reformularea agreată de comisie. Vă rog să votaţi. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Şi atât cât a fost susţinută. |
|
|
|
Da, da, da. Cred că e clar pentru toată lumea. S-a adoptat. Deci, se va introduce în art. 25 acea reformulare, aşa cum a fost agreată, la iniţiativa Grupului PRM, de comisie, şi în acea măsură. |
|
|
Dacă, la art. 25 există alte obiecţii, observaţii, comentarii? Domnule deputat Puşcaş, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnule preşedinte, Rog comisia să reconsidere o propunere pe care am făcut-o, care este legată de decizia Parlamentului European din 28 septembrie 2005 privind statutul membrilor Parlamentului European şi care se referă tot la vacantare. Am făcut o propunere care sună aşa: "Vacantarea mandatelor membrilor în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înţelegeri prealabile privind demisia sau renunţarea la această funcţie, este considerată nulă. Înţelegerea prealabilă privind renunţarea la funcţia de membru în Parlamentul European din partea României nu poate constitui motiv de vacanţă a funcţiei". Repet, este o prevedere în statutul Parlamentului European din septembrie anul trecut şi, pentru corelare, aş propune să se ţină cont de ea. |
|
|
Vă mulţumesc. Comisia? |
|
|
Numai timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie pentru elaborarea raportului a făcut ca acest amendament să nu fie regăsit, el a fost admis, în realitate. |
|
|
Atunci, dacă nu există la art. 25 alte obiecţii, observaţii, comentarii, cu toate amendamentele introduse, înseamnă că pct. 30 din raport e adoptat. Art. 26. Se susţine amendamentul? Grupul PRM. Bănuiesc că aceeaşi poveste, se susţine. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Da, este aceeaşi, se susţine. |
|
|
|
Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 16. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc, s-a respins. |
|
|
La art. 26, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat, în formula comisiei. Art. 27? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Renunţăm la amendament, pentru că s-a votat art. 1. |
|
|
|
Vă mulţumesc. Adoptat. Art. 28? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Da, amendament respins. |
|
|
|
Dar nu aveţi! Eu nu amai am în raport nici un alt amendament, până la art. 382. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): La pct. 35, art. 281. |
|
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Dacă sunteţi pe raportul vechi! |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Sunt pe raportul vechi, într-adevăr. |
|
|
|
Vă ascultăm. Nu e în raportul nou, probabil nu s-a transcris. Vă rog. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Nu este nici la amendamente respinse din raportul vechi, însă am dovada înregistrării la comisie a acestui amendament, care, probabil că a fost omis şi despre care am făcut vorbire şi la dezbaterile generale. Stimaţi colegi, Iarăşi, nu este un amendament care să ţină neapărat de conţinutul legii, ci este o problemă de tehnică legislativă, care, din păcate, ne împinge, de data aceasta, în absurd, nu vreau să spun ridicol. Textul art. 28 alin. 1 este următorul: "Dispoziţiile referitoare la exercitarea de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene a dreptului de a alege şi de a fi aleşi ca reprezentanţi ai României în Parlamentul European intră în vigoare de la data rămânerii definitive a revizuirii art. 38 din Constituţia României". Este absolut inadmisibil ca printr-o lege, independent de caracterul ei, să se impună revizuirea Constituţiei României, ca o condiţie de intrare în vigoare a unui text. 2. Prin aceasta, recunoaştem că aceste dispoziţii, la această dată când adoptăm noi acest proiect de lege, sunt neconstituţionale. Şi nu este posibil să votăm nişte dispoziţii despre care recunoaştem prin însăşi lege că sunt neconstituţionale. 3. Îmi pare rău că lipseşte domnul preşedinte al Comisiei juridice, domnul Sergiu Andon, sper că sunt alţi colegi din Comisia juridică, legăm intrarea în vigoare a unui text de un fapt viitor, nesigur şi incert. Aceasta se cheamă, în dreptul civil, "clauză potestativă pură", care este interzisă şi în convenţiile civile. Nu pot să leg un eveniment atât de important ca intrarea în vigoare a unor dispoziţii, a unei legi electorale europene, de un eveniment incert şi nesigur. Problemă: se opune art. 38, în actuala formulare, intrării în vigoare imediate a dispoziţiilor referitoare la exercitarea de către cetăţeni etc. ai Uniunii Europene? Nu se opune! Nu se opune, atât prin formularea sa, dar nu se opune, întrucât, în conformitate cu art. 148 alin. 2 din Constituţie, există prevederea primatului tratatelor internaţionale. Şi Acordul privind condiţiile de aderare, pe care l-am ratificat prin Legea nr. 107/2005, prevede, de asemenea, prioritatea aplicării legislaţiei europene în materie, chiar asupra textelor constituţionale. În aceste condiţii, punctul meu de vedere, de fapt, amendamentul, este eliminarea acestui text, care ne duce într-un absurd juridic. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Şi alte amendamente nu mai am. |
|
|
Domnul deputat Márton Árpád, după care o să iau şi eu cuvântul. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Nu aveţi amendament! |
|
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Parţial, domnul Bolcaş are dreptate, dar, din păcate, de data aceasta, numai parţial. Articolul din Constituţie citat de domnia sa se referă clar la lege, se referă la primatul acestor tratate în ceea ce priveşte legile din România. Legat de Constituţie şi de tratate, avem o altă prevedere, care ne obligă ca înainte de a ratifica un tratat care ar intra în contradicţie cu prevederile Constituţiei, să eliminăm această contradicţie, ori prin modificarea Constituţiei, ori prin modificarea tratatului. În mod evident, prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, chiar dacă în tratat nu se prevede expresis verbis, ne sunt aplicabile anumite norme. De exemplu, această normă de a avea dreptul de a fi aleşi şi de a alege, toţii cetăţenii Uniunii Europene. Or, noi, din greşeala noastră, a tuturor, ar trebui să recunoaştem, inclusiv a mea, când am elaborat textul de revizuire a Constituţiei, am făcut o greşeală şi am scris în acest art. 38 că "pot fi aleşi şi pot alege cetăţenii români". Aşa am scris, "cetăţenii români"! Ca atare, există o contradicţie, care, în momentul de astăzi, se regăseşte între Constituţia ţării şi obligativitatea noastră de a permite cetăţenilor Uniunii Europene să participe la alegerile noastre. Şi atunci, noi, evident, am fi putut ca, până acum, să ne modificăm Constituţia, în acest articol. N-am făcut-o. Şi atunci, trebuie să avem o normă derogativă: ori spunem, şi asta e posibil, că pentru alegerile din 2007 nu vor fi aplicabile - putem să spunem asta -, dar şi atunci, pentru 2009, înainte de 2009 trebuie să modificăm Constituţia ţării. Că, altfel, oricine, trimiţând la art. 38, poate ataca la Curtea Constituţională legea pe care o votăm aici, că ar fi neconstituţională. Şi, trebuie să ştiţi, chiar şi în comisia noastră s-a ridicat această problemă, că în momentul în care noi dăm dreptul cetăţenilor europeni de a fi aleşi şi a alege pentru Parlamentul European, încălcăm Constituţia României. Şi o să ne trezim cu această lege invalidă, pentru că, în mod evident, Curtea Constituţională a constatat că există o contradicţie. De aceea am propus această modalitate de a ieşi din acest impas. |
|
|
Vă mulţumesc. (Către domnul Lucian Augustin Bolcaş:) Bine, vă dau dumneavoastră cuvântul şi mi-l dau mie după aceea. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Trebuie să fiu puţin mai analitic. S-a interpretat de către comisie art. 38 din Constituţie ca fiind un articol prohibitiv, or el nu este un articol prohibitiv, este un articol permisiv. Art. 38 spune: "În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi a fi aleşi în Parlamentul European". A dispus asupra unui drept al cetăţenilor români, dar nu a interzis în nici un mod participarea la aceste alegeri a cetăţenilor Uniunii Europene. Unde legea nu dispune, nu putem să complinim noi, presupunând că aceasta este un text prohibitiv. Şi dacă nu există o reglementare constituţională prohibitivă în ceea ce priveşte cetăţenii Uniunii Europene, aplicăm Acordul de aderare. Pentru că, într-adevăr, art. 148 alin.(2) se referă la legi - eu spun că se referă şi la legile constituţionale, dar nu are importanţă discuţia aceasta acum, în procedură de urgenţă -, dar se referă la legi electorale. Şi categoric că mă completez cu Acordul de aderare. Aşa că îmi menţin susţinerea de eliminare, pentru că nu pot considera art. 38 un text prohibitiv şi nu pot condiţiona aplicarea unei legi de o condiţie potestativă pură. Mulţumesc. |
|
|
Domnul Bogdan Olteanu (de la tribună): Nu v-am observat ridicând mâna, domnule deputat, vă promit că vă dau cuvântul de aici. Şi doamna deputat Creţu e înscrisă la cuvânt. (Către domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea.) Stimaţi colegi, Am să încep, bineînţeles, printr-un comentariu. Sunt convins că vor exista nenumăraţi cetăţeni europeni care nu au cetăţenia română şi care vor candida în această primăvară la alegerile europene... Dar, sigur că legea trebuie să reglementeze în abstract, şi nu în concret. Eu aş vrea să adaug la susţinerile domnului deputat Bolcaş, pe care mi le însuşesc, şi un alt argument, cel al art. 20, care se referă la tratate internaţionale referitoare la drepturile omului. Dreptul de a alege şi a fi ales este un drept al omului şi cred că şi prevederile art. 20 se aplică într-un asemenea caz. Şi art. 20 e suficient de explicit, şi spune că: "Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele referitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale (...)". Deci, oricum, o asemenea prevedere introdusă în legea pe care astăzi o discutăm va putea fi contestată, în baza acordurilor internaţionale la care România este parte. Pe de altă parte, îmi însuşesc de asemenea faptul că prevederea că: "Cetăţenii români au dreptul de a alege şi a fi aleşi" nu înseamnă că numai cetăţenii români au acest drept, cred că dacă legiuitorul constituant ar fi vrut să cuprindă o asemenea prevedere, ar fi cuprins-o. De aceea, şi eu cred că acea prevedere din raportul comisiei ar fi mai curând bine să fie eliminată şi să permitem, şi în 2007, pe baza acestei interpretări a Constituţiei, ca, eventual, şi, sigur, dacă partidele doresc să o facă sau dacă există persoane care doresc să candideze independent, să le dăm acest drept. |
|
|
(Revine la prezidiu.) Doamnă deputat Creţu, doriţi să luaţi cuvântul? Nu. Domnule Zgonea, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Lămuriţi-ne! |
|
|
|
N-aş putea, domnule profesor, să vă lămuresc pe dumneavoastră, îmi este greu. Doamnelor şi domnilor colegi, Acest articol l-am introdus în discuţiile pe care le-am avut în comisie de la o singură variantă pe care am judecat-o şi pe care şi domnul vicepreşedinte Bolcaş, şi domnul preşedinte, şi dumneavoastră o sesizaţi: noi nu putem să împiedicăm nici un cetăţean al României să conteste alegerile europene. Art. 20 alin.(2), după virgulă, scrie: "Cu condiţia să nu fie încălcată vreo lege sau vreo dispoziţie internă". În acest moment, în România, noi nu putem să dăm voie cetăţenilor europeni, care sunt rezidenţi în România, să fie aleşi sau să voteze, decât dacă scriem acest articol, noi ne-am gândit să-l scriem în lege. Nu ar fi o problemă pentru dumneavoastră să-l scoatem, noi suntem de acord, şi cred că şi domnul preşedinte Voicu, al comisiei, subscrie acestei idei, de a retrage acest articol. Problema noastră, pe care am întâlnit-o în istoria democraţiei româneşti, este dacă nu cumva un cetăţean român va contesta aceste alegeri şi ne vom trezi în situaţia în care alegerile pentru Parlamentul European vor fi anulate. Aceasta este întrebarea pe care noi ne-am ridicat-o în comisie şi nu am găsit un răspuns, decât prin introducerea acestui text. Dacă dumneavoastră consideraţi că nici un cetăţean al României nu poate contesta, că nici un stat membru al Uniunii Europene care are rezidenţi în România nu va contesta acest lucru, fie la prima curte, fie la Curtea de Justiţie Europeană, noi nu avem nici o problemă, domnule preşedinte, în a retrage acest articol. |
|
|
Domnule deputat, doar o observaţie o să vă fac. După virgulă să ştiţi că e altceva, spune: "cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile", nu "mai defavorabile". "Mai favorabile" celui care doreşte să candideze. |
|
|
Da, domnule preşedinte, dar eu rămân la aceeaşi întrebare la care dumneavoastră, ca jurist, domnul Bolcaş şi ceilalţi colegi, daţi-ne un răspuns, pentru că nimeni nu a putut să ne dea un răspuns, şi toată ne-a spus că trebuie să scriem acest articol: ce facem cu cei care sunt în România, noi suntem membri ai Uniunii Europene, cum ne respectăm dispoziţiile? Aceasta este singura mea întrebare. Noi trebuie să găsim o soluţie. Comisia, vă repet, domnul preşedinte este de acord, colegii sunt de acord, retragem amendamentul, dacă depune cineva o contestaţie? Ea va fi aprobată instantaneu! |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Ba nu va fi aprobată! Nu ar avea de ce! |
|
|
|
Domnule Zgonea, nu vă dau dreptate, că, dacă v-aş fi dat dreptate, nu susţineam ce am susţinut, părerea mea este că e constituţional pentru orice cetăţean al Uniunii Europene să candideze. Domnul deputat Puşcă şi doamna Creţu. |
|
|
Cu siguranţă, în momentul în care un parlament naţional doreşte să extindă drepturi prevăzute în Constituţie, o face ca reprezentant al poporului, şi acele extinderi ale drepturilor, cu siguranţă, nu pot fi neconstituţionale. Constituţiile statelor democratice prevăd doar sintagma că "drepturi şi libertăţi constituţionale nu pot fi restrânse". Cu alte cuvinte, şi eu cred că prevederile art. 38 din Constituţie nu sunt în contradicţie cu posibilitatea reală a cetăţenilor Uniunii Europene de a candida, respectiv, de a fi alegători. Dar art. 38 pune totuşi o problemă constituţională. Dacă comparaţi modul în care este formulat art. 37, care vorbeşte de "alegerile locale", şi modul în care este formulat art. 38, care vorbeşte de "alegerile pentru Parlamentul European", veţi constata că legiuitorul şi poporul, prin votul pe care l-a dat pentru adoptarea modificărilor la Constituţie, a acordat dreptul de a alege şi de a fi ales tuturor cetăţenilor români, cu alte cuvinte, tuturor posesorilor de certificat de naştere. Introducerea limitelor de vârstă, abia, este neconstituţională. Recunosc, este o eroare. La art. 37 se vorbeşte explicit de dreptul de a alege al celor cu drept de vot, care sunt definiţi într-un articol anterior, şi la paragraful privind Parlamentul României se pun limitele de vârstă, în Constituţie. Noi, limitele de vârstă le aprobăm prin lege, în dispreţ faţă de drepturile acordate prin art. 38 din Constituţie tuturor cetăţenilor, de la naştere. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Înţeleg că comisia e de acord cu eliminarea alin.(1), urmând să rămână alin.(2). Domnule Bolcaş, şi dumneavoastră, ca iniţiator, de acord cu această formulă? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Da, desigur. |
|
|
|
Bun. Supun votului dumneavoastră, atunci, art. 28, din care se elimină alin.(1) şi rămâne doar alin.(2), care, evident, va fi renumerotat. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc, s-a adoptat. |
|
|
Pct. 34. Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii? Există un amendament la art. 382, dacă se susţine? Domnule Bolcaş, aveţi cuvântul. A, e aceeaşi poveste. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): E aceeaşi poveste, dar cu un argument în plus. |
|
|
|
Aveţi cuvântul, vă rog. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Ca urmare a votului dumneavoastră, prin care daţi dreptul cetăţenilor Uniunii Europene să candideze la aceste alegeri, înseamnă că şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din alte state membre UE pot să-şi depună candidaturile. Rog comisia să-mi răspundă la această întrebare. |
|
|
Dar unde era semnul de întrebare, că era aproape un semn de exclamare în ce aţi spus dumneavoastră? |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Iertaţi-mă, erau trei semne de exclamare, dar luaţi-o ca o întrebare. |
|
|
Le împărţim pe algoritm. Domnul deputat Márton. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, De data aceasta, domnul Bolcş are sută la sută dreptate, şi ea, problema, poate fi rezolvată foarte uşor: să se voteze până la declararea alegerilor europarlamentare Legea statutului minorităţilor naţionale, că acolo, deja, sunt reglementate, există acele prevederi, care sunt acele organizaţii care beneficiază de acest drept din această lege. Este foarte uşor, vă rog să vă aduceţi contribuţia, să votăm repede legea. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Doamna deputat Creţu. |
|
|
Trebuie să remarc că la înscrierea anterioară, iarăşi, m-aţi sărit. |
|
|
Păi, mi-a făcut semn secretarul de şedinţă din partea stângă că nu mai doriţi să vorbiţi. |
|
|
Vreau să-l liniştesc pe domnul Bolcaş. Conceptul de minoritate are sens numai la nivelul unui stat, la nivelul Uniunii Europene toate sunt "minorităţi naţionale". |
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat. Domnule Bolcaş, nu mi-e foarte clar dacă v-aţi liniştit? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Replică! |
|
|
|
Vă rog să ne clarificaţi. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Eu îi mulţumesc pentru efort colegei mele. Evident, îi sunt recunoscător şi o să răspund cu aceeaşi monedă, o să contribuim la liniştea noastră reciprocă. Dar problema este alta şi este de tehnică legislativă. Peste tot unde se vorbeşte de "organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale" trebuie introdusă sintagma "organizaţii ale cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale" |
|
|
"Europeni"! "Cetăţenilor europeni", că nu putem să facem discriminare. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Nu, aici nu fac o discriminare, aici precizez despre ce minorităţi este vorba: "organizaţii ale cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale" Este corect juridic. |
|
|
Abia aici discriminăm, cu partidele care pot să pună cetăţeni care nu sunt cetăţeni români. Domnule preşedinte Voicu, lămuriţi-ne. |
|
|
Nu vă lămuresc neapărat... |
|
|
Atunci, nu e nevoie să mai luaţi cuvântul... (Râde.) |
|
|
A spune că pot candida organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din altă ţară este ca şi când am spune că pot candida partide din altă ţară, ceea ce nu este adevărat, pot candida cetăţeni străini, pe listele entităţilor politice din România. Într-adevăr, un minoritar danez din Germania poate candida pe lista minorităţii armene din România, poate, cu siguranţă, dacă cei de acolo îl primesc. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Nu, numai pe a UDMR-ului! |
|
|
|
Numai pe a UDMR-ului, de acord. Dar entităţi politice din afara României nu pot candida. |
|
|
Vă mulţumesc foarte mult. Supun votului dumneavoastră, mai întâi, amendamentul respins de la pct. 17, cel cu eliminarea termenului de "formaţiuni" şi înlocuirea cu "partid sau alianţă". Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a respins. |
|
|
Supun, atunci, votului dumneavoastră art.29, aşa cum a fost reformulat de comisie şi renumerotat. Vă rog să votaţi. Da. S-a adoptat. |
|
|
Pct.35. Există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu mai sunt. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final, vot final care se va desfăşura, mai mult decât probabil, mâine, la ora 13,30. Mâine o să lucrăm cam între 11,00 şi 14,00, ca să ne încadrăm şi cu sesiunea solemnă referitoare la aniversarea revoluţiei. Proiectul de la pct.2 rămâne la vot final. |


