Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

La pct. 5, Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Iniţiatorul. Îl rog să prezinte acest proiect şi vă rog să vă prezentaţi şi dumneavoastră, pentru stenogramă.

Domnul Attila Marko (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Attila Marko, sunt secretar de stat la Departamentul Relaţii Interetnice, unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege, împreună cu Ministerul de Externe.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege este unul de tipul ratificărilor de documente internaţionale, de data aceasta, este vorba de Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, un document al Consiliului Europei din 1992, pe care România a semnat-o în 17 iulie 1995.

Noi acum ne aflăm în situaţia de a fi a 23-a ţară europeană care ratifică acest instrument european care, de altfel, este unul de tip meniu, prin care ţările membre îşi selectează nivelul de protecţie al limbilor vorbite pe teritoriul acelei ţări, în funcţie de caracterul limbii respective şi în funcţie de legislaţia existentă.

Noi, în acest proiect de lege am selectat în aşa măsură, încât să se respecte întru totul cadrul constituţional şi cadrul legislativ actual. Aţi văzut şi în proiectul de lege figurează o serie de garanţii în acest sens în partea finală. Se structurează, de altfel, pe două părţi, partea a II a Cartei conferă protecţie uniformă şi egală pentru orice limbă vorbită pe teritoriul unui stat, partea a III, în schimb, face o distincţie între diferitele limbi, în sensul modului în care se utilizează limba respectivă în diferite domenii şi în funcţie de ponderea şi teritoriul în care se utilizează.

Guvernul României a înaintat Preşedinţiei acest proiect de lege în 10 martie 2006.

Am avut dezbateri în comisie şi, în consecinţă, vă adresez rugămintea de a adopta acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru drepturile omului.

Domnul Nicolae Păun:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Trimis cu adresa nr. 179 din 28 martie 2007 şi înregistrată cu nr. 31/347, respectiv 25/210 din 28 martie 2007. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil. Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat favorabil.

Prin urmare, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, semnat de România la 17 iunie 1995, la Strasbourg.

La lucrările celor două comisii a participat, în calitate de invitat, şi domnul Attila Marko, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimiate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare, adoptată la Strasbourg.

La lucrările celor două comisii au fost prezenţi 13 deputaţi, din totalul de 16 membri.

Prin urmare, supunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege, dacă nu există şi alte observaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Nicolae Păun, şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri, din partea grupurilor parlamentare. Din partea Grupului P.R.M., doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să atrag atenţia asupra unor articole din cadrul Cartei. În art. 9 privind justiţia, în art. 10 privind autorităţile administrative şi serviciile publice nu se vorbeşte deloc despre raportul între limba oficială şi limbile regionale şi minoritare.

Deci, nu se specifică, în momentul în care, de exemplu, există un proces penal, aici spune că limba în care se poate derula acest proces este limba minorităţilor, fără a se specifica şi care este rolul limbii oficiale în aceste procese sau în actele administraţiei şi serviciilor publice.

Deci, cred eu că ar trebui să introducem un amendament, chiar dacă este vorba de o asemenea Cartă Europeană. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să răspundă, în finalul dezbaterilor, dar să fiţi atenţi şi la alte propuneri.

Domnul deputat Ghişe, din partea Partidului Naţional Liberal şi apoi din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă rog să aveţi amabilitatea ca, în conformitate cu un articol, îmi cer scuze, nu-i ştiu exact numărul, să aveţi îngăduinţa să retrimiteţi la comisie art. 9. Şi vă spun şi de ce. Când în Comisia juridică, împreună cu cea de drepturile omului s-a dezbătut proiectul de lege...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, am o rugăminte, îmi cer scuze că vă întrerup: ceea ce propuneţi dumneavoastră, în mod normal ar trebui să propuneţi când ajungem cu dezbaterea la acel articol, pentru că acum suntem la dezbateri generale. Vă rog.

Deci, când ajungem la art. 9, atunci faceţi această propunere.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca reprezentant al unei comunităţi etnice din România, remarc propunerea legislativă, care vine să completeze legislaţia din domeniu, aflată deja în vigoare. Nu pot să nu constat atitudinea favorabilă a autorităţilor statului român faţă de sistemul de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale. Şi limba tătară face parte din acest sistem.

În consecinţă, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din România va susţine propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat Aledin.

Poftiţi, domnul Varga Attila, din partea Grupului U.D.M.R.

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Onorată Cameră,

Considerăm deosebit de importantă intenţia Parlamentului de a ratifica această Cartă privind limbile minoritare şi regionale, care a fost semnată de către Guvernul României încă din 1995.

Credem că este oportună, utilă şi necesară ratificarea, chiar dacă, considerăm că este puţin întârziată şi trebuia să se facă de multă vreme, dar este bine că s-a ajuns acum aici să fie ratificată.

Trebuie să vă aduc în vedere faptul că în 2003 a fost revizuită Constituţia, unde se prevăd anumite reglementări privind folosirea limbii materne, atât în administraţia publică, cât şi în justiţie, tocmai în consens cu prevederile convenţiei-cadru, în materie. Există reglementări constituţionale şi legale în acest sens.

Şi o altă remarcă este aceea că, fiind un act internaţional, nu cred că se poate, din punct de vedere juridic, legislativ, să se formuleze amendamente la acest text convenit de către ţările Consiliului Europei, pentru că este un act al Consiliului Europei. Se poate ratifica, respectiv se poate aproba sau se poate respinge acest lucru. Deci, aceasta, ca nişte remarci la acele observaţii care au fost formulate.

Altfel, grupul nostru parlamentar va susţine ratificarea acestei Convenţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Din partea Grupului P.R.M. s-a luat cuvântul la dezbateri generale.

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Pe procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să răspundă... Scuzaţi-mă! Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea P.D.-ului şi urmează reprezentantul Partidului Conservator. Imediat vă dau cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat salută ratificarea acestui acord şi care probabil că ar fi trebuit să fie de mult făcută, pentru că, pe această Cartă s-a discutat enorm şi s-au făcut destul de multe speculaţii, inclusiv ceea ce spunea una dintre colegele noastre venită la acest microfon.

Problema, însă, care se pune acum este acel respect care trebuie să se instaleze între ceea ce înseamnă limbile regionale şi limbile oficiale, limbile majorităţii.

Şi vreau să vă spun, stimaţi colegi, că o astfel de reglementare se găseşte în acest act. Problema este de a-l respecta şi de a nu face alte demersuri care să contravină conţinutului Cartei Europene a limbilor regionale. Fiind un act internaţional, nu ne propunem să-l amendăm acum, dar important este ca legislaţia şi aplicarea lui şi respectarea lui să se facă în conformitate cu conţinutul în totalitate al Cartei limbilor regionale.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule Călian, numai puţin, există o intervenţie pe procedură care prevalează.

Domnul deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Studiind proiectul şi mai ales expunerea de motive, am observat că şi alţi colegi au sesizat că la numite articole, cum este vorba de art. 8 - problema învăţământului, art. 9 - problema justiţiei, art. 10 - problema administraţiei publice locale, art. 11 - problema mass-media, sunt anumite neconcordanţe.

Având în vedere că la această lege sau ratificarea acestui acord noi vom fi cea de-a 23-a ţară din Comunitate, nu trebuie să ne şi grăbim. Eu propun să o retrimitem la comisie, pentru că acolo putem să intrăm să vedem: la Capitolul învăţământ cehii cer un lucru, la Capitolul cultură aromânii cer alt lucru, ori în această lege, dacă ne uităm, nu vom găsi acest lucru.

Şi atunci, vin cu propunerea să retrimitem la comisie, avem timp încă o săptămână, în care să putem să analizăm lucrurile şi, într-adevăr, să-i dăm drumul, dar să iasă o treabă bună.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am reţinut propunerea dumneavoastră, o să o supun votului, dar, de fapt, era o intervenţie de fond, care trebuia făcută la dezbateri generale. Cu propunerea aceasta trebuia să începeţi.

Domnul Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constatăm cu toţii faptul că aderarea României la Uniunea Europeană rezolvă inclusiv problemele anumitor minorităţi sau a tuturor minorităţilor, de fapt.

Prin această Cartă discutăm deja de moştenirea tradiţiilor culturale europene. Nu mai discutăm numai de tradiţiile româneşti, nu mai discutăm de tradiţii transilvane etc.

Considerăm acest proiect de lege binevenit, însă, aş dori să fac o precizare şi chiar să cer de la înalta tribună a Camerei Deputaţilor U.D.M.R.-ului să-şi retragă Statutul minorităţilor naţionale, deoarece şi alte proiecte de legi europene, care urmează să mai fie dezbătute, vor rezolva încet, încet, pas cu pas, problemele invocate în Statutul minorităţilor naţionale, care la rândul lui va deveni în cel mai scurt timp fără obiect şi, ca atare, cu siguranţă că gestul de a-l retrage ar fi unul normal, unul moral, unul în litera şi spiritul principiilor europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, fără să comentez propunerea dumneavoastră, vreau să spun plenului că ea excede dezbaterii noastre de astăzi şi i-aş ruga pe ceilalţi colegi să nu se refere la acest lucru. Este o declaraţie politică pe care vă sfătuiesc să o faceţi când se va lua în dezbatere acea lege.

Domnule Moisoiu, ce problemă aveţi, că pe fond aţi vorbit, pe procedură iarăşi aţi vorbit, de Grupul P.R.M. vorbesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dar să ştiţi că acum nu trebuie să căutăm o motivaţie. Pe procedură, domnule preşedinte. Pe procedură, pentru că de data aceasta mai apare un aspect, şi anume Carta aceasta, aşa cum este aici prezentată în hotărârea care nouă ni se prezintă, are variante. Pentru că spune la fiecare dintre articolele respective că ... "soluţia cutare" şi pe urmă spune: "sau" pe urmă se explică punctul, iarăşi "sau", "sau", "sau". Dacă sunt atâtea variante şi cu "sau", în funcţie şi de limba de care este vorba, eu cred că ar fi trebuit ca la comisie să se discute frumos şi să se stabilească care este varianta care se acceptă pentru un caz sau altul.

Şi în al doilea rând, şi care este un lucru foarte important, domnule preşedinte, s-a mai amintit aici, "limbă oficială".

Domnule preşedinte, este adevărat, art. 13 din Constituţie, aşa cum aţi spus dumneavoastră, stabileşte că în România limba oficială este limba română.

Întrebarea este: cât de oficială este, domnule preşedinte, care este puterea limbii oficiale în România? Carta aceasta ar trebui să stabilească clar care este această poziţie a limbii oficiale şi cum se ierarhizează ea, care este treapta între ea şi limbile regionale? Sunt la egalitate, este una mai presus, nu este? Deci, sunt câteva mici, mari probleme, să spun aşa, mai în glumă, mai în serios, pe care comisia cred că le-a dezbătut cam cu multă rapiditate.

Şi o ultimă întrebare care se naşte în treaba aceasta: domnul deputat de la U.D.M.R. spunea aici că fiind vorba de ceva european, de un document european, nu este cazul să-l discutăm noi aici... Păi, nu am înţeles, ori este domnul Marko Attila iniţiator în numele Guvernului, ori este ceva care vine de la comisie, este un document european. Europeni suntem cu toţii acum, domnule secretar de stat şi domnule coleg, dar în acelaşi timp suntem şi români.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, din partea Grupului P.S.D.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Ne aflăm astăzi, domnule preşedinte, în faţa unui document de importanţă excepţională şi spunem acest lucru pentru că România a semnat acest document, dacă nu mă înşel, acum circa 7-8 ani sau 10 ani. Şi astăzi problema care se pune este, de fapt, a ratificării acestei Convenţii, o convenţie care, prin modul de redactare, prin modul de abordare a diferitelor domenii poate rezolva fără nici un fel de parti pris problemele limbilor minorităţilor naţionale sa problema limbilor minoritare.

P.S.D.-ul sprijină ratificarea acestei convenţii.

Există, însă, o chestiune de ordin tehnic. Această chestiune de ordin tehnic priveşte nivelurile de acceptare. Convenţia are la sfârşit o notificare în care spune că fiecare ţară poate să accepte un nivel sau altul.

Probabil că dintr-o anumită dorinţă de a rezolva problema, în favoarea limbilor minoritare, comisia nu s-a aplecat cu suficientă atenţie sau cu răbdare. De aceea, ne prezintă un raport în care, dacă nu greşesc eu, nu face alegerea respectivă.

Deci, ştim că merge de la o grupă la grădiniţă, la grădiniţe independente şi aşa mai departe. Are a), b,) c), d), pe fiecare domeniu în parte.

De aceea, domnule preşedinte, graba strică uneori treaba. Cum Grupul Partidului Social Democrat doreşte să avem o ratificare clară, în consens cu ceea ce spune convenţia, cred că ar fi util, şi pentru colegii noştri de la grupurile parlamentare, cele două: Grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară şi, respectiv, Grupul UDMR, ca în comisie să se aleagă, pentru fiecare punct în parte nivelul respectiv: a), b), c), d), cum este normal. Pentru că altfel intrăm - şi colegii de la UDMR trebuie să fie de acord - intrăm într-o nebuloasă, în care nu ştim, putem alege nivelul maxim sau putem alege nivelul minim, nu ştiu, intrăm într-o nebuloasă din care nu mai ştim pe unde să intrăm şi pe unde să ieşim.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog să fiţi de acord să constataţi că sunt multe puncte neclare, cu implicaţii majore şi conform procedurii noastre, respectiv a atribuţiunilor pe care le aveţi prin Regulament, să dispuneţi retrimiterea raportului la comisie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Attila Varga are cuvântul, pentru a-şi exprima dreptul la replică.

Rog apoi iniţiatorul să răspundă la întrebări şi, în final, domnule preşedinte...

Numai o clipă, vreţi să reveniţi la propunerea dumneavoastră?

Domnul Ioan Ghişe (din sală):

Pe fond, domnul Stanciu are dreptate!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Attila Varga, vă rog.

Domnul Varga Attila:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Nu neapărat aş uza de un drept la replică, pur şi simplu, aş dori să clarific o neînţelegere - este vorba de tehnica legislativă. Fiind vorba de un act normativ internaţional, adoptat de către diferite state, printre care şi România l-a semnat, încă în 1995, procedura ratificării este o procedură specială de adoptare a actelor internaţionale. Regula este că aici Parlamentele nu mai pot interveni în text, însăşi convenţia permite anumite variante pentru anumite texte, dar textele convenite de către ţările semnatare nu mai pot fi modificare.

Or, nu este vorba, domnule coleg Moisoiu, de a fi europeni sau de a nu fi europeni şi a discuta, pentru că aici noi nu discutăm textul şi nu avem posibilitatea de a modifica textul convenţiei, putem opta între anumite variante pe care le permite însăşi convenţia respectivă, dar, în rest, procedura ratificării este o procedură strictă de aprobare sau dezaprobare.

Deci, atâta tot, nu este vorba de alte aspecte, procedura este foarte strică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc,

Domnul deputat Ghişe doreşte să facă o precizare, de data aceasta în numele Partidului Naţional Liberal.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De procedură, doresc să vă subliniez că ceea ce domnul deputat Stanciu a spus este perfect adevărat. Adică, la comisie, cred că dezbaterea, în total, nu a durat mai mult de un sfert de oră, douăzeci de minute, şi în viteza în care s-a discutat lumea, de principiu, a fost de acord: "Sigur, domnule, ratificăm Carta!"

După ce au plecat membrii din Comisia pentru drepturile omului, unul dintre colegi, care acum nu este în sală, domnul deputat Traian Dobre, a sesizat că sunt elemente sensibile, asupra cărora ar merita să discutăm. Numai că numai era Comisia juridică întrunită împreună cu Comisia pentru drepturile omului şi nu mai era la şedinţă nici domnul secretar de stat Marko.

Şi atunci, cea mai bună soluţie este cea propusă de domnul deputat Stanciu, să meargă înapoi textul la comisie, integral, şi să venim cu un raport mai detaliat. Că, acum, plus-minus o săptămână două, nu o să intre în sac lucrurile.

Şi de aceea vreau să vă rog să aveţi amabilitatea să acceptaţi această soluţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Avizat fiind de alte dezbateri cu privire la acest document internaţional, cred şi eu că problema opţiunii fiecărui stat cu privire la aplicabilitatea la diverse situaţii concrete este un lucru esenţial în stabilirea condiţiilor ratificării. Rog, de aceea, iniţiatorul să se pronunţe cu privire la aceste aspecte şi la celelalte ridicate de colegii mei.

Domnul Attila Marko:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Problema este mult mai simplă decât pare la prima vedere, pentru că însuşi proiectul de lege face această selecţie despre care aţi vorbit dumneavoastră, nu venim cu o ratificare de articol unic: "Se ratifică în ansamblu acest document", venim cu un proiect de lege în care se selectează deja acele puncte, pentru fiecare limbă în parte, care corespund nivelului propriu de protecţie şi care nu exced nici unei prevederi constituţionale şi nici unei prevederi legale existente.

Pentru a întări acest lucru pe care l-am afirmat adineaori, am şi introdus la finalul proiectului de lege câteva articole interpretative şi de garanţie, care să pună în evidenţă acest lucru. Este vorba de art. 8 şi 9 din proiectul de lege, care spun clar că nici în materie de justiţie, nici în materie de administraţie şi nici în orice alt domeniu nu se poate interpreta nicio prevedere din Cartă, în sensul de a excede drepturilor conferite de aceste documente interne ale României: Constituţia şi legislaţia existentă. Deci, legea însăşi dă aceste garanţii pentru aceste chestiuni.

De aceea, discuţia, şi în comisie, a fost una oarecum simplă în privinţa aceasta, pentru că, având deja la îndemână toate aceste elemente de garanţie, în proiectele de lege înglobate, nu a mai fost nevoie de o altă selecţie de puncte, când deja ele erau realizate.

Pe de altă parte, este foarte clar că anumite texte din textul Cartei, de data aceasta, nu din textul proiectului de lege, sunt nişte formulări oarecum ciudate, care, pe de o parte, provin din traducerea textului din engleză şi franceză, de la vremea respectivă, pe de altă parte, provin din faptul că trebuia să se convină la Strasbourg pe un text universal. De exemplu, nu apare în text contenciosul administrativ, pentru că este o chestiune specific românească, apare în schimb jurisdicţia în materie administrativă, care nu este un element propriu, dar este un element care se înţelege la nivel european peste tot şi fiecare ţară îşi interpretează aceste fraze, aceste segmente, în limitele propriei legislaţii şi constituţii.

Deci, după părerea mea, lucrurile sunt extrem de clare. Am introdus şi în proiectul de lege garanţiile care să pună România în sfera aplicabilităţii legislaţiei interne şi a Cartei, nemaivăzând, eu, cel puţin, alte impedimente în acest sens.

Dacă îmi veţi permite, eu aş propune ca acest proiect de lege să rămână în plen şi să fie discutat şi votat. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Reprezentantul Guvernului a apreciat că soluţiile sunt clare. Se pare însă că majoritatea grupurilor parlamentare au solicitat restituirea la comisie, pentru lămurirea unor situaţii. Şi eu sunt dator să dau ascultare acestor largi propuneri şi să vă solicit votul electronic cu privire la propunerea de restituire la comisie.

Puţin, să aşteptaţi, ca să ajungă şi domnul preşedinte Păun la pupitrul său.

Vă rog, deci, să vă exprimaţi prin vot asupra acestei propuneri.

Întâi, înregistraţi-vă prezenţa.

S-a încheiat votul. Din 101 voturi exprimate, 58...

Voci din PRM:

Staţi puţin, aţi spus numai prezenţa!

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus, înregistraţi-vă întâi prezenţa şi pe urmă votaţi. Deci, n-aţi votat?

Voci din PRM:

Nu!

Domnul Valer Dorneanu:

Grupul PRM-ului contestă votul, susţinând că nu şi-a înregistrat...

Voci din PRM:

E bine, nu mai contestăm!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, reprezentantul dumneavoastră, viceliderul grupului, să se exprime la tribună, ca să înţeleagă toată lumea care e punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Au fost nişte neînţelegeri în procedura de vot, dar nu mai solicităm reluarea votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Deci, 58 de voturi au fost pentru restituire, 23 împotrivă.

Se restituie comisiilor.

Termenul pe care îl fixăm este de 30 aprilie, pentru că avem termen constituţional pe 11 mai.

Voci din partea dreaptă a sălii:

Domnule preşedinte, nu s-a votat!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am întrebat foarte clar, am cerut Grupului PRM, care şi-a exprimat nemulţumirea... Dumneavoastră, după ce spun rezultatul votului, cred că nu este un lucru foarte...

Domnule Uioreanu, aveţi dreptul să vă pronunţaţi, ca vicelider al Grupului PNL.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Cerem repetarea votului. De fapt, nu repetarea, efectuarea votului, pentru că ce aţi cerut dumneavoastră a fost o simplă prezenţă.

Şi vă rog să ţineţi cont de părerea noastră. Nu numai de punctul de vedere al PRM-ului, mai sunt şi alte partide, mai în partea asta.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Repetăm votul, însă v-aş ruga, aşa, pentru corectitudine, vă ştiu ardelean corect, să consultaţi stenograma şi o să vedeţi acolo, am spus explicit: "Înregistraţi-vă întâi prezenţa şi pe urmă votaţi!"

Deci, repetăm votul, ca să nu avem discuţii.

Stimaţi colegi, haideţi, că pierdem timpul degeaba.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Mă iertaţi, dumneavoastră sunteţi jurist, eu mai ştiu un pic de matematică: sunt 18, într-adevăr, persoane, care nu şi-au exprimat votul; 23 şi cu 18 fac 41, şi 41 este mai mic decât 58. Deci, oricum, şi dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, rămânem aşa cum a fost.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule profesor, două grupuri parlamentare, prin liderii lor: PNL-ul şi Grupul minorităţilor naţionale, au contestat votul, deci, sunt obligat să repet votul.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot electronic, repet, asupra propunerii de restituire a raportului comisiei. S-a încheiat operaţiunea de vot.

Din 123 de voturi exprimate, 82 sunt pentru, 2 abţineri şi 39 împotrivă.

Deci, s-a restituit comisiei.

Termenul rămâne acelaşi: 30 aprilie.

Domnul deputat Stanciu doreşte să intervină, probabil, pe o procedură sau să explice votul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi domni deputaţi, şi

Domnule Nicolăescu,

Suntem în situaţia de a spune că parlamentarii PSD sunt pentru ratificarea Cartei. Ceea ce noi am solicitat prin votul nostru este o examinare mai atentă, deoarece convenţie trebuie să iasă, conform adendei pe care o are, cu o singură variantă. Şi, acum, când toţi lucrăm cu aceste mijloace electronice de calcul, ştim că pe organigrama respectivă trebuie să fie o singură intrare şi o singură ieşire.

De aceea, mă adresez colegilor de la cele două comisii să examineze punct cu punct şi să particularizeze convenţia pe opţiunile României, fapt pe care îl permite convenţia. Deci, aceasta este sensul votului pe care parlamentarii Partidului Social Democrat l-au dat.

În particular, acum, domnule preşedinte, vizavi de faptul că distinşii colegi de la Grupul PNL au cerut să fie retrimis la comisie şi apoi au cerut să revotăm, ca să iasă alt număr, având în vedere primul scor, al doilea scor, dacă aş fi, să zicem, puţin glumeţ, cum sunt unii dintre noi, în sensul bun al cuvântului, am mai cere să mai votăm o dată, că poate iese 200 la 38.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)