Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Pe procedură, doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, cer retrimiterea la comisie a acestui raport, pentru a putea, membrii comisiei, să se aplece mai atent, şi să încerce să îndrepte câteva lucruri care sunt încă neclare în acest proiect de lege.

Dacă vreţi, încep prin ceea ce se propune la art.2, în care se încearcă, prin lege, să se stabilească programul de lucru al adăposturilor pentru câini, între 10,00 - 18,00. Eu ştiu că, câinii sunt mai răi după ora 18,00, nu până la ora 18,00. Cred eu că este o măsură excesivă.

De asemenea, cred, doamnă preşedinte şi stimaţi colegi, că aşa cum se stabileşte într-un articol al legii, că un câine poate să rămână în adăpost 30 de zile, iar pe urmă, la modificarea pe care o aduce comisia la art.7, în care spune că câinii pot fi returnaţi în teritoriu sau pot să se aplice asupra lor alte măsuri, înainte de propunerea de eutanasiere, trebuie să fie o hotărâre a Consiliului local, după ce este consultată populaţia. Or, cred eu că 30 de zile sunt fără ajutor pentru a se putea face aceste operaţiuni.

De aceea, cred, doamnă preşedinte, că trebuie să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra a ceea ce conţin amendamentele făcute de comisie, pentru a da o lege care să mulţumească şi pe cei care susţin proiectul, şi pe cei care nu susţin proiectul. Trebuie să ne gândim că este vorba de un animal, este vorba de cei care, până la urmă, aşa cum spun bătrânii noştri, "Un câine, pentru o mângâiere, este în stare să-şi dea viaţa, un om nu!", aş dori, doamnă preşedinte, stimaţi colegi, să nu mai vedem pe geamurile televizorului masacrele pe care le-am văzut astă-vară în unele localităţi din ţara noastră. Bineînţeles, trebuie să fim atenţi şi la ceea ce se întâmplă cu cei care sunt muşcaţi de câini pe stradă, pentru că la fel de tare am fost şocată şi atunci când am văzut copii atacaţi sau bătrâni atacaţi, sau lucruri şi mai grave care s-au întâmplat.

Îmi susţin, doamnă preşedinte, retrimiterea la comisie, tocmai pentru a putea să punem foarte clar în proiectul de lege ceea ce trebuie să fie atât în avantajul animalelor, cât şi în avantajul nostru, al oamenilor, cei care trebuie să avem grijă şi de ei, şi să venim în ajutorul comunităţilor locale cu dispoziţii ferme şi foarte clare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Acest proiect legislativ s-a întors de vreo patru ori la comisie. A fost dezbătut şi răsdezbătut, avem solicitări din partea administraţiilor locale, cu un singur punct de vedere: cei care trebuie să decidă, să decidă cei din administraţia locală, printr-o metodă foarte clară, că este referendum, că sunt întrebări, că sunt sondaje, fiecare administraţie locală trebuie să hotărască.

Şi, mai mult decât atât, cred că este corect să tranşăm odată pentru totdeauna acest proiect legislativ, motiv pentru care vă rog să supuneţi la vot, sigur, este dreptul Grupului parlamentar al PSD să solicite acest lucru, apoi să mergem să-l dezbatem şi mâine să-l votăm.

Vă mulţumesc.

Noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă deputat Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL solicită şi el, alături de Grupul parlamentar al PSD, retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, şi am să explic de ce? Pentru că, în afară de faptul că cei de la PDL, prin vocea domnului Toader, doresc omorârea câinilor, noi credem că poate exista o soluţie înţeleaptă, noi credem că poate exista o soluţie care să rezolve cu adevărat problema.

Vă aduc aminte că am mai cerut retrimiterea la comisie şi la vremea respectivă am însoţit acea solicitare şi de rugămintea către membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să facă ceea ce este normal să facă, adică o dezbatere serioasă: să fie invitate toate organizaţiile care au preocupări în acest domeniu, să fie invitate asociaţiile, în general, ale comunelor şi oraşelor din România, ca să se cunoască foarte bine toate punctele de vedere.

Din păcate, comisia nu a procedat aşa. De cele mai multe ori a lucrat cu uşile închise, de cele mai multe ori a ignorat orice altă opinie.

Cred că acum, prin plecarea doamnei Barbu, ca ministru, cine va conduce Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic va reuşi să facă o dezbatere într-adevăr corectă, normală, serioasă. De aceea, vă solicit retrimiterea la comisie, ca să putem să ajungem, în sfârşit, la un lucru corect pentru Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu.

Domnul deputat Márton Árpád.

După aceea, domnul preşedinte Gherasim.

Lăsaţi-l pe domnul deputat Márton Árpád şi după aceea dumneavoastră, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorat auditoriu,

Atunci când aţi retrimis această iniţiativă legislativă pentru o dezbatere, chiar atacând acele persoane care au votat împotrivă, puteţi să verificaţi ce v-am spus: că dacă mai moare un om, dacă va mai fi sfâşiat cineva, din cauza faptului că nu am rezolvat această problemă, toţi care au votat pentru retrimitere, îi au pe conştiinţă. După cum ştiţi, au mai murit oameni, nu unul, au fost sfâşiaţi copii, nu unul! Vă rog să luaţi statisticile: câte mii au fost, doar în Bucureşti, cazuri care se datorează acestor animale, a căror problemă nu a fost rezolvată.

Deci gândiţi-vă altfel: dacă nu rezolvăm pe cale legislativă această problemă, s-ar putea să mai moară oameni şi-i veţi avea pe conştiinţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Am să vă propun acum, după ce vorbeşte domnul preşedinte Gherasim, să pregătiţi cartelele pentru a vă exprima prin vot.

Domnul Vasile Gherasim:

Aş vrea să asigur un antevorbitor că în cadrul comisiei lucrurile s-au desfăşurat cu responsabilitate şi corect pe tot parcursul dezbaterilor, de 2 ani şi ceva, pe această temă. Au fost dezbateri atât în judeţul Covasna, cât şi la sediul comisiei, unde au participat asociaţiile care susţin protecţia animalelor.

La aceste dezbateri, nu a fost niciodată uşa închisă şi niciodată nu s-a băgat pumnul în gură, aşa cum s-a exprimat aici cineva.

Nu cred că această problemă pe care o discutăm astăzi este problema dacă trebuie sau nu trebuie să abordăm eutanasierea câinilor. Prin propunerile care s-au făcut, există şi varianta prin care autoritatea locală are dreptul să hotărască, după ce consultă populaţia, inclusiv returnarea câinilor sterilizaţi în teritoriu.

Deci, toate variantele sunt accesibile autorităţilor locale. Este o problemă de sănătate publică, nu este o problemă de cine pe cine atacă. Din punctul acesta de vedere, cred că este momentul să dăm un vot clar în această problemă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnilor deputaţi,

Vă rog, haideţi să supunem la vot.

Domnul deputat Zoicaş, vă rog.

Domnul Vasile Popeangă (din sală):

L-a muşcat câinele la Baia Mare!

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Mulţumesc.

Domnule Popeangă, nu aş dori să fiţi în situaţia în care a fost un băieţel în Baia Mare: a fost mutilat săptămâna trecută.

Eu aş dori, doamnă preşedinte, să tranşăm acest proiect de lege, să nu-l mai amânăm, deci, în forma în care o să iasă. O să-mi exprim opţiunea prin vot. Ce o să iasă, o să vedem. Poate este mai bine şi pentru cei care vin la tribună, de anul trecut...

Haideţi să tranşăm, să nu îl mai reîntoarcem la comisie. Să dăm cadrul legal consiliilor locale, în forma în care a ieşit de la comisie acest proiect de lege, şi să-l vedem odată, să-l tranşăm.

Nu cred că este benefic pentru nimeni amânarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Haideţi să ne exprimăm prin vot.

O să vă rog să luaţi loc.

Deci, supun la vot retrimiterea la comisie, aşa cum ea a fost cerută de doamna Aura Vasile şi domnul Eugen Nicolăescu.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 43 voturi pentru, 80 împotrivă şi 3 abţineri.

Această propunere a fost respinsă.

Prin urmare, intrăm în dezbaterea proiectului.

Raportul comisiei, domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Vasile Gherasim:

Pentru acest proiect de lege s-a întocmit Raportul nr.26/2144/4 martie 2011.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget-finanţe, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 12 decembrie 2007.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial nr.794/13 decembrie 2001, aprobată cu modificările şi completările din Legea nr.227/2002, cu modificările ulterioare.

Iniţiatorul propune modificări ce vizează regimul de eutanasiere, regimul de castrare, modalitatea de adopţie a animalelor fără stăpân, precum şi alte aspecte privind activitatea respectivă.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 14 septembrie 2011.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, din cei 30 de deputaţi participanţi.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, cu amendamentele admise şi respinse, care au fost redactate în Anexele nr.1 şi 2, din prezentul raport suplimentar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Punctul de vedere al Guvernului a fost transmis în scris.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnul deputat Adomniţei.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Cu tristeţe revin la microfon pentru a vorbi despre acest subiect. Îmi pare rău că aţi votat pentru dezbaterea astăzi în plen, şi nu pentru retrimitere.

Pot doar să vă spun că, poate, în mandatul viitorului guvern, personal sper, dacă voi fi reales, sau dacă nu, oricum mă voi zbate, vom adopta o soluţie unitară.

Principala problemă a acestui proiect de lege de modificare a ordonanţei este că nu prevede o soluţie unitară. Într-o comunitate se poate decide, prin referendum sau prin alte căi, eutanasiere, şi într-o comună apropiată nu se decide eutanasierea. Şi atunci, comuna apropiată devine izvor, în continuare, de pui părăsiţi pe teritoriul primei comune. (Aplauze.)

Dar, vă rog, mult! Principala problemă este caracterul neunitar al acestei legi. Eu îmi permit să spun acum, să devoalez o idee majoră: această lege trebuia făcută de către secretarul de stat, probabil în administraţie, de la Ministerul de Interne, ca şi şef de grup de lucru, cu ceilalţi secretari de stat de la ANSVSA, de la Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru ca acest efort de sterilizare în masă a tuturor câinilor din România trebuie făcut de la Mehedinţi până la Botoşani egal, cu răspundere, de la şeful Direcţiei sanitar-veterinare, cu toţi medicii de liberă practică veterinari, cu toţi şefii de post din comunităţi şi cu toţi cetăţenii care trebuie să înţeleagă că dacă nu-şi sterilizează câinele din bătătură primesc amendă. Pentru ei soluţia este că-l pot steriliza gratis, pe banii bugetului.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom avea permanent izvoare de câini pe stradă şi nu vom reuşi să tratăm decât efectul, într-un mod foarte scump, şi, în niciun fel, nici măcar nu ne-am propus în această lege, să tratăm cauza. Nici eu nu-mi doresc, ca şi dumneavoastră, prezenţa acestor animale cu suflet pe stradă.

Pur şi simplu trebuie să nu se mai nască pentru a ajunge acolo. În viitor, dacă soluţia ar fi fost ca idee cea pe care v-am spus-o, un cetăţean, care la ţară - de când se ştie el - are un câine în bătătură, dacă va vrea să-l aibă, în primul rând, nu va avea de unde să-l obţină, pentru că nu se vor mai naşte pui în comună.

Prin urmare, se duce la padoc şi adoptă de acolo, dacă vrea câine în bătătura sa. Aceasta este soluţia civilizată. Şi am încercat să vă dau fondul, cum se poate rezolva, nu aşa, expeditiv, pentru că vreţi dumneavoastră să raportaţi la liga aleşilor locali PDL, primarilor dispuşi să facă bani pe spatele animalelor, că aţi rezolvat problema. Mai bine rezolvaţi cea pentru oameni, cu spitale, cu pensii, cu salarii, dacă vreţi să raportaţi ceva în sprijinul primarilor, dar nu aceasta!

Problema principală aici, încă o dată spun, este că eu, personal, nu vreau să fiu complice cu dumneavoastră în a proiecta în viitor, în continuare, imaginea unui popor - şi aici fac două puncte: vă reamintesc cazul de la Botoşani, caz penal, despre care încă nu-i ştiu urmarea, când peste 300 de câini, în padoc, au fost ucişi mişeleşte de un nenorocit barbar, cu parul. Copilul meu nu vreau să trăiască în acest tip de ţară în care eu să tac, prefăcându-mă că nu ştiu şi că sunt OK cu lucrurile astea! Nu mai vreau să văd români care la circ, în Anglia, sunt cei care bat elefantul, nu mai vreau să aud poveşti - mituri urbane - cu alţi copii needucaţi care dau foc la pisici, doar pentru fun, ca să vadă cum e, şi dumneavoastră să staţi aici şi să vă prefaceţi că aceste lucruri nu se întâmplă şi că nu avem o problemă. Şi, că, dacă dăm drumul la această lege, aşa cum este acum aici, aţi scăpat de ea. Nu va dispărea! Pentru că nu dispare cauza!

De aceea, încă o dată vă spun, e tardiv, dar încerc totuşi să vă spun că sunt principii care trebuie aplicate şi care nu se regăsesc în corpul acestei ordonanţe. Cel pe care vi l-am prezentat, în primul rând, soluţia unitară la nivelul întregii ţări şi al doilea rând, soluţia sterilizării. Iertaţi-mă, dar nu am avut cum să fac mai succint acest punct de vedere la aceste dezbateri generale, pentru că legea însăşi are o sensibilitate deosebită, de care, bag seamă, nu vreţi să ţineţi cont.

Nu pot decât să mă opresc aici cu intervenţiile mele la dezbateri generale, voi mai interveni pe parcursul dezbaterilor la amendamente. Nu ştiu dacă am reuşit cât de cât să deschid portiţa, nu a inimii, pentru că nu fac apel la inimă, fac apel la raţiune. Ce fel de popor vrem să fim?! Iar noi, aici, ce fel de popor vrem să reprezentăm şi mai ales ce principii susţinem? Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnule deputat Socaciu.

Domnul Victor Socaciu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Aş vrea să vă aduc aminte că probabil când eraţi mici, unii dintre dumneavoastră, agăţaţi de coada câinelui o sfoară şi o conservă şi vă distraţi foarte tare. Vreau să vă spun că niciodată n-am putut să văd în aceasta ceva vesel, dimpotrivă, un lucru care nu de puţine ori m-a împins către plâns. Am simţit întotdeauna pentru aceste animale neajutorate, pentru aceşti câini şi fiinţe ale nimănui, acea compasiune pe care cu siguranţă mulţi dintre dumneavoastră o au, în ciuda presiunilor pe care le fac nişte potentaţi vremelnici ai noştri, ai unui grup sau altuia, de a ne cere cu tupeu, cu obrăznicie să-şi umple ei buzunarele, pe spatele unui lucru care este absolut imoral.

Vreau să vă ridic, însă, o problemă de moralitate a noastră, a parlamentarilor români. Am fost trimişi în această Cameră spre a da legi acestei ţări şi nicidecum în momentul în care ne este greu şi nu vrem să ne afişăm că suntem de o parte sau de alta a baricadei, să aruncăm pisica în altă ogradă. Ceea ce facem acum sau majoritatea ceea ce face este un gest de laşitate.

Noi, ca parlamentari români, trebuie să ne asumăm aici răspunderea şi să stabilim exact ce avem de făcut în această situaţie, care este delicată şi este o problemă naţională. Eu nu vreau să fie această problemă judecată de un primar, un şmecher, un cine ştie ce mare om de afaceri care a ajuns acolo şi care vrea să-şi mai îmbogăţească pur şi simplu gospodăria, pe seama câinilor.

Haideţi, fraţilor, noi să decidem acest lucru şi să ne asumăm acest lucru.

Stimaţi domni de la PDL, de la UDMR, de la UNPR şi alte partide care vă ajută, vă rog să vă asumaţi aici, în faţa ţării, dacă vreţi să omorâţi câinii sau dacă vreţi să-i sterilizaţi, să-i etichetaţi şi să-i retrimiteţi în stradă, aşa cum este o recomandare europeană, dar dincolo de recomandarea europeană, este o recomandare a civilizaţiei în care trebuie să ne regăsim.

Închei prin a vă cere să încercaţi să vă asumaţi pe faţă şi să nu trimiteţi în teritoriu această problemă care este grea, gravă şi este a noastră, a tuturor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte, în primul rând fac apel pentru a scurta discursurile de acest tip; le-am dezbătut un an de zile.

Ceea ce spune domnul deputat eu nu pot să fiu de acord. Cred că toţi suntem responsabili şi trimişi în Parlament de oamenii care trăiesc în comunităţi. Nu putem noi să ne erijăm în ceea ce doresc concetăţenii noştri în diferite zone şi localităţi. Acesta este substratul legii şi fondul legii. Legea dă acest atribut administraţiei locale, care prin referendum, nici eu, Toader, nici oricare dintre noi nu putem să hotărâm peste capul cetăţenilor care sunt acolo şi ei trebuie să decidă modul în care se rezolvă această problemă, care nu este altceva decât o problemă mediatică. Sunt convins, că şi eu am câini, şi eu îi iubesc foarte mult, dar cei care trebuie să decidă trebuie să fie populaţia de acolo.

Motiv pentru care vă rog să urgentaţi, să scurtaţi pe cât este posibil dezbaterile, să intrăm pe fond, pe amendamente, dacă este cazul şi apoi să finalizăm legea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc. Vă rog.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu e vorba că ar trebui să scurtăm discuţia referitoare la nişte fiinţe. Eu consider că omul a fost creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea lui. Iar animalele sunt, de asemenea, nişte fiinţe care ne înconjoară, la fel ca şi plantele, la fel ca şi mediul viu şi biologic, eu sunt profesor universitar de boli infecţioase şi ştiu ce înseamnă convieţuirea între o lume şi alta.

Am auzit aici un discurs referitor la faptul că aceşti câini ar putea să fie purtători de boli, că sunt un risc sanitar ş.a.m.d. La spitalul la care eu am fost director se trata patologia infecţioasă cauzată de muşcăturile de câini şi vă spun sincer că aceste lucruri se pot preveni. Totul ţine de nivelul nostru de civilizaţie, de gradul nostru tehnic, de capacitatea noastră de a lucra şi colabora cu animalele.

Deci, faptul că nu le vaccinăm, nu le sterilizăm, nu ştim ce trebuie să facem pentru ele, le lăsăm, le abandonăm, oamenii nu sunt responsabili, chiar şi anumite organizaţii care poate îşi asumă acest rol, impotenţa şi incapacitatea noastră nu poate să conducă la eutanasie.

Aşa cum spunea domnul Adomniţei, nu se poate ca un om inteligent, care a creat câinele, calul şi alte animale ca să îi fie aproape pentru scopurile gospodăriei lui şi pentru a construi o lume, să ajungă să-i omoare, pentru că societatea, evoluând, nu mai are nevoie de anumite animale care au rămas fără stăpân sau de izbelişte.

Degradarea noastră biologică, socială, morală nu poate să ajungă până acolo, încât să lăsăm la libertatea unor grupuri de oameni, chiar despre referendum dacă vorbim, să ucidă pe cel mai bun prieten al omului, până la urmă, decât în condiţiile în care el reprezintă într-adevăr un risc, în sensul că este incurabil, are o capacitate letală sau gravă privind comportamentul, aşa cum se întâmplă şi în ţările civilizate. Şi, de aceea, eu, personal, şi cred că şi în numele colegilor mei de partid, mă exprim împotriva unei astfel de atitudini.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea amendamentelor.

Titlul legii. Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 4? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 5? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 6? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 7? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 8? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 9? Nu sunt observaţii. Adoptat.

La punctele 10 şi 11 dacă sunt observaţii?

Vă rog, domnule Adomniţei.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Doamnă preşedinte, pentru că m-am lămurit că de obicei când trecem prin amendamentele admise, uităm la final să mai trecem şi prin cele respinse, la pct. 11 eu am un amendament care este respins şi care, de fapt, e întreaga filozofie a legii. Alegem eutanasierea sau posibilitatea sa sau sterilizarea la nivel naţional? Practic, acest amendament, dacă este respins, nu mai are practic sens să mergem cu celelalte, pentru că ele sunt legate, iar dacă este adoptat, cel pe care mi l-aţi respins în comisie, atunci legea revine pe cursul firesc pentru nişte oameni civilizaţi.

Şi anume, articolul 7, care se află la punctul 11, practic, să fie supus la vot. Amendamentul care mie mi-a fost respins figurează în lista de amendamente respinse şi conţine, dacă vreţi, esenţa legii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Va trebui să ne exprimăm... Domnule Nicolicea? Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Deci, practic, ce cerem este vot asupra amendamentului respins, pentru a schimba amendamentul admis în comisie şi art. 7 să aibă conţinutul prevăzut în amendamentul propus de mine.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să vă exprimaţi asupra amendamentului respins de comisie şi susţinut de domnul deputat Adomniţei.

Acum supunem la vot amendamentul respins de comisie şi susţinut aici de domnul Adomniţei.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Cu 32 de voturi pentru, 66 împotrivă şi 7 abţineri amendamentul a fost respins.

Dacă mai există alte observaţii la acest punct? Nu.

La punctul 11? Nu sunt observaţii.

La punctul 12, dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule Adomniţei.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Din păcate, nu pot să-mi exprim decât o foarte mare amărăciune pentru votul dat şi îndrăznesc să vă atrag atenţia la punctul 12, la fel, pe amendamentele respinse. Cel puţin la subpunctul 3, care se referă la adopţia câinilor. Dacă vă veţi uita în raport, pentru a putea adopta un câine este nevoie să se cumuleze cinci condiţii, printre care: a) prezentarea de către adoptator a dovezii spaţiului; b) prezentarea de către adoptator a dovezii resurselor materiale; c) acordul asociaţiei de proprietari sau a vecinilor; d) achitarea taxei; e) înregistrarea în registrul de evidenţă a câinilor.

Găsesc că toate aceste lucruri au fost scrise parcă anume pentru a fi descurajată orice fel de tentativă de adopţie, pentru că trebuie să vii cel puţin cu cinci acte, dintre care trei sunt foarte importante: cel de spaţiu, cele de acorduri, care necesită mult timp pentru un cetăţean, pentru a le strânge şi găsesc că este un articol scris anume pentru a face adopţia prohibitivă. Şi vă solicit să schimbăm acest punct cu amendamentele respinse, care se referă tot la adopţia câinilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

La care vă referiţi?

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

La cele din capitolul de amendamente respinse. Nu am la mine foaia, dar pot să v-o aduc şi să v-o citesc. La art. 8 să fie adoptate... Alineatul (3) să aibă parte de amendamentele pe care noi le-am propus şi nu cele din prezentul raport.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bine. Supun la vot amendamentele susţinute de domnul Adomniţei şi respinse de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

32 de voturi pentru, 66 împotrivă şi 6 abţineri.

Au fost respinse şi aceste amendamente.

Dacă mai sunt alte observaţii la punctul 12?

Domnul Octavian-Marius Popa:

Eu aş avea ceva de logică, în sensul că vreau să vă întreb pe toţi dacă vi se pare firesc să votăm şi să respingem nişte amendamente pe care nu le cunoaştem, în ideea că sunt unii care votează fără să urmărească lucrările.

Cum sunt unii dintre colegii mei care erau cu căştile pe urechi şi care nu aveau cum să audă nici conţinutul, nici argumentaţia, vă întreb cât de serioşi suntem noi, în condiţiile în care votăm şi respingem unele amendamente, strict din considerente de afiliere politică. Aceasta este întrebarea mea pe procedură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, de vreo trei săptămâni e raportul pe ordinea de zi, iar dumneavoastră, ca parlamentar, aveaţi obligaţia să aveţi acel raport.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Croitoru, vă rog.

Domnul Cătălin Croitoru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi, cele afirmate de colegul nostru pe mine, unul, mă jignesc. Şi să vă spun de ce. Dacă unii vor să câştige capital politic tot pe spatele amărâţilor de câini, fac o mare greşeală. Pentru că dacă vroiaţi altceva, opoziţia era toată aici, era sala plină şi votaţi. Sunteţi şase liberali şi nu ştiu câţi de la PSD, zece. Nu în felul acesta ajutăm câinii, nu în felul acesta găsim soluţiile. Găsim soluţiile dacă suntem sinceri în ceea ce spunem şi mai ales dacă suntem aici la vot. Până una, alta, noi suntem aici, la vot. Iar votul, să vă fie clar, sigur, liderul de grup exprimă un punct de vedere general, al grupului. Să nu credeţi cumva că la PDL există o maşină de vot! (Rumoare.) Votăm aşa cum ne dictează conştiinţa.

Sigur, aceasta este reacţia celor slabi, celor care, de fapt, ei fac aşa. Drept pentru care, este clar că această lege trebuie votată, aşa cum va reieşi mâine, la votul final. E foarte posibil ca legea să nu treacă. Se vor complica lucrurile, pentru că în continuare nu vor fi soluţii. Sunt necesare soluţii, personal nu sunt de acord cu eutanasierea, nu cred că aceasta e soluţia. Soluţiile cele mai bune sunt cele care conduc, aşa cum bine spunea un coleg, la rezolvarea cauzei şi nu a efectelor.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc pentru această intervenţie.

Dacă la punctul 13 sunt observaţii?

Domnul Victor Socaciu (din sală):

Să-i răspund domnului!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu există drept la replică.

La poziţia 14 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Punctul 15. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 17. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 18. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 19. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 20. Nu sunt observaţii. Adoptat.

La punctele 21, 22, 23 şi 24 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 25. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 26. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 27. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 28. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 29. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Vot final pentru acest proiect mâine.

Un anunţ important. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, împreună cu liderii de grup propun mâine pentru acest proiect vot secret, vot electronic secret.

Cu aceasta, ordinea de zi pentru astăzi, şedinţa noastră se închide. La ora 18,00 încep răspunsurile la întrebări, iar mâine-dimineaţă la ora 10,00 plen.

Vă mulţumesc.