Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în ordinea de zi. Primul punct este punctul 7, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(2) şi (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008, Codul Silvic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost iniţiat pentru a veni în sprijinul moştenitorilor, adică o familie dacă are mai mulţi copii fiecare să poată să beneficieze de dreptul de a moşteni pădurea.

Deci, este un proiect care vizează în primul rând moştenitorii şi sperăm că veţi fi de acord să-l votăm. E nevoie pentru a face dreptate.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea Guvernului se doreşte a fi prezentat un punct de vedere.

Vă rog.

Domnul Cristian Apostol (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Pădurilor):

Bună ziua, doamna preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

În august 2009, Guvernul a formulat un punct de vedere în care nu susţine această iniţiativă legislativă. Aş dori totuşi să fac precizarea că, în acest moment, sunt foarte multe articole din Codul silvic supuse dezbaterii în comisii. Probabil că acest Cod silvic va trebui un pic revăzut şi probabil că pe această cale poate cel mai nimerit e să lansez o invitaţie comisiei să avem o discuţie cu departamentul din cadrul Ministerului Mediului şi cu specialiştii noştri, să luăm fiecare articol în parte eventual unde mai sunt astfel de probleme să le reglementăm împreună.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Comisia. Domnul Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi şi colege,

Vă prezint raportul comisiei asupra Propunerii legislative pentru abrogarea alin.(2) şi (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008, Codul silvic.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(2) şi (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008, Codul silvic.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi cei 27 de deputaţi.

Raportul comisiei a fost adoptat, în unanimitate, în forma prezentată de iniţiatori în şedinţa din 17 februarie 2010.

Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor şi am considerat că trebuie să dăm avizul favorabil, având în vedere însemnătatea prevederii pentru ceea ce înseamnă practica din sistemul silvic.

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Domnul Tabugan.

Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ca un iniţiator al modificării celor două alineate de la art.34, am considerat că este necesar, având în vedere că acest Cod silvic, Legea 46, votată în 2008, era depăşită condiţiilor actuale. Şi argumentez: cei care au stabilit la vremea respectivă ca să nu se dividă pădurea sub un hectar, au stabilit-o arbitrar. Dacă era s-o facă, trebuia s-o facă undeva la 0,25 de hectare, pentru că de aici în sus se consideră pădure şi care intră în fondul forestier naţional cu toate consecinţele ce decurg de aici.

Practica a demonstrat că mii de oameni sunt în instanţă sau tacit nu vor să cedeze, fraţi, surori sau veri, unii altora, partea ce i se cuvine din acel hectar datorită faptului că ţin neapărat să aibă un colţ de pădure şi neapărat să-şi intre în dreptul lui de proprietar. Mai mult, în zona de munte, care dumneavoastră ştiţi ce înseamnă pentru noi, românii, ţin cu tot dinadinsul şi această zonă nu a fost cooperativizată şi simţul proprietăţii este foarte dezvoltat, ţin neapărat să aibă bucăţica lor de pădure care, la greu, să poată să-i ajute. Poate şi la greul din iarna asta i-a ajutat pe foarte mulţi, având în vedere că gerul a durat foarte mult.

De aceea, noi am iniţiat ca toţi cei care sunt în drept să-şi primească bucata de pădure şi să se facă dreptate, iar cetăţenii să nu mai umble în instanţă.

Vă rugăm să votaţi modificarea art.34.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa asta legislativă e foarte bună, pentru că, aşa cum a spus antevorbitorul meu, bunul meu prieten Tabugan, încă de la început, stabilirea acelei limite de un hectar dăduse naştere la foarte multe discuţii. De ce un hectar şi nu 90 de ari, nu un hectar şi zece, sau nu 80 de ari? Cine stabilise care erau principiile juridice care limitau suprafaţa sub care nu poţi să divizi proprietatea, mai ales că în art.5 la Codul silvic se spune foarte clar: "Pădurea este acea suprafaţă care are minim 2500 de metri pătraţi". Şi noi nu facem altceva decât să corelăm art.5 cu alin.(2) şi (3) ale art.34 din Codul silvic. Urmează, aşa cum a spus şi domnul secretar de stat să ne aplecăm un pic asupra Codului silvic pentru că mai sunt şi alte inadvertenţe şi să le punem în practică, în aşa fel încât să transpunem pe verticală şi pe orizontală o legislaţia silvică coerentă.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine iniţiativa legislativă şi o va vota în consecinţă.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Muntean, din partea Grupului independenţilor.

Domnul Ioan Muntean:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă reamintesc momentul în care s-a făcut această propunere de modificare, când au apărut aceste alineate (3) şi (4) la art.34 din Legea 46. Începuse atunci dezvoltarea investiţiilor prin pădurea Băneasa şi în alte părţi, cu case de locuit sau de vacanţă şi am găsit această formulă de a bloca într-un fel defrişarea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră. Or, atunci, nu am gândit ce consecinţe va avea legea la proprietarul de drept, un drept constituţional, stabilind noi, aici, de la sine putere, că nu poate fi mai mic de un hectar. Or, se ştie foarte bine că majoritatea proprietarilor din zona de deal sau de munte sunt câte 3, 4, 5, 6 moştenitori la 1-1,5 hectare, 2 hectare. Cum putem noi convinge pe ceilalţi ca doar unul să fie beneficiarul dreptului de moştenire de la autor, părinţi, bunici, fie ce or fi ei, iar ceilalţi să primească despăgubire o sumă de bani de la fratele sau sora mai mare sau mai mică care primise hectarul. De aceea, astăzi sunt zeci de nemulţumiri, poate mii de nemulţumiri, nu pot fi cuantificate în instanţele de judecată. Dar până una alta, aceste suprafeţe pot să rămână în timp fără proprietari, stimaţi colegi. Deci, ele pot să rămână în timp fără proprietari.

Singurii care sunt avantajaţi şi pentru că e dreptul lor şi Dumnezeu a vrut aşa, sunt cei care au zeci, sute, mii de hectare, unde nu se pune problema într-o astfel de situaţie. De aceea, cred că acel pic la care se referea domnul secretar de stat care trebuie făcut prin Codul silvic nu are nici o legătură cu ceea ce noi astăzi propunem, revenirea la un lucru. Iar restricţii pentru cei care ne-au dus la aceste modificări pot fi găsite în alt fel şi nu luând dreptul de proprietate, drept constituţional al oamenilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Horj, vă rog.

Domnul Pavel Horj:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş dori să vă spun că, în momentul în care a apărut această iniţiativă legislativă, presa a excelat prin anumiţi termeni pe care i-a folosit la adresa iniţiatorilor, chiar unul din articole se intitula "Cavaleria apocalipsei". Ce doresc eu să remarc la această modificare adusă Codului silvic, este faptul că, din punct de vedere juridic şi teoria clasică asupra dreptului de proprietate specifică că acest drept se extinde până la nivelul oricărei subdiviziuni subsecvente asupra bunului respectiv, doctrina spunând că se consideră că acest drept merge până la fiecare moleculă, electron, proton, atom care compun bunul respectiv, din punct de vedere juridic.

A apărut însă discuţia vizavi de ce se întâmplă în condiţiile în care, prin subdiviziune, această proprietate va scădea sub 0,25 de hectare. Potrivit legii, se consideră pădure orice suprafaţă cu vegetaţie forestieră care are minimum 0,25 de hectare. Şi atunci, mulţi şi-au pus întrebarea: dacă va scădea suprafaţa sub 0,25 de hectare, se va mai respecta regimul silvic pe această suprafaţă?

Problema însă este numai de suprafaţă şi este de fapt o falsă problemă deoarece gospodărirea silvică se face asupra întregului trup de pădure. Deci, regimul silvic nu poate fi modificat pentru că se referă la întregul trup de pădure în componenţa căruia intră şi diviziunea de fond forestier la care se poate face referire într-un anumit context juridic.

Aşa fiind, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege şi recomandăm tuturor parlamentarilor să îl voteze pentru că este absolut necesar şi imperios pentru ca să se rezolve multe probleme care au apărut şi sunt traduse în justiţie fără o rezolvare, în acest moment, normală şi legală.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulţumesc domnului deputat Horj şi cu siguranţă votul Grupului parlamentar al PNL va fi foarte important pe acest proiect de lege.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, nefiind nici amendamente, urmează votul final.