Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

În continuare trecem la punctul 3 al ordinii de zi şi ultimul, care este dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 55 de deputaţi. Pentru dezbaterea acestei moţiuni, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de unul din semnatari, dacă doreşte, bineînţeles. Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi încheierea dezbaterilor, iar pentru dezbateri, luând în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 29 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 17 minute, Grupul parlamentar al PDL - 6 minute, Grupul parlamentar al PP-DD - 4 minute, grupul parlamentar al UDMR - 3 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute, Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 3 minute. Deputaţii neafiliaţi - 3 minute. Total 68 de minute.

Dacă aveţi obiecţii la propunerea Biroului permanent? Nu sunt. Vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru vot. Votăm.

Cu 149 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 3 abţineri, propunerile Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor au fost aprobate.

În conformitate cu prevederile regulamentului, vă întreb dacă este cineva dintre semnatari care îşi retrage semnătura de pe moţiunea simplă? Nu este.

Reamintesc că la moţiunea simplă nu se pot propune amendamente.

În acelaşi timp, o să rog liderii grupurilor politice parlamentare să depună listele de vorbitori la secretariat şi la prezidiu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nazare pentru citirea moţiunii simple.

Vă rog, domnule Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Moţiunea se intitulează "Îmbogăţirea baronilor PSD-PNL sau reţeta teleînzăpezirii marca Ponta". Şi mottoul moţiunii este: "Corupţia e ca un bulgăre de zăpadă, odată ce s-a pus în mişcare, nu poate decât să crească."

Această moţiune este dedicată domnului ministru al marilor proiecte şi eforturilor domnului ministru de a cântări cele 2,26 milioane tone de zăpadă. Un efort măreţ pentru un ministru al marilor proiecte. Pe cât de măreţ, îl suspectăm noi, pe atât de puţin precis. Noi nu credem că domnul ministru Şova a putut să cântărească cu exactitate această cantitate de zăpadă de peste două milioane de tone şi nu credem că spune adevărul nici măcar când ne oferă, chiar şi pe contul de Facebook personal această cifră de 2,26 de milioane de tone de zăpadă.

Ca atare, ne-am gândit să-i oferim un instrument adecvat cu care să cântărească zăpada. Avem aici un cântar pe care i-l oferim, pe această cale, cu care sperăm să cântărească exact zăpada de alte dăţi, da, dăţile viitoare s-o şi adune, să se şi ocupe de deszăpezire, iar domnii de la PNL, colegii de la PNL, pot să privească acest instrument şi să cântărească bine mâine, poate vor să facă opoziţie cu adevărat şi să voteze alături de noi această moţiune simplă. (Aplauze.) Domnul Alexandru Nazare aduce un cântar de bucătărie domnului Dan-Coman Şova.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveam impresia că v-aţi maturizat, domnule Nazare, dar nu e cazul. Asta-i viaţa.

Domnul Alexandru Nazare:

O să revin la subiectul moţiunii, poate că din conţinut o să se înţeleagă destul de clar care sunt punctele noastre de vedere referitoare la deszăpezire şi atunci poate o să conştientizaţi şi dumneavoastră că suntem suficient de maturi cât să monitorizăm ceea ce face Guvernul Ponta.

A fost demonstrat şi în noiembrie 2013 în tentativa propagandistică a Guvernului de a transfera fonduri către administraţiile locale, pentru a acoperi efectele unei "iminente perioade de geruri anormale, generate de mase de aer arctic". Cum această năzbâtie nu a putut fi înghiţită de opinia publică, Guvernul USL a ajuns în situaţia să îşi exerseze aplecarea meteosensibilă pe o situaţie reală: o săptămână de vreme extremă de iarnă, o săptămână care a ilustrat încă o dată falimentul guvernării USL în gestionarea situaţiilor de urgenţă, după eşecul de proporţii al intervenţiei în accidentul aviatic din Munţii Apuseni.

În cele ce urmează vă vom arăta cum păpuşarii Guvernului USL au încercat să acopere grava incompetenţă a autorităţilor responsabile de deszăpezire prin exerciţii propagandistice de imagine, în spatele cărora diverşi clienţi politici îşi umpleau buzunarele.

Actualul guvern, după cum se demonstrează, este un guvern meteosensibil. Acest fapt a fost deja demonstrat prin asumarea propagandistică a unei creşteri economice extrem de fragile şi aproape în totalitate determinate de vremea bună pentru agricultură.

Dar care sunt aceste exerciţii propagandistice?

Haideţi să ne amintim peripeţiile guvernului meteosensibil Ponta când zăpezile puneau stăpânire pe România. 23 ianuarie, orele 13.00 - Comandamentul de iarnă a fost convocat la Palatul Victoria. Notă: Vor fi oportunităţi de imagini live pe toată durata desfăşurării comandamentului.

24 ianuarie, orele 13,00. Acelaşi comandament.

Vor fi oportunităţi de imagini live pe toată durata evenimentului.

26 ianuarie. Acelaşi comandament, aceleaşi oportunităţi de imagini, şi la orele 12,30 şi la orele 16,00 şi la orele 21,30, unde, notă, participa şi domnul Liviu Dragnea.

Pe 27 ianuarie, orele 12,00, acelaşi comandament convocat de prim-ministrul Victor Ponta, cu aceleaşi oportunităţi de transmisie live pe toată durata desfăşurării evenimentului. Bineînţeles, acelaşi lucru şi la orele 20,30 când participa domnul ministru Dragnea.

Pe 28 ianuarie, orele 19,30, aceleaşi oportunităţi de imagine live pe toată durata desfăşurării.

Şi pe 29 ianuarie, orele 15,00, şi pe 30 ianuarie, orele 19,00, aceleaşi comandamente televizate.

Acestea sunt acţiunile Guvernului Ponta la deszăpezire. Comandamentele televizate.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aceasta a fost agenda Guvernului USL în timpul în care România era sub incidenţa codului portocaliu şi a codului roşu: deszăpezirea în transmisiune live de la Palatul Victoria.

"Am făcut mai repede şi mai bine ca alţii ce trebuia să facem" - declara domnul Victor Ponta într-o emisiune televizată şi mai declara că nu a avut victime.

Probabil că pentru domnul Ponta cei 17 români care au murit în acele zile, din care unii au fost găsiţi tardiv, după aproape o săptămână, la fel ca şi victimele accidentului aviatic din Apuseni, sunt cantitate neglijabilă.

9 comandamente live timp de 7 zile! Acesta este bilanţul deszăpezirii pentru Guvernul USL în iarna anului 2014, o iarnă care a ţinut şapte zile şi pentru care aşteptăm nota de plată de la firmele care au semnat contractele, chiar când era anunţat codul portocaliu. Iarăşi ne-a luat iarna pe nepregătite!

Şi cum altfel putea să ne prindă iarna dacă licitaţiile pentru contractele de întreţinere au fost tărăgănate de USL şi în 2012 şi în 2013, preferând varianta încheierii unor contracte pe ultima sută de metri, motivate, nu-i aşa, de venirea intempestivă a iernii.

Doamnelor şi domnilor,

În 2012, după cea mai grea iarnă din ultimii 50 de ani, două soluţii fuseseră identificate pentru a fi mai bine pregătiţi în aceste situaţii: achiziţia prin fonduri europene de utilaje de deszăpezire în regie proprie pentru reţelele de transport europene, rutiere, feroviare şi navale, şi contracte multianuale cu condiţii mult mai stricte pentru firmele care efectuau deszăpezirea.

În urma discuţiilor pe care le-am purtat cu oficialii Comisiei Europene, din februarie şi martie 2012, a rezultat că vor putea fi finanţate utilaje care să acţioneze pe reţelele europene de drumuri şi pe căile ferate, precum şi pe căile navigabile. Ministerul Transporturilor urma să transmită o analiză detaliată asupra tipurilor de utilaje, asupra distribuţiei acestora şi condiţiilor meteorologice anuale. Numai în cazul drumurilor, spre exemplu, Compania de Drumuri estima un necesar de peste 42 milioane euro pentru achiziţionarea acestor utilaje, din fonduri europene nerambursabile.

La o interpelare pe care am depus-o anul trecut, Ministerul Transporturilor, cel care gestionează fondurile europene alocate pe acest domeniu, se contrazicea în răspuns susţinând că proiectul nu se poate finanţa de către Comisia Europeană, dar că această chestiune este în analiză la Bruxelles. USL nu avea niciun interes să obţină fonduri europene pentru utilaje operate în regie proprie, când putea sifona fonduri către firmele de partid.

Tot pentru reducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreţinere curentă s-au întocmit caiete de sarcini unitare pentru toate direcţiile regionale de drumuri şi poduri, astfel încât să nu plătim deszăpezirea la Arad cât cea de la Braşov. Companiile erau obligate să vină cu utilaje dotate cu GPS, să le înlocuiască pe cele defecte în maximum 2 ore şi, bineînţeles, puteau fi sancţionate cu 10-20% din valoarea contractului pentru neîndeplinirea comenzilor. Din mai 2012 însă, aceste licitaţii au fost blocate, iar pe 19 decembrie 2012 şi 3 ianuarie 2013 sunt semnate contractele pentru iarna care deja începuse. Noroc că nu a fost foarte multă zăpadă! Cu toate acestea, în puţinele zile de iarnă din decembrie 2012, chiar sub avertizare anunţată de ANM, în timp de Moldova era sub zăpadă, directorii de la drumuri au preferat să chefuiască la munte, sub pretextul unei aşa-zise "şedinţe operative", în care au stabilit bugetul pentru anul următor.

În 2013, însă, ministrul Şova ne anunţa că va relua practica contractelor multianuale şi, ca atare, lansează, pe 29 iulie, licitaţiile pentru toate regionalele, cu termene de depunere în septembrie. Numai că, motivând misterios că nu s-ar fi prezentat nimeni la aceste licitaţii, ministrul Şova lansează în regim de urgenţă licitaţii noi, atât pentru 2013-2014, cât şi pentru 2013-2015.

Verificând însă site-ul Companiei de Drumuri, dacă ne uităm la acele licitaţii lansate în iulie 2013, vedem că pentru Direcţiile regionale Iaşi şi Bucureşti apare doar următoarea menţiune: "participanţii sunt informaţi cu privire la prelungirea perioadei de evaluare a ofertelor" - pe 9, respectiv 14 octombrie. Pentru Cluj şi Craiova avem decizii ale CNSC-ului, iar pentru Braşov şi Constanţa ultimele informaţii din septembrie răspund la clarificări ale firmelor interesate să participe. Se pare, totuşi, că nu a fost un interes atât de scăzut pentru aceste licitaţii şi chiar dacă au fost loturi neacoperite, nu se explică cum de a mai durat o lună sau, în unele cazuri, chiar mai bine pentru a relansa licitaţiile. De ce această întârziere?

Să ne uităm, însă, cum s-au semnat contractele pentru iarna aceasta. În cazul Regionalei de Drumuri Bucureşti, în noiembrie se lansează licitaţiile cu termene de depunere între 2 şi 7 zile. Pentru Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti au fost necesare doar 2 zile: pe 20 noiembrie publicare pe 22 noiembrie s-au şi depus ofertele. La Regionala Constanţa în octombrie se publică atât anunţurile pentru contractele ce vizau iarna 2013-2014, cu termen de depunere a ofertelor de 7 zile, cât şi cele pentru întreaga perioadă 2013-2015. Numai că nu se prezintă nimeni, aşa că în noiembrie se relansează cu termene şi mai scurte, 3 sau 4 zile calendaristice, cu weekend-uri cu tot. La Braşov, pentru 3 loturi termenul de depunere a fost de doar 6 zile. Pentru regionalele Timişoara şi Iaşi avem aceeaşi reţetă ca şi la Constanţa: întâi se lansează în octombrie procedura, cu depunere în 7 zile, şi apoi se relansează în noiembrie, cu termen de depunere a ofertelor în 3 zile. La Cluj, pentru 4 loturi sunt publicate anunţurile pe 11 noiembrie, cu depunere pe 14 noiembrie. Pentru secţia de drumuri naţionale Slatina anunţul a fost publicat pe 5 noiembrie şi depunerea a fost pe 8 noiembrie.

Stimaţi colegi,

Cu toate acestea, pe 21 noiembrie, ministrul Şova declara: "În cursul zilei de ieri erau acoperite 96 la sută din teritoriul naţional, drumuri, puţinele care nu erau acoperite - DN-uri din Bacău şi trei drumuri din Focşani." Erau câteva DN-uri în Bacău şi 3 drumuri în Focşani.

Şi spunea domnul ministru: "Nu vrea nimeni să meargă acolo. S-a încercat tot ce este omeneşte posibil, vor fi acoperite cu utilajele de la Regionala Iaşi şi de la districtul Focşani, dacă nu vom găsi până la urmă. Mi-e imposibil să înţeleg de ce nu vrea nimeni să deszăpezească la Focşani, probabil din cauza faptului că este zăpadă mare. Era 96 la sută acoperit, pe site-ul CNADNR sunt afişate 10 pagini, găsiţi toate drumurile, toate firmele", ne spunea domnul ministru.

Se vede treaba că domnul ministru Şova este foarte priceput la calcule, fapt dovedit de altfel şi prin formula matematică ingenioasă prin care a cântărit zăpada strânsă de pe drumurile naţionale în perioada de cod portocaliu. Totuşi, cum pe 21 noiembrie erau 96% la sută din drumuri acoperite de contracte, iar pe 9 şi 10 ianuarie secţiile de drumuri naţionale Bucureşti Nord, Sud, precum şi Ploieşti semnează contracte în valoare de 45 de milioane de lei pentru mai multe drumuri naţionale şi pentru autostrăzile A3 şi A2? Aceste contracte vin, de altfel, în completarea celor încheiate în ajun de Crăciun, pe 18 şi 24 decembrie, în valoare de 43 de milioane de lei. Toate aceste contracte, atenţie!, sunt contracte încheiate prin negociere fără anunţ de participare, căci iarna, după cum ştiţi foarte bine, este întotdeauna o situaţie excepţională şi neprevăzută pentru guvernarea USL. Câştigătorii acestor contracte merită şi ei un capitol aparte, având în vedere că alături de firme apropiate de greii USL, precum Cătălin Voicu, Marian Oprişan sau Liviu Dragnea, găsim şi situaţii hilare cu firme conduse de fotomodele. La Dâmboviţa, două fotomodele care erau plecate în Bali au deszăpezit judeţul şi au câştigat mai mult de două milioane de euro.

Pe 23 şi 24 ianuarie, când deja fusese anunţat codul portocaliu, ca urmare a "situaţiei de extremă urgenţă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute, autoritatea contractantă, în speţă Compania de drumuri a semnat 42 de contracte pentru închiriere de utilaje, materiale şi echipamente, prin negociere fără anunţ de participare, în valoare de peste 10 milioane de lei. Era greu de prevăzut că o să ningă şi o să viscolească în ianuarie, evident! Din cele 42 de contracte nu mai puţin de 15, cu o valoare totală de 5 milioane de lei, revin firmei "Agro Bratu Zoo Com SRL", care are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor. Oare ce utilaje s-au închiriat de la această firmă? Nişte semănători, nişte pluguri, ori nişte cântare de mare capacitate ca să aibă domnul ministru Şova cu ce să cântărească zăpada? Nu ne este foarte clar ce s-a închiriat. În total, CNADNR a încheiat în perioada decembrie 2013 - ianuarie 2014 contracte în valoare de peste 100 de milioane de lei prin proceduri netransparente, de negociere fără publicare, motivând urgenţa situaţiei.

Ce făcea prim-ministrul Ponta în acest context? La o emisiune televizată de pe 29 ianuarie, căci doar aşa îşi poate exercita funcţia, la televizor, ne spunea: "Firmele de deszăpezire au contracte încheiate de anul trecut. Nu s-a încheiat şi nu se încheie niciun contract acum". Ce minciună gogonată! Poate între timp poate citea atent rapoartele de presă pe care le primea.

Haosul organizat privind contractele de la CNADNR a fost completat, bineînţeles, şi la nivel judeţean, unde aceleaşi firme apropiate baronilor USL au câştigat contracte urmând aceeaşi reţetă de succes a negocierii fără publicare. Vedem mâine dacă e USD sau nu.

Să luăm cazul judeţului Tulcea, unde firma MEGA EDIL S.R.L. BUZĂU, care se regăseşte în declaraţia de avere a deputatului PSD de Buzău, Ghiveciu Marian, şi a fratelui său, Ghiveciu Adrian, consilier judeţean PSD în Buzău, are patru contracte cu Consiliul judeţean, în valoare de peste 7 milioane de lei, iar în decembrie a încasat peste 100.000 de euro pentru deszăpezire, deşi nu a nins deloc! Drumurile judeţene au fost închise toată săptămâna în care a nins. În toată perioada de cod portocaliu sau roşu cei care au acţionat au fost armata probabil şi primăriile cu mijloace proprii sau fermierii care deţineau utilaje mari.

Spre exemplu, în fieful baronului Oprişan, la Vrancea deszăpezirea este făcută de Sotirex (Bacău) printr-un contract de un milion de euro, firma aparţinând fostului deputat PSD de Vrancea, Victor Roman. La Buzău, tot aproape 1 milion de euro încasează şi firma care a aparţinut soţiei fostului consilier judeţean PSD, Dumitru Dobrică. Evident că în Teleorman, celebra firmă "Tel Drum" are un contract pentru perioada 2014-2017 în valoare de peste 18 milioane de euro.

Doamnelor şi domnilor,

Rezultatele contractelor încheiate fără licitaţie cu firme ale clientelei USL s-au văzut în cele 6 zile în care România a fost sub cod portocaliu şi cod roşu. Spre deosebire de iarna 2012, când codul portocaliu a fost anunţat abia la ora la care viscolul şi ninsoarea începeau, în 2014 ANM a anunţat înrăutăţirea condiţiilor meteo din 23 ianuarie, dovadă că am avut atunci şi primul comandament live, menit să ascundă faptul că firmele care trebuiau să facă deszăpezirea nu aveau utilajele şi dotările necesare.

Cu toate acestea, pe 25 ianuarie dimineaţa, deşi codul portocaliu era decretat de pe 24 ianuarie de la ora 18.00, se redeschide autostrada A1 şi peste 20 de maşini rămân blocate într-un carambol. Aşa coordonare mai rar!

Aceeaşi problemă şi pe Autostrada A2, care nu fusese închisă la timp. Între timp, la televizor continuă comandamentele conduse de vicepremierul Dragnea. Pe 26 ianuarie avem însă pentru prima oară în istorie cod roşu iarna, dar premierul Ponta îşi face timp să meargă la un meci de baschet. Oricum, nu avea ce să facă atât timp cât nici nu avea cu cine deszăpezi. Şi directorul CNADNR avea alte preocupări, altele decât deszăpezirea drumurilor şi scoaterea din izolare a zecilor de mii de români din judeţele afectate de cod roşu sau portocaliu. Ce spunea acesta: "Pentru transportatorii care sunt blocaţi în trafic, în parcări sau pe marginea drumului, şi cărora le expiră rovineta, îi rugăm să obţină prin orice metode o dovadă că au fost prinşi acolo, în locul în care au fost", anunţa domnul Narcis Neaga la şedinţa Comandamentului de Iarnă, cu 2 ore înainte să fie decretat codul roşu. Domnul Neaga probabil fusese informat pesemne că "selfie", adică poza pe care şi-o face lui însuşi lângă maşină sau altcuiva lângă maşină, este cuvântul anului şi s-a gândit să îl promoveze mai mult şi în România. Până la urmă ce amintire mai frumoasă decât o poză cu tine şi maşina blocată în zăpadă puteai să-ţi faci ca s-o dai celor de la drumuri?

Domnul Neaga trebuia să îi ceară o astfel de poză şi şefului său, domnul ministru Şova ca să demonstreze că nu este plecat în vacanţă la Londra cum se zvonea, ci verifică personal cum se strânge zăpada şi o cântăreşte.

În acelaşi timp, consilierul domnului Neaga avea dificultăţi în pronunţarea cuvintelor într-o intervenţie televizată, în timp ce încerca să explice eforturile celor de la CNADNR. Probabil zăpada îi indusese o stare de euforie necontrolabilă. Şi de aceea nu putea să se exprime cum trebuie la televizor.

Pe ministrul Şova nimeni nu l-a văzut cât timp a fost cod portocaliu şi roşu între 24 şi 26 ianuarie. În schimb, revine "în forţă" pe 27 ianuarie, când anunţă rezultatele activităţii CNADNR cât el a fost plecat, probabil: "Cele 2,26 de milioane de tone de zăpadă au fost curăţate de către CNADNR pe suprafaţa părţii carosabile în zonele aflate sub incidenţa codului portocaliu sau roşu". Bun, dar cu ce utilaje? Care au fost firmele care au ajutat la această deszăpezire la kilogram şi unde a dus toată zăpada asta cântărită?

Probabil că la aceste întrebări trebuia să răspundă colega dumnealui, doamna Mănescu pe care am văzut-o probabil o zi, maxim două, doar că nu reuşea să înveţe pe de rost poezia şi nimeni nu putea, altfel spus, să-i citeze talentul de citit de pe foaie. Ar fi fost bine dacă ar fi verificat personal ce citea, pentru că aşa ar fi înţeles că cei...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nazare, numai un minut, vă rog. Am rugămintea să fiţi atent la vorbitor.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Nazare:

Ar fi fost dacă ar fi verificat personal ce apuca să citească, că poate aşa cei care erau blocaţi în trenuri chiar ar fi primit acel ceai cald pe care l-a promis doamna ministru.

Pe 27 ianuarie, după ce expirase avertizarea de cod roşu, Guvernul USL găseşte o nouă metodă să mai sifoneze bani către baronii locali: stare de alertă pentru judeţele Buzău, Vrancea şi Brăila. "Pohta ce-au pohtit" baronii s-a împlinit: Marian Oprişan avea stare de alertă, liber la sifonarea banilor publici, în timp ce Armata şi Jandarmeria făceau treaba firmelor care erau angajate să facă deszăpezirea.

Cum pe 29 ianuarie este emisă o nouă avertizare de cod roşu, premierul Ponta decide să facă un cadou şi celorlalţi baroni din sud şi sud-est: starea de alertă este extinsă în judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa şi Tulcea. Abia pe 3 februarie, după 4 zile în care n-a mai nins, este ridicată starea de alertă.

Şi aş dori să vă exemplific un pic în ce a constat această stare de alertă, câteva situaţii inacceptabile în care canibalismul financiar din interiorul USL şi incompetenţa acestora au condus la momente halucinante şi revoltătoare, al căror rezultat a fost aşteptat cu groază.

În judeţul Galaţi

Este vorba de cazul celor 4.000 de locuitori din comuna Schela, care poate că e un caz tipic, care ar fi putut conduce la o reală tragedie. Locuitorii din Schela au rămas izolaţi complet din data de 27 ianuarie şi până pe 4 februarie. Motivul: primarul din Schela, Maricel Petrea, a plecat din PSD şi a candidat la ultimele alegeri locale din partea UNPR. Deci, probabil o coterie politică tratată pe spatele locuitorilor din Schela.

Are rost să ne întrebăm de ce firmele de deszăpezire nu au ajuns până acolo, în condiţiile în care preşedintele Consiliului judeţean Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, membru PSD, ştia despre ce e vorba, iar apelurile primarului din Schela au fost disperate?

În toată perioada de izolare, în comuna Schela au avut loc decese şi nici măcar rudele din altă parte nu au putut veni la înmormântări. Mai mult, toţi navetiştii din comuna Schela, n-au reuşit să se deplaseze la serviciu, şi au fost ameninţaţi cu desfacerea contractelor de muncă.

Acesta este un caz la limita tragediei colective, tragedie care, dacă s-ar fi produs total, ar fi fost, probabil, muşamalizată de Guvernul Ponta, solidar, după cum se vede, cu toţi factorii decizionali din Sud-Estul României care au dovedit un cinism, o lipsă de omenie şi o iresponsabilitate înspăimântătoare.

Buzău

Se poate spune fără greş că judeţul Buzău, după căderea zăpezii, nu se mai vedea. În locul municipiilor Buzău şi Râmnicul-Sărat rămăseseră vestigiile vagi ale unor oraşe acoperite total de zăpadă. Situaţia concretă: 40 de unităţi administrativ-teritoriale impracticabile, 102 localităţi izolate complet, 6 drumuri naţionale închise, 20 de drumuri judeţene închise şi 35 de drumuri comunale închise. Doriţi să auziţi ce a declarat prefectul Gabriel Baltă la acel moment? Citez: "Nu pot să ţin minte câte utilaje avem pe drumuri. Şi nici câte localităţi izolate, că n-am lista". N-a putut să ţină minte. Imediat după acest moment, vine cea mai cinică şi iresponsabilă declaraţie, cea a preşedintelui Consiliului judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu: "Nu am nimic să reproşez firmelor de deszăpezire".

Constanţa

Stimaţi colegi,

Administraţia judeţului Constanţa a dovedit că nu este nevoie de un război pentru ştergerea de pe hartă a oraşului de la Marea Neagră, ci este nevoie doar de câteva zile de iarnă în care să ningă abundent. Şi vicepremierul Liviu Dragnea s-a cam speriat de situaţia din Dobrogea, declarând public că judeţul Constanţa era cel mai afectat la momentul codurilor.

Actualul prefect demis, Eugen Bola, a dat publicităţii inventarul cataclismului: toate drumurile naţionale închise, peste 12 drumuri judeţene închise, 10 localităţi lipsite de energie electrică, localităţi fără apă, Portul Constanţa închis, Canalul închis. În tot acest timp, domnul preşedinte al Consiliului judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, PSD, avea probleme cu DNA-ul şi era plecat la tratament în Statele Unite ale Americii, iar primarul Mazăre era plecat în Elveţia, cu o escală la schi în Austria. La întoarcere, primarul republicii Mazăre declara senin că el nu strânge zăpada, că aşteaptă să vină căldura s-o topească. Probabil că aceasta va fi noua politică de deszăpezire a USL: aşteptăm să vină primăvara.

Constănţenii, prin spargerea barierelor care blocau drumurile şi asumarea tuturor riscurilor, au dat de înţeles că nu se bazează pe Guvernul României şi nici pe administraţia locală. Acolo unde Guvernul a ridicat bariere, constănţenii le-au dărâmat şi şi-au luat singuri soarta în mâini.

Vrancea

Ca şi în 2012, în judeţul Vrancea oamenii au fost lăsaţi în zăpadă de către preşedintele Consiliului judeţean Vrancea, Marian Oprişan, până la declararea stării de alertă. Ne punem întrebarea la care toată lumea ar trebui să se gândească: dacă Guvernul Ponta întârzia cu declararea stării de alertă, nu e adevărat că vrâncenii izolaţi sub zăpadă ar fi murit? Probabil că s-ar fi îmbolnăvit sau ar fi fost aduşi într-o stare de subzistenţă dezastruoasă prin moartea animalelor de pe urma cărora se hrănesc?

Închei situaţia groaznică a judeţului Vrancea citând o declaraţie memorabilă a primarului Focşaniului, Decebal Bacinschi, în cadrul unei şedinţe de urgenţă prin care Fondul de rezervă al municipiului a fost transformat în Fond de deszăpezire. Şi acum citez această declaraţie memorabilă: "M-am lăudat la buget...", zicea domnul primar, "... că am reuşit să pun 18 miliarde de lei vechi deoparte, uite că i-am păpat!"

Trecem la judeţul Brăila

Preşedintele Consiliului judeţean şi-a petrecut codul portocaliu şi cel roşu la schi în Austria. Zeci de mii de brăileni erau izolaţi, însuşi prefectul a rămas două zile înzăpezit, iar jupânul de Brăila făcea glume din Austria, pretinzând că s-a ascuns în pivniţă pentru a vedea cum merge deszăpezirea. Pe de altă parte, primarul municipiului Brăila susţinea, probabil tot ironic, că "utilajele de deszăpezire nu se văd din cauza viscolului", dar ele ar fi existat. Ironie şi incompetenţă pe banii brăilenilor!

Bunea Stancu s-a întors totuşi când a fost vizitat în judeţ de mai-marii de la Bucureşti de la PSD, ministrul Duşa chiar făcând parte din această delegaţie, conducând această delegaţie. A reamintit în acea zi unei ţări întregi care este puterea baronilor locali în USL: pot să înjure şi să ameninţe pe oricine nu le este pe plac, ziariştii în acest caz, sub privirile tuturor şefilor formali. Nici până acum baronul Bunea Stancu nu şi-a cerut scuze. Citez: "Nu m-a certat conducerea partidului, nici colegii. Multă lume e de principiu că trebuia să îmi cer scuze. Eu am spus că a fost un moment nefericit. Nici nu regret, nici nu îmi pare bine de ceea ce s-a întâmplat. Sigur că a fost un incident care n-a fost benefic pentru mine ca persoană, dar nu mă mai pot schimba acum", declara senin cel care a reuşise să izoleze judeţul Brăila nu doar la nivel simbolic, ci şi practic.

Aşa cum recunoştea colegul său de partid, ministrul Şova, la Brăila a fost "cel mai roşu cod", dar nu din cauza viscolului, ci din cauza datorită incompetenţei şi a nepăsării.

Olt

Un judeţ care a avut doar 3 zile de cod portocaliu şi în care un sat mai era încă izolat şi pe 3 februarie. Cei aproape o mie de localnici din satul Lisa din comuna Schitu, judeţul Olt, aflat la trei kilometri de Drumul Judeţean 546A şi la 22 km de Slatina, au aşteptat deszăpezirea până pe 25 ianuarie. Primarul avea telefonul închis şi nici măcar nu mai ştia că are localităţi izolate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În toate aceste judeţe cei pe care i-am văzut cu toţii la televizor deszăpezind au fost militarii şi jandarmii. Conform premierului Ponta însă, atunci când dai zăpada cu lopata sau cu freza, nu se cheamă deszăpezire. Spunea domnul prim-ministru Ponta: "La noi armata nu a deszăpezit, ci a intervenit ca să salveze vieţi", declara premierul pe 4 februarie. la o emisiune TV, bineînţeles.

Însă un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale din 30 ianuarie îl contrazice. Citez din comunicat: "Până în acest moment, 1970 de militari cu 203 mijloace tehnice au intervenit la solicitările autorităţilor locale şi continuă să acţioneze în zonele afectate de căderile masive de zăpadă. La această oră sunt în derulare 22 de misiuni pentru deszăpezirea, deblocarea căilor de acces rutier, evacuarea şi salvarea persoanelor aflate în zone izolate sau cu afecţiuni medicale deosebite." De fapt, Armata şi angajaţii Ministerului de Interne au fost folosiţi sub pretextul stării de alertă, pentru a ascunde inexistenţa utilajelor şi dotărilor la firmele cu care erau semnate contracte de zeci de milioane.

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul Ponta, dincolo de abordarea periculoasă a ceea ce Constituţia României defineşte a fi stat de drept, a ajuns să pună în pericol integritatea şi siguranţa fizică ale cetăţenilor. Jocurile politicianiste din interiorul Guvernului au depăşit stadiul administrativ, intrând în zona inacceptabilă a situaţiei în care viaţa şi sănătatea românilor ajung la cheremul câtorva factori de decizie, care acţionează doar după bunul lor plac, într-un total dispreţ. Acest dispreţ nu este doar unul al celui votat faţă de alegătorii săi, ci este dispreţul unui om faţă de semenii săi.

Poate că nu întâmplător Guvernul Ponta a realizat că lucrurile sunt extrem de grave în ceea ce priveşte atitudinea, lipsa de profesionalism şi lipsa de responsabilitate ale celor care aveau datoria să fie alături de românii din Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. De aceea, Guvernul Ponta a făcut presiuni pentru demisia prefecţilor de Brăila şi Constanţa şi l-a demis inclusiv pe prefectul de Buzău. Pe de altă parte, acelaşi Guvern Ponta a încurajat baronii locali şi i-a ajutat să pună mâna pe fonduri uriaşe destinate deszăpezirii care nu s-a efectuat.

Această iarnă, deloc uşoară, care ar fi necesitat solidaritate, dăruire, responsabilitate, conştiinţa reprezentativităţii comunitare, a dovedit un lucru grav şi care deschide perspective sumbre: singura preocupare a USL este direcţionarea fondurilor publice către clientela politică.

Ce concluzii se pot trage din acest cumul de situaţii nefaste? O primă concluzie ar fi următoarea: Guvernul Ponta este dependent de administraţiile locale sau, altfel spus, Victor Ponta reprezintă o invenţie, o marionetă a baronilor locali. Un prim-ministru al României care minte cu neruşinare la comanda baronilor USL, nu minte doar pentru a contra politic opoziţia, ci vă minte şi pe dumneavoastră, cei prezenţi aici, îi minte şi pe românii care au votat USL, îi minte şi pe cei care nu fac parte din electoratul său, îi minte şi pe cetăţenii care au trecut iarna mai uşor, îi minte şi pe cetăţenii care au trăit clipe de coşmar, sub nămeţi, la un pas de a-şi pierde viaţa. Ne minte pe toţi.

Iarna 2012 a fost o iarnă foarte grea şi pentru guvernarea PDL, o încercare grea, din care am tras învăţăminte şi am venit cu soluţii. Moţiunea de faţă are drept scop principal să le reamintească celor care sunt la guvernare acum, în speţă USL-ul, că deszăpezirea nu este o afacere de partid şi nici măcar un talk-show în prime-time, ci o problemă de siguranţă a cetăţenilor.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În această moţiune avem următoarele solicitări:

1. Prezentarea de către ministrul Şova a unui raport complet privind costurile deszăpezirii, contractele care au fost încheiate şi procedurile de licitaţie prin care acestea au fost atribuite. Care este suma pe care o plătim pentru această deszăpezire? De calitatea deszăpezirii ne-am convins. Vrem să ştim şi cât ne costă.

2. Reluarea de către Guvern a proiectului de achiziţie a utilajelor de deszăpezire pentru reţelele europene rutiere, feroviare şi navale de pe teritoriul României prin fonduri europene nerambursabile. Acelaşi proiect pe care l-au ignorat succesiv cei trei miniştri care s-au succedat la transporturi şi-l ignoraţi şi dumneavoastră acum.

3. Verificarea de către Corpul de Control al primului-ministru a modului în care au fost încheiate contractele de deszăpezire şi nu în ultimul rând demararea procedurilor pentru angajarea unui management privat la Compania de drumuri, procedură care din câte am observat s-a împiedicat pe undeva, că tot aceeaşi manageri avem, n-avem management privat.

Vă mulţumesc.

Folosiţi cântarul vă rog frumos. Iar PNL-ul să cântărească bine votul de mâine.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul ministru Şova pentru răspuns.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Dan-Coman Şova (ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sincer, m-aşteptam că generaţia mai tânără din PDL să nu umble şi ea cu ocaua mică.

Am aici pentru domnul deputat Nazare, am rugat inginerii care ştiu mai multă matematică decât la şcoala de dansuri şi bune maniere pe care a absolvit-o dânsul, să arate cum se calculează cantitatea de zăpadă. Pentru că ştiu că n-o să fie interesat, o să vă las bolul cu enigma cum se calculează cantitatea de zăpadă, pe masă, o luaţi şi puteţi s-o publicaţi şi la dumneavoastră pe Facebook şi o să afle toată lumea. (Aplauze.)

N-aş vrea să plictisesc colegii, dar să ştiţi, cantitatea de zăpadă are la bază un calcul ingineresc simplu, care se bazează pe suprafaţa kilometrului pătrat deszăpezit, pe densitate, pe masa zăpezii, pe grosimea stratului de zăpadă în cod roşu, în cod portocaliu, în cod galben. Lucruri simple; în cele 78 de zile de ministeriat mă aşteptam să le aflaţi.

Dincolo de multele chestiuni umoristice pe care le-a sesizat domnul deputat Nazare, aş vrea să încep cu două lucruri care mie personal mi se par grave şi vreau să le spun chiar în debut pentru că n-aş vrea să se piardă. În interiorul textului moţiunii se află o afirmaţie extrem de gravă şi neadevărată, anume că în timpul celor şase zile ar fi murit 17 oameni înzăpeziţi. Este nu numai o afirmaţie absolut necontrolată, dar şi mincinoasă. Eu vreau să-i spun fostului ministru de 78 de zile că singura dată când s-a întâmplat din fericire, cel puţin în ultimii zece ani, să moară o persoană înzăpezită, s-a întâmplat în timpul ministeriatului doamnei Boagiu, când o maşină a fost uitată sub zăpadă la Adunaţii Copăceni. Singura dată când s-a întâmplat ca o persoană să moară din cauza acestei intemperii, şi rugămintea mea ar fi către colegii de la PD şi cei de la PP-DD să depuneţi eforturile pentru a scoate din moţiune acest lucru, pentru că este inadmisibil să ne jucăm cu asemenea lucruri chiar într-o moţiune care face revista presei şi nimic altceva.

Al doilea lucru foarte grav este faptul că la pagina 7 din moţiune sau pagina 8, nu mai ştiu exact, faceţi o referire la consilierul domnului director Narcis Neaga, care vorbea nu ştiu cum la televizor, susţinând dumneavoastră că domnia sa probabil s-ar fi aflat sub influenţa băuturilor alcoolice.

Eu am să vă spun... pe consilierul respectiv îl cheamă Florin Dascălu.

Motivul pentru care domnia sa vorbea puţin mai dificil - şi am luat acceptul dânsului să spun acest lucru în plenul Parlamentului - se datorează faptului că în iunie 2012 domnia sa a avut un accident vascular cerebral extrem de grav, în urma căruia pentru 9 luni de zile a trebuit să reînveţe să vorbească.

Şi vă invit pe toţi cei 55 de colegi care aţi semnat această moţiune să vă cereţi scuze public faţă de cel mai important profesionist în materie de deszăpezire din România. Şi vă puteţi interesa, aţi fi putut afla în cele 78 de zile de ministeriat cine este Florin Dascălu între inginerii transportatori din România.

Trecând la răspunsurile fireşti, adecvate pentru această moţiune, vreau să vă spun cu deplin profesionalism că în pregătirea iernii 2013-2014 s-a început prin actualizarea normativului privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, un normativ mixt emis de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură. Domnule ministru de 78 de zile, în Monitorul Oficial nr.395/2013 îl puteţi găsi şi lectura.

De asemenea, s-a instituit prin ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură, Comandamentul Central de Iarnă pe Reţeaua de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, prin decizia directorului general al CNADNR a fost instituită coordonarea corespunzătoare a circulaţiei rutiere pe timp de iarnă pe drumurile naţionale şi pe autostrăzi.

Tot prin două decizii ale directorului CNADNR au fost stabiliţi responsabili pentru coordonarea campaniei de iarnă.

S-au efectuat reparaţii pe o suprafaţă foarte mare de drum naţional.

S-au montat 14.722 de indicatoare rutiere pentru semnalizarea specifică de iarnă.

S-au încheiat protocoale la nivel central cu Direcţia Poliţiei Rutiere din cadrul IGP şi la nivel teritorial cu serviciile de Poliţie Rutieră Judeţeană şi secţiile de drumuri naţionale, în care s-au stabilit măsuri privind intervenţiile pe drumuri naţionale şi asigurarea circulaţiei în condiţii de iarnă.

Au fost verificate toate cele 300 de baze de deszăpezire ale CNADNR-ului şi asigurată dotarea acestora: carburanţi, cazarmament, alimentare cu apă, energie.

A fost instruit personalul regionalelor de drumuri şi al secţiilor de drum naţionale.

A fost verificată asigurarea comunicaţiilor pentru transmiterea informaţiilor privind starea drumurilor.

A fost instalat un număr de 9 linii telefonice în regim tel-verde pentru informarea participanţilor la trafic.

S-au asigurat stocurile necesare: 8.680 de tone de mixtură stocabilă, 8.092 de tone clorură de calciu, 116.000 de tone de nisip, 4.200 de tone de motorină.

S-a încheiat un contract cu Salrom-ul. Trebuie să-i spun şi domnului ministru, că probabil n-a învăţat, dar îi spunem noi acuma, e vorba de o companie de stat, Salrom-ul, pentru 400.000 de sare pe timp de iarnă.

S-au montat parazăpezi pe o lungime de 406 kilometri şi s-a realizat o aplicaţie informatică pentru gestionarea în timp real a stocurilor şi utilajelor la toate bazele CNADNR.

Toate aceste măsuri, pentru buna informare a domnului ministru, n-au existat nici pe timpul dânsului, nici pe timpul şefei dânsului, doamna Boagiu, nici pe timpul domnului Berceanu şi nici pe timpul domnului Băsescu.

În ceea ce priveşte referirea colegilor noştri, în moţiune, la transmisiile televizate ale Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, stimaţi colegi, în articolul 20 al Ordonanţei de urgenţă nr.21/2004 privind Sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă, se menţionează obligativitatea de aducere la cunoştinţa opiniei publice în timp real a ceea ce se întâmplă în legătură cu toate acţiunile pentru deszăpezire şi pentru toate celelalte situaţii în care intervine Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Dacă toţi colegii noştri... n-o să citesc tot ce scrie aici, dacă vor avea curiozitatea, care ar trebui să fie firească pentru un parlamentar care lucrează cu legi, să citească Ordonanţa de urgenţă nr.21/2004, veţi găsi răspunsuri la toate enigmele care îl frământă pe domnul Nazare.

Referitor la închiderea pe o perioadă determinată a drumurilor, de asemenea, îi recomand domnului ministru de 78 de zile să citească articolul 44 din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor şi normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai o clipă, domnul ministru, vă rog.

Domnul Ialomiţianu, am rugămintea să vă înscrieţi la cuvânt.

Totuşi, ţipatul din bancă, aşa...

Pentru un fost ministru, e puţin ciudat.

Vă rog, domnul ministru, continuaţi.

Domnul Dan-Coman Şova:

...aprobat prin Ordinul comun nr.289/2013.

Domnule preşedinte de şedinţă, eu sunt obişnuit să vorbesc cu zgomot de fond. Vă mulţumesc, puteţi continua, domnul...

Cu referire la declararea stării de alertă.

Instituirea stării de alertă a fost dispusă de Comitetul Naţional. Iarăşi avem un text de lege, bată-l să-l bată, conform atribuţiilor sale, stabilite prin art.20 lit.c) din Ordonanţa de urgenţă nr.21/2004. De asemenea, domnul ministru de 78 de zile, puteţi studia.

În ce priveşte angrenarea angajaţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Armatei în acţiunile de intervenţie, tot aşa, bibliografie pentru acasă, Hotărârea Guvernului nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţii neguvernamentale pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Acestea toate, pentru a se înţelege de ce s-a făcut stare de alertă, de ce s-au făcut transmisii televizate, pentru că toate erau obligatorii, conform legii.

Am observat o atenţie deosebită pe care au acordat-o colegii noştri pentru contractele care au fost semnate la nivelul CNADNR-ului în legătură cu iarna 2013-2014.

Am să fac pe scurt o prezentare generală, după care am să fac referiri punctuale la datele de 9, 10 ianuarie, 23, 24 ianuarie, la care a făcut referire domnul deputat Nazare.

În luna iulie 2013, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a demarat, prin publicarea în SEAP a anunţurilor de participare, un număr de 7 proceduri de licitaţie deschisă în vederea atribuirii contractelor-cadru având ca obiect întreţinere curentă pe timp de iarnă 2013-2015, 7 proceduri, ca să nu vă miraţi, se referă la cele 7 direcţii regionale de drumuri şi poduri, dar presupun că ştiaţi că sunt 7, măcar atât.

Dintr-un total de 52 de loturi, la 16 loturi procedurile au fost anulate din cauza nedepunerii de oferte, deci nu din cauza vreunui mister, ci din cauza nedepunerii de oferte sau a depunerii de oferte neconforme, conform legii.

Au fost semnate un număr de 33 de acorduri-cadru, ceea ce înseamnă că autoritatea contractantă a utilizat proceduri competitive şi transparente, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Acum, pentru că domnul Nazare crede că toată lumea procedează ca PDL-ul, o să-i semnalez că nu este aşa.

Constatând că la cele 16 loturi nu s-a depus niciun fel de ofertă, iar alte loturi au fost anulate, fiind depuse oferte neconforme, Compania Naţională de Autostrăzi a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, în data de 28 octombrie 2013, o soluţie viabilă, astfel încât să poată fi atribuite contracte pe aceste loturi.

Prin Adresa nr.18339 din 30 octombrie 2013 - asta, domnul deputat, dacă aţi citi şi altceva în afară de "Evenimentul Zilei", aţi afla - ANRMAP-ul specifică faptul că "Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare, în conformitate cu art.122 lit.c) din Ordonanţa de urgenţă nr.34/2006, ca o măsură strict necesară din motive de urgenţă determinate de evenimente imprevizibile."

CNADNR a reluat, în conformitate cu prevederile legale, pentru că de-asta v-aţi întrebat, procedurile legale de licitaţie deschisă şi a iniţiat proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Acum, pentru ca să înţeleagă şi domnul Nazare regimul juridic, tot ceea ce atribui prin acest mecanism reglementat de ANRMAP are o existenţă valabilă până la momentul la care se duc la bun sfârşit noile licitaţii.

Şi astfel vă informăm, domnul Nazare, că dintr-un contract, dintr-un total de 22 de contracte de servicii având ca obiect întreţinere curentă pe timp de iarnă, deci atribuite conform acestei metode, mai sunt astăzi în vigoare 13, pentru că între timp s-au finalizat licitaţiile deschise, conform legii.

Mai mult decât atât, chiar la cele fără publicare, trebuie să-i spun domnului Nazare că, în contradicţie totală cu practica PDL-ului, s-au trimis cereri de ofertă pentru fiecare atribuire la un număr între 4 şi 58 de firme, tocmai pentru a asigura transparenţă şi competiţie în atribuirea chiar şi în condiţii de urgenţă.

M-a întristat foarte tare domnul Nazare, mai ales că dânsul a fost şi 78 de zile ministru, când a spus că pe 9-10 ianuarie, secţiile de drumuri naţionale Bucureşti Nord, Bucureşti Sud, precum şi Ploieşti semnează contracte în valoare de 45 de milioane de lei pentru mai multe drumuri naţionale şi pentru Autostrăzile A3 şi A2.

De fapt, acestea sunt citate din afirmaţiile diverşilor colonei din presa română.

Domnule deputat şi stimaţi colegi,

Contractele de întreţinere curentă pe timp de iarnă pentru Bucureşti Nord, Bucureşti Sud, Ploieşti, Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti şi A2 Bucureşti-Lehliu au fost semnate în data de 22 noiembrie 2013, însumând valoarea pe care o spuneţi dumneavoastră.

Dar aceste contracte de achiziţie publică au fost încheiate în urma derulării acestor proceduri de negociere fără publicare a unui anunţ de participare - cele despre care vă povesteam adineauri - au fost încheiate cu prevederea contractuală conform căreia îşi încetează de drept valabilitatea la momentul intrării în vigoare a acordurilor-cadru ce urmau să fie semnate în proceduri de licitaţii deschise. Puţine mai sunt astăzi în vigoare.

Ceea ce mă întristează este că dumneavoastră, uitându-vă pe SEAP - nu ştiu dacă ştiţi să vă uitaţi pe SEAP - aţi fi văzut că pe 9 şi 10 ianuarie au fost publicate doar anunţurile de atribuire conform legii, adică a fost informată opinia publică despre semnarea acestor contracte pe data de 22 noiembrie. Trist, domnul deputat, trist!

Al doilea lucru, aceeaşi greşeală, bineînţeles, pe 23, 24 ianuarie - 42 de contracte.

Suntem în aceeaşi situaţie. Au fost încheiate contractele, domnul deputat, pe datele de 9, 10 şi 11 decembrie, iar pe 23, 24 ianuarie, în SEAP a apărut numai anunţul de atribuire.

Sper să faceţi distincţia, să nu vă încurce foarte mult terminologia legală.

Pentru prima dată... referitor la transparenţă, pentru că ţin la acest lucru, pentru prima dată, Compania Naţională de Autostrăzi a publicate pe site-ul ei un tabel de 10 pagini cu responsabilii pentru deszăpezire, în iarna 2013-2014, publicând nominal, pe fiecare tronson de drum naţional din cei 17.700 de kilometri, cine este responsabil nominal, de la secţia de drum naţional, cu număr de telefon fix şi număr de telefon mobil, care este firma de deszăpezire, persoana responsabilă de la firma de deszăpezire, cu nume, prenume, telefon fix şi telefon mobil.

Dacă nu v-aţi mai uita numai pe Internet la desene animate, aţi avea timp să vă uitaţi şi pe site-ul CNADNR-ului şi să aflaţi aceste informaţii care sunt publice.

Pentru înlăturarea incertitudinilor legate de activitatea de deszăpezire a fost implementat un proiect-pilot la Argeş în care s-au montat GPS-uri pe un număr de 75 de utilaje proprii şi închiriate, urmând ca acest program-pilot să fie extins anul viitor pe întreg teritoriul naţional.

Şi ca să nu-l derutez pe domnul ministru de 78 de zile, care o să spună: "şi noi am avut GPS-uri pe maşini", dumneavoastră aţi avut GPS-uri ale societăţilor comerciale pe utilaje. Acestea sunt GPS-uri aparţinând Companiei Naţionale de Autostrăzi puse pe utilajele care sunt folosite la deszăpezire de către societăţi comerciale - asta ca să fie foarte clar, să nu avem niciun fel de nelămurire la acest capitol.

În expunerea domniei sale, domnul deputat Nazare, probabil uitând că a spus de două ori acelaşi lucru, s-a referit la achiziţionarea de utilaje din fonduri europene pentru deszăpezire.

Eu vreau să vă informez oficial, pe toţi colegii, nu mă aştept ca domnul Nazare în cele 78 de zile să fi ştiut sau să fi ţinut minte.

Asta este drama noastră, în România, PDL-ul încearcă şi PSD-ul finalizează.

Când au încercat la Comisia Europeană să obţină fonduri europene pentru utilaje de deszăpezire, la vremea respectivă, Comisia Europeană a spus că nu sunt bani pentru utilaje, spun că au cerut prin negocieri, într-adevăr, cum a spus domnul Nazare, fără să obţină nimic. Că trebuia să facă Ministerul Transporturilor... Nu!

Deci, trecând peste coloneii din presă, domnul Nazare, vă informez oficial şi pe dumneavoastră şi pe restul colegilor, că este important, au fost două runde de negocieri, în aprilie şi august 2013, în urma cărora am reuşit să obţinem, luna trecută, 24 de milioane de euro pentru utilaje de deszăpezire şi pot să vă spun şi calendarul.

Pe data de 10 martie se depune cererea de finanţare la AMPOST, până pe 31 martie avem analizarea şi evaluarea cererii de finanţare, încheierea contractului de finanţare se face pe 7 aprilie, declanşarea procedurii de achiziţie pe 8 aprilie, semnarea contractului de achiziţie publică, probabil în jur de 7 iulie, în funcţie de cum vor fi, cât vor dura şi contestaţiile, primele livrări de utilaje, sper să ştiţi măcar atâta, se fac în minimum 6 luni de la semnarea contractului, sperăm în noiembrie 2014.

Ne-am ocupat de acest lucru şi trebuie să ştiţi că am reuşit ceea ce dumneavoastră doar aţi încercat.

De asemenea, am reţinut din expunerea domnului deputat Nazare faptul că am vrut să ascundem cu contractele de deszăpezire sau de închiriere absenţa utilajelor.

Domnul deputat, CNADNR-ul are 300 de baze de deszăpezire şi în aceste 300 de baze se află 613 utilaje proprii şi 2.628 de utilaje închiriate.

Deci e bine să ştiţi că există utilaje, nu s-a ascuns nimeni, se pot folosi.

De asemenea, vreau să încep prin a da cifre şi prin a face câteva comparaţii care mi se par foarte importante şi foarte interesante, ca să ştie şi domnul Nazare unde a fost ministru în alea 78 de zile.

În anul 2014, în iarna pe care tocmai am trecut-o, am avut 13% din totalul reţelei naţionale, deci doar 13% a fost blocată cu zăpadă şi doar pe 4% s-a întârziat, conform normativului, cu câteva ore, eliberarea arterelor respective şi în primul rând la nivelul lui A2.

Dar este foarte important, pentru că domnul deputat Nazare a prezentat situaţia costurilor şi a spus că aşteaptă costurile pe anul ăsta.

Domnul deputat, eu vreau să vă informez oficial în legătură cu cifrele de cheltuieli.

Este important să ştim cu toţii de la început că pe vremea doamnei Boagiu şi a domnului Nazare reţeaua de drum naţional era cu 300 de kilometri mai mică decât astăzi.

Cu toate acestea, cheltuielile pentru deszăpezire în anii 2010-2011 şi 2011-2012, adică sub ministeriatul doamnei Boagiu şi al domnului Nazare, au însumat 607 milioane de ron, cifră contabilă, domnul Nazare.

Cheltuielile 2012-2013 şi 2013-2014, adică cele două ierni când CNADNR-ul a funcţionat sub coordonarea noastră sau sub... şi a mea, cheltuielile sunt sub 400 de milioane de ron, adică sunt sub 65% din ceea ce aţi cheltuit dumneavoastră cu doamna ministru Boagiu.

Mai mult decât atât - e bine asta să ştiţi, v-am spus, deci, nu, nu găsiţi cifrele astea în presă, dar puteaţi să faceţi o interpelare şi le-aţi fi aflat.

De asemenea, ca o cifră importantă, pe care trebuie s-o cunoaşteţi, ca să ştiţi unde aţi fost ministru, în 2012 aţi montat, dumneavoastră sau doamna Boagiu, 163 de kilometri de parazăpezi.

Noi am montat anul trecut şi anul acesta 406 kilometri de parazăpezi, dar, bineînţeles, nu scrie în "Evenimentul Zilei" treaba asta.

Puteţi verifica, toate sunt cifre verificabile.

De asemenea, în anul 2012, domnul deputat, au fost închise 93 de drumuri, când eraţi dumneavoastră ministru.

În anul 2014 au fost închise 47 de drumuri, adică jumătate din drumurile închise în timpul dumneavoastră pe cod galben, numai jumătate din ele au fost închise la noi pe cod roşu.

De asemenea, pentru perioada fenomenelor extreme, cunoaşteţi cu toţii, în luna ianuarie 2014, prin metoda Management de Trafic Controlat au fost însoţite de utilaje ale CNADNR-ului pe drumuri închise un număr de 126 de convoaie, asigurându-se deplasarea a 3.100 de autovehicule, ceea ce, bineînţeles, nu s-a întâmplat nici în timpul doamnei Boagiu, nici în timpul celor 78 de zile ale domnului Nazare.

De asemenea, stimaţi colegi care aţi semnat moţiunea, vreau să vă spun că am căutat şi n-am reuşit să găsesc niciun fel de imagini cu directorul general al CNADNR din 2011-2012, doamna Daniela Drăghia.

Nu există nicio imagine publică cu domnia sa din perioada deszăpezirii, în care să spună ceva în legătură cu campania de iarnă.

Eu vă rog public, dacă aveţi asemenea imagini cu doamna Drăghia, să le puneţi şi la dispoziţia noastră.

De asemenea, vreau să îi reamintesc domnului Nazare că în iarna 2011-2012 doamna Boagiu, referindu-se la dezastrul de pe drumuri, a declarat public că nu a avut, a dat vina pe meteorologi şi a declarat că nu a avut "timing-ul", aşa..., "timing-ul" necesar pentru a interveni, pentru că ANM-ul a informat-o cu întârziere că e iarnă.

De asemenea, am văzut că s-au făcut o serie de referiri ale domnului deputat la contracte sau la deszăpeziri la nivel judeţean.

Ar fi trebuit să ştiţi că nu fac obiectul de dezbatere al unei moţiuni simple.

Noi nu răspundem de drumurile judeţene, noi...

Şi dumneavoastră, în cele 78 de zile, doar cu drumurile naţionale aveaţi treabă.

Dar pot să vă spun că sunt foarte multe intervenţii... şi n-am să plictisesc pe toată lumea. Sunt intervenţii în Buzău, în Brăila, în Tulcea, în Constanţa, în Ialomiţa, intervenţii voluntare ale CNADNR-ului pe drumuri judeţene pentru a ajuta autorităţile judeţene din judeţele unde a fost cod roşu, deci sunt intervenţii absolut voluntare.

Ce vedea domnul Nazare la televizor în timp ce stătea în şoşoni, la cald, erau intervenţii pe drumuri judeţene, domnul Nazare, adică intervenţii voluntare, la iniţiativa Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă.

De asemenea, vreau să ştiţi, şi pentru dumneavoastră, şi puteţi avea curiozitatea să mai faceţi o dată apel la Ministerul Apărării Naţionale, la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi o să aflaţi, dacă în cele 78 de zile de ministeriat la Transporturi n-aţi aflat, că Ministerul Apărării Naţionale nu are nici măcar un utilaj cu care poate interveni la deszăpezire pe timp de iarnă.

Ministerul Apărării Naţionale cu TAB-uri sau şenilate intră peste zăpadă, nu ca să deszăpezească, pentru a salva oameni blocaţi, dar, domnul Nazare, nu blocaţi pe drumul naţional.

Pentru cultura dumneavoastră generală, oamenii nu dorm pe drumul naţional, ci dorm în case.

Casele de obicei au ieşiri la drumuri comunale, drumuri judeţene, drumuri orăşeneşti. Acolo intervine armata. Armata nu intervine pe drumuri naţionale, dar vă spun, dacă n-aţi învăţat în cele 78 de zile, că MAPN-ul nu are nici măcar un singur utilaj pentru a interveni la deszăpezire pe timp de iarnă.

Am văzut că domnul deputat Nazare a făcut multe referiri la învăţămintele pe care le-ar fi tras domniile lor din cumplita iarnă, care s-a rezumat la cod galben şi arareori un cod portocaliu, 2011-2012.

Dar eu vreau să vă citesc tuturor ce concluzie a tras Curtea de Conturi în ianuarie 2013, când a făcut controlul activităţii de deszăpezire, organizate de doamna Boagiu şi domnul Nazare. Şi scrie aşa - citez, domnule Nazare, din raportul Curţii de Conturi; la sfârşit, dacă vreţi, vi-l pun acolo la ocaua mică, ca să-l aveţi, să-l citiţi şi dumneavoastră - "Managementul companiei, cât şi conducerea ministerului din perioada 2011-2012" - aşa scrie aici - "au ignorat în mod constant, fără justificare legală şi raţională impactul favorabil pe care utilizarea şi montarea panourilor parazăpezi îl are asupra prevenirii înzăpezirii, refuzând aprobarea fondurilor pentru achiziţionarea, repararea şi montarea panourilor respective". Acesta este motivul pentru care noi, după ce am citit în ianuarie, am pus de la 163 de km, 406 km, la nivelul necesar, pe toate drumurile naţionale stabilite conform normativului AND 525, cel pe care l-am actualizat, vă spuneam, şi-l găsiţi pentru o lectură plăcută în Monitorul Oficial nr. 395/2013.

Spune în continuare Curtea de Conturi: "Această viziune a constituit, prin efectele produse, una dintre cauzele performanţei reduse a activităţii, a creşterii nejustificate a perioadelor de intervenţie şi a cantităţilor de material antiderapant utilizat, a suplimentării cheltuielilor cu utilajele închiriate şi în final a neasigurării în timp util a condiţiilor optime de circulaţie". Aceasta spune Curtea de Conturi despre dumneavoastră.

Şi spune în continuare: "A fost ignorată aproape în totalitate şi activitatea de prevenire a înzăpezirii, prin utilizarea perdelelor forestiere de protecţie, cu toate că prin legislaţia în vigoare se confirmase utilitatea acestora şi se stabiliseră obiective şi responsabilităţi comune, atât pentru CNADNR, cât şi pentru Ministerul Transporturilor." Acum avem program naţional, în sfârşit, de împăduriri, că v-am spus că acolo unde dumneavoastră nu faceţi, noi facem!

Tot Curtea de Conturi spune în continuare: "Vulnerabilităţile, disfuncţionalităţile şi deficienţele existente la nivelul CNADNR şi al structurilor teritoriale, în mare parte constatate şi prezentate în prezenta sinteză, s-au acutizat şi au fost mult mai vizibil reliefate în condiţiile iernii 2011-2012", când eraţi dumneavoastră ministru, nota mea, "deprofesionalizarea activităţii de combatere a înzăpezirii, prin realizarea acesteia cu utilaje utilizate la construirea şi repararea drumurilor şi nu cu utilaje şi echipamente profesioniste, inclusiv autofreze de mare capacitate". Aşa spune Curtea de Conturi.

Eu vreau să recomand, domnule deputat, să citiţi cu atenţie sinteza raportului de audit al performanţei al Curţii de Conturi, la CNADNR, privind activitatea specifică destinată drumurilor naţionale pentru perioada 2011-2012. Dacă nu îl aveţi, îmi spuneţi şi cu prietenie vi-l pun la dispoziţie, îl am la mine.

De asemenea, pentru că această moţiune are şi nişte concluzii, domnul Nazare şi cei 55 de colegi care au semnat au spus: "prezentarea de către ministrul Şova a unui raport complet privind costurile deszăpezirii în perioada 24-31 ianuarie".

Domnule fost ministru de 78 de zile, nu se plăteşte nimic la deszăpezire în luna februarie. La deszăpezire se plăteşte în aprilie. Ar trebui să ştiţi treaba aceasta, că v-a prins luna aprilie acolo ministru.

Deci, la deszăpezire se plăteşte în aprilie. Până la acest moment nu s-a plătit nimic. Dar ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că suma pentru deszăpezire de anul acesta va reprezenta maximum 40% din cât a plătit doamna Boagiu în 2010-2011 şi cam 60% din ce aţi plătit dumneavoastră în 2011-2012. Puteţi verifica cifrele, dacă nu, le cereţi la presă şi le cereţi de la noi, aveţi acces la cifre oficiale.

Aţi spus "reluarea de către Guvern a proiectului de achiziţii a utilajelor de deszăpezire". Repet, în ipoteza în care n-aţi reţinut, n-avem ce să reluăm, că n-a existat nimic. Abia acum am reuşit de la Uniunea Europeană să obţinem pe AMPOST 24 de milioane de euro, se porneşte licitaţia şi achiziţionăm utilaje de deszăpezire.

Verificarea de către Corpul de control al primului-ministru al modului în care au fost încheiate contractele de deszăpezire, v-am luat-o înainte. Pe data de 10 februarie 2014 am sesizat Corpul de control al premierului, iar pe data de 13 februarie, aceasta ca să vă dau o sugestie pentru următoarea moţiune, am sesizat şi ANRMAP-ul ca să verifice legalitatea procedurilor de achiziţie la CNADNR. Deci puteţi să staţi liniştiţi, pe timpul meu nu se fură ca pe timpul dumneavoastră!

"Demararea procedurilor pentru angajarea unui management privat"... iar sunteţi în urmă, sunt declanşate.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc foarte mult, sunt pregătit să răspund la orice alte întrebări. Singura tristeţe pe care mi-o exprim, pentru profesionalismul nostru, ca parlamentari, este că am fost nevoiţi să răspundem la o moţiune copiată din ziare. Am la mine, dacă vreţi, şi sinteza de presă de unde aţi făcut această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru.

O să intrăm în dezbaterea moţiunii, în luările de cuvânt.

Din partea Grupului PSD s-au înscris trei colegi deocamdată.

O să-i dau cuvântul domnului Dobre, dacă este în sală? Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Evoluţia PDL, de la salarii tăiate la milioane de euro furate.

Din moţiunea depusă de dumneavoastră, pe care cu mare interes am citit-o, am identificat câteva elemente pe care le voi lămuri colegilor din opoziţie.

Am afirmat şi repetat în diverse rânduri faptul că Partidul Democrat Liberal sau ce a mai rămas din partidul "chipul şi asemănarea lui Traian Băsescu", a învăţat şi a aplicat identic metodele preşedintelui ţării, acelea de a minţi şi a crea diversiune.

Asemenea moţiunilor precedente şi uşor de prezis, ca şi moţiunile viitoare, sunt gândite şi elaborate în acelaşi spirit mincinos şi au unicul ţel, acela de a divide et impera şi nu de a apăra interesele vreunui român, excepţie făcând Domniile Lor, desigur.

Aşa cum spuneau la început, voi extrage din această lucrare abominabilă şi dezgustătoare pentru orice om care a îndurat exercitarea puterii Guvernului PDL câteva idei care mi-au atras atenţia într-un mod aparte.

În cele ce urmează voi oferi un scurt citat din moţiunea PDL, în care se referă la sine şi care sună în felul următor: "În 2012, după cea mai grea iarnă din ultimii 50 de ani, două soluţii fuseseră găsite pentru a fi mai bine pregătiţi". Şi acestea sunt - permiteţi-mi să adaug - prima: furtul din banul public şi a doua: furtul din banul public!

Daţi-mi voie acum să justific şi să exemplific afirmaţiile tocmai făcute, şi anume că PDL a furat de la contribuabili. În iarna anilor 2011-2012, perioada pentru care PDL consideră că a fost bine pregătit şi că a încheiat contracte în condiţii mult mai stricte, situaţia este, de fapt, complet diferită.

În realitate, 545 de localităţi erau grav afectate, 45 de localităţi erau complet izolate, 37 de drumuri naţionale şi 80 de drumuri judeţene erau complet blocate şi 480 de localităţi erau fără energie electrică. Premierul Boc a cerut ajutorul militarilor şi a solicitat echipamentele armatei, inclusiv tancurile şi atunci vreau să-mi răspundeţi unde erau utilajele de deszăpezire în acel moment? În rapoartele perioadei 2011-2012 se arată că România a plătit mai mult decât în anii precedenţi pentru deszăpezire, adică 6.000 de euro pe kilometru.

Nici în anii precedenţi situaţia nu este mai eficient administrată. Conform raportului Camerei de Conturi Dolj, în 2009 s-a acordat firmei Delta ACM, firmă ce în mod bizar câştiga licitaţii pe teritoriul ţării în perioada guvernării PDL, un contract de deszăpezire ce a prejudiciat primăria Craiova cu aproape un milion de euro. În iarna anului 2009 s-a plătit pentru deszăpezire la nivel naţional o sumă totală în valoare de 80 de milioane de euro.

Pe parcursul întregii perioade 2008-2011 Curtea de Conturi a sesizat o serie de discrepanţe cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a înzăpezirii. În raport se semnalează "instituirea lipsei de prudenţă şi de performanţă în utilizarea fondurilor publice, cu efecte în lipsa de eficacitate a activităţii şi în contractarea şi plata unor sume nejustificate".

Exemplul care se regăseşte în raport sună în felul următor: "Pe o perioadă de cinci ani, pentru închirierea a 60 de autobasculante cu lamă, 60 de autoutilitare mixte şi 45 de Unimog s-a alocat suma de 50 de milioane de euro, când soluţii mult mai eficiente puteau fi găsite".

Pe perioada 2008-2011, sub tutela Guvernului PDL, s-au atribuit contracte de deszăpezire în valoare de 250 de milioane de euro, în condiţiile în care Guvernul USL a acordat deszăpeziri în această iarnă în sumă de 48 de milioane de euro. Aceste sume uriaşe oferite de către PDL clienţilor săi de partid se justifică prin faptul că pentru 110 km de deszăpezire a autostrăzii Bucureşti-Piteşti a atribuit printr-un contract suma de aproximativ 10 milioane de lei. Noi, de 10 milioane de lei, am deszăpezit în totalitate judeţele Bacău şi Vrancea, acestea din urmă aflându-se şi sub stare de cod roşu.

De asemenea, PDL a deszăpezit 55 km din A2, pe porţiunea Bucureşti-Cernavodă, atribuind firmei respective suma de 9.560.000 lei, în timp ce noi, Guvernul Ponta, am încheiat un contract de deszăpezire pentru A2 şi A4 în valoare de 6.860.000 lei.

Aceste tarife practicate de PDL în 2009 au suferit o creştere considerabilă, valorile contractelor de deszăpezire au crescut de la un an la altul, astfel încât în sezonul 2010-2011 au fost de şase ori mai mari. În perioada iernii 2010-2011 România a plătit 77 de milioane de euro pentru 16.000 km de drumuri şi autostrăzi deszăpezite, adică 4.800 de euro pe kilometru, în comparaţie cu perioada 2013-2014, când s-a alocat cu aproape 2000 de euro mai puţin pe fiecare kilometru.

Cum spuneam şi mai devreme, în 2011-2012, PDL a deszăpezit ţara cu 6.000 de euro pe kilometru, dublu faţă de cât am plătit noi în acest an. Partidul Democrat Liberal, în obrăznicia sa, susţine în această moţiune că iarna 2012 a fost o încercare grea, din care au tras învăţăminte. Dragi colegi, singurul lucru pe care l-a tras PDL a fost o păcăleală cetăţenilor români, făcându-le banii să dispară în mod inexplicabil.

Desigur, PDL continuă cu diversiunea învăţată pe băncile Cotroceniului şi acuză USL de atribuire de contracte în mod suspect. Mai exact, democrat-liberalii susţin că un număr de 42 de contracte au fost atribuite în zilele de 23-24 ianuarie 2014.

În acest caz este necesar să dezmint aceste minciuni şi să expun iniţierea membrilor PDL în taina cititului, după cum urmează: ceea ce opoziţia credea că semnifică data atribuirii contractului însemna, de fapt, data publicării în sistemul electronic de achiziţii publice. De exemplu, pe site-ul CNADNR, Contractul de închiriere a autovehiculelor pentru combaterea înzăpezirii Bacău are ca dată procedura finalizată 23.01.2014.

Dacă documentul va fi deschis, atunci devine lesne de observat faptul că data atribuirii contractului a fost data de 9 decembrie 2013. Aşa se explică cele 42 de contracte născocite de către PDL.

Singurele contracte ce ridică semne de întrebare sunt cele de la Timişoara ale ginerelui preşedintelui PDL, la care, conform spuselor domnului ministru Şova, Corpul de control va efectua o verificare, iar rezultatele vor fi confruntate.

Faptele PDL răsună mai tare decât invenţiile în această moţiune. Indiferent de balivernele pe care le declaraţi prin media şi orice acuzaţii nefondate aduceţi Uniunii Social-Liberale, nu uitaţi că această Uniune Social-Liberală a plătit pentru deszăpezirea din acest an exact jumătate cât aţi plătit în perioada 2011-2012.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Dobre.

Are cuvântul, din partea Grupului PDL, domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Şi fac aici o remarcă: văd că-i spuneţi domnului ministru al transporturilor care a fost, domnul Nazare, de 78 de zile. Vă spun ministru de 430 de zile, că am făcut o socoteală de când sunteţi ministru, de mâine n-o să mai fiţi ministru, fiindcă probabil ştiţi şi dumneavoastră, veţi fi ministrul transporturilor, aşa se vorbeşte cel puţin pe culoare şi nu mai există acest minister al investiţiilor... Cred că de mâine... Săptămâna viitoare? Atunci spunem 440 de zile, dacă vreţi neapărat şi veţi prelua şi acest minister fantomă pe care îl aveţi dumneavoastră, plus fonduri europene, ca să faceţi un minister frumos şi să răspundeţi şi pentru problemele pe care le are Ministerul Transporturilor.

Şi apropo de tehnică, sigur că aţi calculat modul cum e tona de zăpadă, nu ştiţi cum e densitatea... Dar, domnule ministru, ceva informaţii despre IT cred că aveţi, ştiţi că un GPS, indiferent cine îl cumpără şi al cui proprietar este, cel care stabileşte este satelitul. Nu cred că avem vreo firmă privată care are vreun satelit, să poată să deturneze ceea ce transmite un GPS. Aveţi şi dumneavoastră la maşină un GPS şi cred că nu contează cine îl cumpără, ci cine îl citeşte.

Şi mai fac o remarcă la ce aţi spus dumneavoastră, apropo de transparenţă. Domnule ministru, eu v-am solicitat, în numele grupului nostru, să ne transmiteţi şi nouă anexa la Ordinul ministrului nr. 460/2013 privind standardele de cost pe care le-aţi stabilit dumneavoastră pe kilometru de drum naţional, autostradă şi aşa mai departe. Au trecut două luni, n-am primit niciun răspuns. Poate acum, la insistenţele mele, poate ne transmiteţi, să ştim şi noi, să comparăm ce a făcut mult discutatul Guvern Boc cu cei doi miniştri Boagiu şi Nazare şi cât costă la dumneavoastră kilometrul de autostradă sau de drum naţional.

Şi acum să revin şi la tematica moţiunii.

Domnule preşedinte, vreau să-i mulţumesc domnului ministru de 440 de zile că a nominalizat pe domnul Nazare de 42 de ori. 42 de ori, conform regulamentului, înseamnă 42 de minute. La 42 de minute nu ştiu dacă colegul meu, domnul Nazare, va avea nevoie de 42 de minute, dar vă rog să-i acordaţi 42 de minute, aşa cum prevede regulamentul, să poată să-i răspundă.

Revenind la tema moţiunii.

Domnule ministru de 440 de zile, trebuie să ştiţi că, în mod normal, toată lumea discută despre acel termen numit normalitate. Normalitatea este să mergem pe un drum naţional şi pe autostradă oricând şi oricum. Dumneavoastră aţi hotărât să închideţi autostrăzile, toate trei odată, şi întâmplător sunt unul care fac drumurile unde stau eu acasă, în Galaţi, autostrada A2 închisă, drumul european care mergea la Galaţi şi Brăila deschis. Ne întrebăm: ce e mai important, o autostradă sau un drum european sau un drum naţional?! care, sigur, se circula în condiţii de iarnă, dar autostrada, domnule ministru, e făcută să fie deschisă! Este obiectivul major pe care-l are o reţea naţională. Autostrada, fiind într-un circuit unic, poţi să-ţi organizezi aşa cum trebuie şi mijloacele de deszăpezire şi traficul şi suportul logistic şi tot ce vreţi dumneavoastră. Iar pe autostrada A3 Ploieşti, poate aţi văzut-o şi dumneavoastră, am trecut de vreo două, trei ori, era un utilaj de deszăpezire care bloca drumul, zăpada de-un metru, soarele cât casa, căldură peste tot şi nu mişca nimeni acolo. Şi am mai stat încă o săptămână, până s-a deblocat. Spune: domnule, lasă că poate să meargă şi pe DN1. Deci, acestea sunt problemele pe care trebuia să le raportaţi dumneavoastră, domnule ministru.

Sigur, calcule, vom vedea cât costă, vom vedea... N-aţi spus cât costă intervenţia armatei... A costat şi ea, fiţi convins, chiar dacă dumneavoastră spuneţi "pentru regim de urgenţă", a costat! Şi ne costă pe noi toţi!

Şi mai fac o remarcă, domnule ministru, la cei 17 decedaţi care au fost prinşi în moţiune. Domnule ministru, să ştiţi că n-au murit de insolaţie niciunul şi nici de căldură prea mare, au murit de frig! Şi frigul a fost datorită faptului că n-au putut să ajungă la ei nici mijloacele de deszăpezire, nici alte mijloace de salvare. Acesta este motivul pentru care am trecut cei 17 morţi, fiindcă n-au putut să fie salvaţi într-o formă sau alta şi au fost găsiţi în zăpadă. Dacă-i găsea în soarele torid, nu aveam nimic împotrivă!

Şi fiindcă veţi fi şi ministrul transporturilor, domnule ministru de 440 de zile, să ştiţi că a fost o coţcărie şi la transporturi, apropo de calea ferată, tot pe pielea mea, în sâmbăta de 25 ianuarie, când trebuia să mă duc acasă cu trenul, la ora 1,40 când era intercity, am stat în tren şi s-a spus: Domnule, nu avem, avem probleme, trebuie să deszăpezim acele, stai să vezi că e blocaj, e blocaj, e blocaj... Am aşteptat, exact la ora 18,30 a plecat trenul, e adevărat, pentru al doilea intercity, unde am aflat cu stupoare că n-a fost nimic blocat pe drum şi am ajuns şi la ora exactă. Sigur că, în condiţiile acestea, am făcut economie, lumea a stat în frig sau a stat la cald, aşteptând cu groază ceea ce se va întâmpla în trenul respectiv şi au fost şi trenuri blocate după aceea.

Domnule ministru, noi vă aşteptăm şi aşteptam de la dumneavoastră ...iarna, ştiţi, cineva a spus că "iarna nu-i ca vara"... E un mare adevăr. Toţi, când ne prinde iarna şi suntem la guvernare, găsim tot felul de justificări. Hai să găsim împreună o soluţie, hai să luaţi acele utilaje despre care spuneaţi dumneavoastră că n-a făcut nimic Nazare... Ba a făcut! Ca să poţi să deschizi o uşă, trebuie să faci prima dată o adresă şi o solicitare şi a făcut-o! Aţi mers pe drumul ei. Poate dă Dumnezeu şi ne demonstraţi că în septembrie anul acesta o să avem la uşa dumneavoastră utilajele necesare, foarte performante, pe care le veţi pune la dispoziţie într-o formă contractuală, nu ştiu cum le veţi pune la dispoziţia celor care deszăpezesc şi să puteţi să-i controlaţi, în aşa fel încât deszăpezirea să poată fi făcută cu adevărat şi să intrăm într-o normalitate. Noi trebuie să mergem tot timpul pe autostrăzi, indiferent de vreme şi de iarnă, nu să aşteptăm să se termine iarna.

Şi apropo de meteo cu codul roşu, în vremea iernii din 2012. Domnule Şova, nu vă mai spun acum, că nu mai eraţi ministru atunci şi nu eraţi nici în perspectivă, vreau să vă spun că cod roşu era în Ungaria, cod roşu era în Bulgaria, iar noi la 20 km aveam cod portocaliu. Hai să fim atenţi şi cum dăm codurile acestea şi eu sper că ceea ce am vrut noi să atenţionăm este vechiul proverb "Fă-ţi vara sanie şi iarna car!".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Aţi epuizat cele şase minute pe care le avea Partidul Democrat Liberal la dispoziţie... Nu, va avea un minut... Cu ocazia aceasta, îmi pare rău pentru următorii colegi, că nu mai am cum să le dau dreptul la cuvânt.

Are în continuare cuvântul domnul Lupu Mihai, din partea Partidului Naţional Liberal. Vă rog, domnule Lupu.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi parlamentari,

Moţiunea pe care o dezbatem astăzi este una plină de lirism. Încă de la început colegii noştri, semnatari ai acestui text, vor să ne lumineze cu un citat al unui autor britanic, Charles Caleb Colton. Acelaşi excentric scriitor spunea că aceia care sunt gălăgioşi în ameninţări sunt şi cei mai slabi în fapte. Noi am spune că nu doar în fapte, ci şi în moţiune, având în vedere că textul moţiunii de faţă este unul lipsit de consistenţă, depus de către o opoziţie şubredă, doar ca un exerciţiu de imagine.

Este evident că astăzi colegii noştri sunt gălăgioşi, dar uită slăbiciunea şi eficienţa de care au dat dovadă în actul lor de guvernare, cataloghează actualul Guvern ca fiind meteosensibil, dar uită că au făcut parte dintr-un guvern insensibil timp de trei ani la problemele românilor, un guvern care a ignorat strigătele de ajutor a zeci de mii de oameni înzăpeziţi şi a introdus criteriul politic pentru a salva comunităţile îngheţate în ianuarie - februarie 2012.

Capitolul "Instabilităţi" ale guvernării portocalii are multe pagini, toate dureroase şi umilitoare. Nici o categorie socială nu a fost cruţată de măsurile austere şi iresponsabile, de la reduceri de venituri, la declaraţii jignitoare adresate profesorilor, medicilor, mamelor sau pensionarilor.

În concluzie, nimeni din această ţară nu a scăpat de insensibilitatea unui guvern care a pierdut încrederea românilor.

Stimaţi colegi,

Constatăm că tabăra gălăgioşilor practică mai nou o modă ruşinoasă, prin politizarea unor tragedii şi transformarea lor în subiecte de moţiune. Nu este deloc onorabil să speculezi electoral greutăţile unor oameni încercaţi de forţele naturii. Am putea aprecia că este pentru prima dată când în Parlamentul României se dezbate textul unei moţiuni ce are în centru tragediile umane.

La începutul anului 2012 Partidul Naţional Liberal era în opoziţie, dar nu a speculat nicio clipă durerea oamenilor afectaţi de căderile masive de zăpadă, dimpotrivă, a sprijinit cu toate forţele eforturile autorităţilor locale, indiferent de culoarea lor politică. A ajutat familiile sinistrate din peste 140 de localităţi: din Buzău, Vrancea, Brăila, Galaţi, Mehedinţi, Neamţ sau Vaslui.

Avem colegi în sală care au desfăşurat campanii umanitare şi s-au deplasat în localităţile înzăpezite, pentru a ajuta oamenii de acolo. O astfel de conduită se aştepta şi din partea dumneavoastră în această iarnă, nu să căutaţi metode prin care să strângeţi puncte electorale cu orice preţ.

Ca şi reprezentanţi ai comunităţilor în Parlamentul României trebuie să le fim aproape oamenilor. În schimb, în textul moţiunii înţelegem că dumneavoastră aţi ales să staţi în faţa televizorului, contorizând cu date şi ore exacte şedinţele unui guvern care a coordonat cât de bine a putut comandamentul de iarnă într-o situaţie de criză.

La aproape o lună de la ultimele căderi masive de zăpadă, putem fi de acord cu un singur lucru din tot textul moţiunii dumneavoastră: că este nevoie de un bilanţ subiectiv, din care să învăţăm cum să îmbunătăţim pe viitor procedurile de intervenţie şi de coordonare a forţelor atât la nivel local, cât şi la nivel central, astfel încât declaraţii de genul: "Din 80 de oameni sau 64 câţi au murit, unul singur a murit în maşină, restul au băut şi au adormit acolo", stimaţi colegi din PDL, nu trebuie să-şi mai găsească locul în spaţiul public, în toiul unor situaţii limită, aşa cum s-a întâmplat în februarie 2012. Nimeni, indiferent de apartenenţa sa politică, fie că se află la putere sau în opoziţie, nu are dreptul să facă astfel de afirmaţii inumane.

Apreciem, totuşi, că aţi prezentat mobilizarea Guvernului, care a ţinut în permanenţă contactul, prin videoconferinţe, cu reprezentanţii autorităţilor locale, cu forţele de intervenţie: armata, poliţia, jandarmeria, SMURD-ul etc.

Desfăşurarea principală de forţe a fost, însă, pe teren şi nu putem să nu mulţumim şi mass-mediei pentru susţinere, pentru transmiterea informaţiilor utile către populaţie, fie că a fost vorba de şosele blocate pentru siguranţa celor aflaţi la drum sau de intervenţii pentru salvarea de vieţi omeneşti.

Ceea ce încercaţi dumneavoastră să acreditaţi, prin superficiale enumerări de declaraţii publice şi a şedinţelor comandamentului de iarnă instituit la Guvern este, de fapt, aruncarea în derizoriu a unui efort complex, demarat încă din iunie 2013 de către autorităţi.

Pregătirile pentru sezonul rece au început încă de atunci când a fost emis un ordin comun privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 395/2013. Prin acest ordin au fost stabilite foarte clar atribuţiile fiecărei autorităţi şi protocoalele de intervenţii, precum şi obligaţiile ce revin fiecăreia dintre părţi, dar la dotări la efectivele cu care să se intervină. Sunt convins că reprezentanţii Guvernului, aici, de faţă, deja au şi expus pe larg procedurile şi măsurile luate pentru perioada aflată sub incidenţa codurilor portocaliu şi roşu.

Stimaţi colegi semnatari ai acestei moţiuni, în textul pe care-l dezbatem arătaţi cu degetul către Guvern, făcându-l responsabil pentru propriul dumneavoastră eşec, legat de atragerea fondurilor europene pe Programul transporturi.

Vă lăudaţi că în martie-februarie 2012 aţi fi demarat discuţiile cu oficiali ai Comisiei Europene pentru posibilitatea achiziţionării de utilaje de deszăpezire, însă nu spuneţi că s-au făcut eforturi considerabile din partea următorilor miniştri ai transporturilor să deblocheze acest program.

Nu aţi perfectat nicio înţelegere în acest sens, din contră, POS Transport a fost blocat, pentru că rezultatele auditului efectuat de experţii Comisiei Europene arătau mari nereguli în evaluarea şi alocarea proiectelor. Abia după ce a fost deblocată această linie de finanţare europeană, se putea vorbi de luarea unor măsuri în acest sens, deci nicio discuţie în acest subiect nu este credibilă şi deloc în avantajul dumneavoastră.

Să lăsăm, în schimb, cifrele să vorbească în acest domeniu. Astfel, de la zero la sută grad de absorbţie în 2012, pe acest program, după deblocarea lui s-a ajuns, la finele anului trecut, la peste 20%, iar până în prezent a fost atrasă suma de 596,8 milioane euro, faţă de numai 295 milioane de euro, cât a fost atras în total în cinci ani, 2007-2012.

Nu puteţi fi convingători pe acest dosar al accesării fondurilor europene, pentru că cele mai mari deservicii şi încurcături dumneavoastră le-aţi creat.

Stimaţi colegi parlamentari,

Moţiunea dumneavoastră încă de la început a fost un gest sortit eşecului. Din dorinţa de a ocupa agenda parlamentară cu un instrument aflat la dispoziţia opoziţiei, aţi umplut paginile cu un discurs populist, adresat la grămadă mai multor miniştri, apostrofând inclusiv autorităţile locale, motiv pentru care a fost respinsă din motive procedurale.

Din a doua încercare aţi reuşit, totuşi, să încropiţi un text adresat unui singur ministru care este aici, care v-a oferit şi vă va oferi răspunsuri la problemele semnalate.

Cu siguranţă, solicitările dumneavoastră de final vor primi un răspuns avizat din partea domnului ministru Şova, care vă va prezenta, v-a şi prezentat situaţia privind costurile de deszăpezire.

Deputaţii Partidului Naţional Liberal vor vota împotriva acestei moţiuni simple, convinşi fiind că factorii de decizie au respectat procedurile de intervenţie şi au făcut eforturi pentru ca toate comunităţile înzăpezite să primească sprijin, iar vieţile oamenilor să nu fie puse în pericol.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Lupu.

Are cuvântul în continuare domnul Fenechiu Daniel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD. Se pregăteşte domnul Moldovan, din partea Partidului Conservator.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Noi nu vrem să ne epuizăm timpul, motiv pentru care o să mergem pe o formă grafică, poate este mai instructivă şi poate este mai vizibilă şi poate, cine ştie, poate mai de efect.

(Răsfoieşte planşele de pe un panou pe care sunt inscripţionate mesaje.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule deputat, vă rog frumos, la microfon.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Noi nu avem decât şapte mesaje în susţinerea acestei moţiuni, pe care am semnat-o împreună cu colegii de la PDL. Colegii noştri au făcut partea scrisă; noi am venit cu partea grafică, pentru a ilustra ce au spus dânşii şi nu ştim cât de multă atenţie a existat la ceea ce s-a spus. (Aplauze.)

(Răsfoieşte planşele prinse pe panou.)

Deci, aceasta este cea de a doua poziţie a noastră.

Deci, cea de a doua este "Telenovela USL - ciolan prea mic, hoţi prea flămânzi".

Cea de a treia este "USL - am venit, am furat, ne-am desfiinţat".

Cea de a patra este "După doi ani de minciună, USL - e azi nebună".

Cea de a cincea - "După doi ani de furat, Crin şi Ponta au divorţat".

Penultima este "Victor Ponta la Guvern, România în infern".

Şi ultima - cu asta închei şi vă mulţumesc pentru atenţie: "Poporul cere demisia incompetenţilor".

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, aţi vorbit adânc, domnule Fenechiu.

Are cuvântul domnul Moldovan. Vă rog.

Ajutaţi-l pe domnul Fenechiu, că se chinuie, săracu’...

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea, totuşi, să-l ajutaţi, că dărâmă zidurile, pe aici ...

Domnul Ioan Moldovan:

Criticile pe care opoziţia le-a adus modului în care autorităţile au reacţionat pentru a gestiona situaţia generată de condiţiile meteorologice deosebit de severe denotă un politicianism dus la extrem.

Astfel, îi rog pe colegii din opoziţie să-mi demonstreze prin acte, nu pe ceea ce au auzit la televizor, şi nici prin informaţiile eronate publicate de către unele instituţii de presă, cum au ajuns la concluzia care duce la îmbogăţirea baronilor PSD şi PNL pe spatele deszăpezirii.

Vă asigur că datele oficiale în legătură cu cheltuielile pentru perioada de iarnă 2013-2014 vor putea fi puse la dispoziţie abia în luna aprilie 2014, când se finalizează bilanţul cheltuielilor. Pot să spun - şi-mi asum acest lucru - că opoziţia a comis-o din nou prin depunerea moţiunii simple cu titlul "Îmbogăţirea baronilor PSD-PNL sau reţeta teleînzăpezirii marca Ponta", e ruşinos.

În toată această perioadă, Guvernul Ponta a înfiinţat Departamentul de intervenţii în situaţii de urgenţă, având atribuţii legale de coordonare a unor forţe şi din alte ministere, care a funcţionat în cadrul Ministerului de Interne. Acesta a fost condus de Raed Arafat, cel mai potrivit secretar de stat pentru această funcţie, un om care a dovedit profesionalism maxim în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Totodată, premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Teodorovici să se intereseze referitor la posibilitatea ca prin fonduri europene să se achiziţioneze utilaje de deszăpezire pentru autorităţile locale din zonele unde se ştie că sunt probleme grave. Acest lucru s-a şi realizat. Deci, despre ce îmbogăţire a baronilor PSD şi PNL este vorba?

Este important de ştiut că Executivul a fost şi este preocupat de siguranţa cetăţenilor, fiind mobilizate toate forţele pentru gestionarea situaţiei şi salvarea celor care au fost blocaţi în nămeţi - poliţişti, jandarmi, personal de la ISU şi CNADNR şi, bineînţeles, forţe de la Ministerul Apărării Naţionale.

Stimaţi colegi,

Vă asigur că membrii Cabinetului Ponta au dat dovadă, în toată această perioadă, de profesionalism, pentru modul în care au ştiut să gestioneze problema deszăpezirii, reuşindu-se, în acest fel, coordonarea eforturilor autorităţilor implicate.

Domnilor colegi din opoziţie, trebuie să ştiţi că, încă înainte de intrarea în vigoare a codului portocaliu, premierul Victor Ponta şi vicepremierul Gabriel Oprea au cerut asigurarea serviciului de permanenţă atât la prefecturi şi unităţile MAI, cât şi la primarii şi instituţii angrenate în intervenţii, dar şi verificarea în regim de urgenţă a stocului de materiale necesare şi a pregătirii tehnice a utilajelor necesare deszăpezirii.

De asemenea, au fost puse în aplicare din timp şi cu fermitate restricţii privind circulaţia pe drumurile publice.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Moldovan.

Are cuvântul doamna deputat Tudorie, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul Iacoban.

Trebuie să ne epuizăm luările de cuvânt.

Doamna Violeta Tudorie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Negăsind un subiect mai acătării pentru punerea în scenă a unei noi moţiuni, autorii celei aflate acum în dezbatere s-au repezit împotriva buletinului meteorologic.

Pentru un atare subiect, moţiunea ar fi trebuit îndreptată împotriva ANM, care are competenţa legală şi profesională să instituţie codul roşu de viscol, şi nu împotriva ministrului marilor proiecte.

Vedem din textul moţiunii că autorii săi dau sfaturi specialiştilor despre când şi cum să se anunţe codul portocaliu sau roşu, acuzând faptul că acestea nu au fost anunţate mai din timp, şi nu după ce viscolul sau ninsoarea s-au dezlănţuit. Curioasă abordare! Probabil că amintirea propriei guvernări sub cod portocaliu îi face pe pedelişti să vadă numai roşu înaintea ochilor.

În al doilea rând, dacă cele însăilate în textul moţiunii ar avea vreo bază reală, ne-am putea întreba cine sunt profitorii, cine sunt aceia care, potrivit moţiunii, sunt identificaţi prin clienţi politici care, în spate, îşi umpleau buzunarele. La aceasta ne dă un răspuns ziarul de casă al preşedintelui şi, până de curând, şi al PDL-ului, după care principalul câştigător al lucrărilor de deszăpezire era tocmai ginerică al preşedintelui PDL.

Cu aceasta, cei care au avut ideea moţiunii împotriva prognozării vremii şi cei care au scris efectiv textul s-au împuşcat într-un picior, pentru că au făcut o farsă neagră şefului lor. Pe drept cuvânt, domnul preşedinte PDL, se află într-o dilemă, ori nu ştie la ce se referă moţiunea şi şi-a îndemnat colegii deputaţi să semneze în alb, ca primarii, ori va fi nevoit să meargă la procuratură să-şi denunţe ginerele, pentru că, aşa cum spun colegii săi în textul moţiunii, s-au obţinut contracte de deszăpezire în mod fraudulos.

Şi acum citez din Evenimentul Zilei: acesta - ginerele - a câştigat contracte pe cod roşu de ninsoare cu firmele sale, prin care păzea drumurile şi autostrăzile patriei. Dacă nu face dumnealui acest demers, după ce vom respinge moţiunea, fiindcă nu este adresată direct specialiştilor meteorologi, vom solicita noi instituţiei în drept să cerceteze modul în care firmele familiei lărgite a domnului preşedinte PDL, acei clienţi politici din spate care şi-au umplut buzunarele - am reluat citatul din moţiunea parlamentarilor PDL - obţin contracte cu statul. Încă o dată, pentru PDL se adevereşte iar zicala cu hoţii care strigă hoţii.

În al treilea rând, eficienţa şi operativitatea acţiunilor de înlăturare a efectelor viscolului şi căderii de zăpadă, grija pentru persoanele şi familiile înzăpezite şi pentru transportul gravidelor şi al bolnavilor la spitale în această iarnă nu suferă niciun fel de comparaţie cu aroganţa şi neputinţa guvernărilor domnilor Boc şi Ungureanu, ale miniştrilor PDL. Aceştia, în situaţii similare, în loc să acorde oamenilor în suferinţă ajutorul de care aveau nevoie, îi acuzau că stau la crâşmă. S-a văzut şi în această iarnă ceea ce face diferenţa dintre guvernarea Ponta şi guvernările PDL. Remarcăm şi supărarea moţionarilor pentru faptul că s-au adoptat din timp măsuri de pregătire a comandamentelor, a autorităţilor şi a firmelor care trebuie să intervină pe timp de iarnă.

Ministrul nostru este certat pentru că a scurtat termene şi a înlăturat blocajele birocratice. După cum ne reproşează şi sugerează domnul preşedinte PDL, ar fi trebuit să aşteptăm să vină primăvara, nu să prevenim sau să intervenim în timpul potrivit. Însă, autorii şi susţinătorii moţiunii vor ca nicio faptă bună să nu rămână nepedepsită de dumnealor.

Moţiunea persiflează cu expresii căutate, de tipul meteosensibilităţii, o acţiune umanitară bine coordonată şi îndeplinită în cele mai operative şi bune condiţii, ceea ce este nedemn şi nedrept.

Iată de ce consider că, odată cu respingerea acestei moţiuni false şi neserioase, se cuvine, pe de o parte, să mulţumim tuturor celor care, de la pompieri la jurnalişti, de la miniştri şi autorităţi locale, la oameni de bine, s-au mobilizat pentru a da o mână de ajutor persoanelor care s-au confruntat cu viscolul şi zăpada la ele în localitate, acasă, sau pe drumurile publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Iacoban. Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru Şova,

Dragi colegi,

Probabil că acest cântar de mică capacitate pe care l-aţi adus astăzi aici a fost luat de la Palatul Cotroceni. Şi probabil că, pe timpul guvernării portocalii, era instrumentul de măsură cu care dumneavoastră şi Traian Băsescu intenţionaţi să oferiţi bunăstare românilor.

Intervenţia mea de astăzi este "Erupţie de ipocrizie PDL-istă".

După ce în noiembrie 2013, colegii noştri de la PDL şi-au propus să facă prezenţa în Parlament cu ajutorul moţiunii "Ipocrizie până la capăt, PDL te vrea în lumea a treia", exasperaţi că nu mai întruneau cvorumul nici măcar la şedinţele de partid, acum, colegii noştri aflaţi în degringoladă totală din cauza plecării unor portocalii către fundaţia obscură "mişcarea populistă în decor", au dorit să bifeze încă o zi de baliverne în Parlament, depunând moţiunea simplă "Îmbogăţirea oligarhilor PDL sau reţeta consumului celebrului Jack", cu un motto sugestiv: corupţia este ca un bulgăre de zăpadă - odată ce s-a pus în mişcare, nu poate decât să se PDL-izeze.

Moţiunea are ca preambul: programul întâlnirilor comandamentului de iarnă, organizate la Guvernul României. Ne bucurăm că elevii PDL-işti s-au decis, în sfârşit, să fie prezenţi la cursuri organizate de Guvernul Ponta, care au avut ca obiect acţiunea concretă de a interveni în vederea deszăpezirii.

De asemenea, ne bucură şi faptul că onorabilii noştri colegi au luat notiţe de la aceste întâlniri de lucru. Da, este foarte bine aşa şi, pentru că ştim că sunt foarte săraci, o să le facem o concesie astăzi şi nu o să le cerem drepturi de autor.

Guvernul Ponta este acuzat că din 2012 a blocat licitaţiile care aveau ca obiect deszăpezirea drumurilor, dar nu-şi amintesc nimic de performanţele veşnicului ministru al transporturilor Traian Băsescu, domnul diriginte de la Cotroceni pentru ei, ultimul autocrat din Europa, pentru noi.

În perioada guvernării portocalii, şedinţele operative de care vorbeau colegii noştri, semnatari ai moţiunii, erau probabil cele ţinute la Golden Şpriţ, unde prim-ministrul Traian Băsescu hotăra, printr-un zăngănit de pahare şi gheaţă, cine va câştiga, nu licitaţiile, ci încredinţările directe. Hazliu e faptul că semnatarii critică că la 21 noiembrie 2013 domnul ministru Şova a anunţat acoperirea cu contracte în proporţie de 96% a tuturor drumurilor din România, în ceea ce priveşte firmele de deszăpezire. Probabil că această critică e cauzată de un ruşinos sentiment de invidie pentru ceea ce Domniile Lor nu au reuşit să realizeze cât timp au fost la guvernare.

Domnilor colegi semnatari, nu aţi spus nimic concret; doar o înşiruire de date şi cifre aruncate la întâmplare, preluate, probabil, din repertoriul numerologic al unei colege deputat, experte în operaţiuni matematice de înmulţire a voturilor, pe vremea când era preşedinta Camerei Deputaţilor.

O altă critică ar fi aceea că domnul ministru Şova a semnat contracte când deja fusese anunţat codul portocaliu. Trecând peste faptul că acest cod portocaliu provoacă frisoane românilor tocmai pentru faptul că e portocaliu, nu înţelegem de ce unui ministru i se impută faptul că încheie contracte pentru asigurarea deszăpezirii căilor de acces în localităţi. Dacă Guvernul Ponta a considerat că este necesară o completare a personalului şi a utilajelor pentru a face faţă condiţiilor grele meteorologice, atunci nu putem decât să apreciem strategia la care a optat domnul ministru Şova.

Nu în ultimul rând, semnatarii moţiunii îl critică pe primul-ministru Victor Ponta pentru faptul că a avut comunicări către populaţie prin intermediul televiziunilor, acuzând că acesta este singurul mod prin care îşi poate exercita funcţia.

Dragi colegi, comunicarea este cea mai importantă în situaţie de criză şi trebuie să mulţumim mass-mediei care ne-a ajutat să intervenim în multe situaţie de potenţial pericol. Comentariile din moţiune pe această temă sunt răutăcioase în adevăratul sens al cuvântului. Iniţiatorii uită de modul de exercitare a funcţiei de încă preşedinte de la Palatul Cotroceni care aproape zilnic, începând cu ora 18,30, are comunicări de făcut pe un ton obişnuit de acum, uşor nesigur şi tremurat, probabil plin de emoţie.

De asemenea, se uită şi de bâlbâiala din timpul Guvernului Boc, din ianuarie 2012, când s-a amânat premeditat termenul de decretare a stării de alertă, tocmai ca oligarhii portocalii să nu poată fi deranjaţi de armată sau de celelalte instituţii ale statului în acţiunea de deszăpezire, pe considerentul că mai multă zăpadă de strâns egal mai mulţi bani în buzunarul propriu.

După ce l-am văzut pe fostul premier Emil Boc dirijor la fanfara funerară, nu putem uita cum acelaşi personaj a lăsat coasa, punând mâna vânjos pe lopată. Nu lipsea nimic din meniul zilnic cu care eram deja obişnuiţi. Scuze tardive, iresponsabilitate, ipocrizie şi situaţii penibile. A nu se uita aici amendarea utilajelor ieşite la deszăpezit, tocmai pentru că nu aveau rovinietă. Şi, uite aşa, Boc cel viteaz, fără a ţine cont că nămeţii erau de două ori cât statura sa, în iarna anului 2012, a pus mâna pe lopată şi s-a apucat serios de treabă, tocmai prin locurile pe unde, cu câteva minute înainte, SPP-iştii trecuseră cu lopeţile în mod preventiv din raţiuni de siguranţă a primului-ministru de atunci, gândindu-se, probabil, că atât de mari erau nămeţii, încât era posibil să-l piardă printre ei. Nu ştim exact, dar, cu siguranţă că premierul Emil Boc avea în dotare dispozitive GPS pentru a putea fi localizat dacă situaţia o cerea, de STS-ul domnului Opriş.

Cam aşa era tabloul deszăpezirilor din vremea lui Boc şi a semnatarilor moţiunii. Şi asta după ce, în fiecare an, cu o lună înaintea sezonului rece, flota - dar nu aia făcută dispărută de Traian Băsescu, ci flota antizăpadă a oligarhilor PDL - îi dăduse în mod festiv premierului onorul.

Dragi colegi, problema de siguranţă a cetăţenilor s-a pus în fiecare zi în timpul fostei guvernări, când toţi românii au albit în urma precipitaţiilor abundente de incompetenţă PDL-istă. După atâtea lupte cu zăpezile, domnul Boc, împreună cu semnatarii moţiunii, au ajuns la o concluzie care ar putea să ne cutremure prin esenţa gândirii PDL-iste de atunci - deszăpezirea e o muncă grea, că doar iarna nu-i ca vara.

Dragi colegi, nu putem susţine sub nicio formă o asemenea moţiune, pentru că nu spune nimic concret şi coerent, nimic logic şi pentru că acuză Guvernul Ponta de faptul că a intervenit în interesul cetăţeanului. Trăim încă un episod de neputinţă şi politicianism ieftin din partea actualei opoziţii, care s-a remarcat în timpul fostei guvernări prin opoziţia faţă de interesele poporului român şi care demonstrează, prin această atitudine, că nu-şi mai găseşte locul în actualul peisaj politic românesc.

Domnilor colegi semnatari, dacă aţi ajuns să vă justificaţi prezenţa în Parlament şi în politica românească doar prin intermediul depunerii unor moţiuni simple, în care nici măcar dumneavoastră nu credeţi, dat fiind prezenţa din această seară, vă asumaţi în mod total eşecul prestaţiilor dumneavoastră politice, atâta timp cât în timpul guvernării dumneavoastră, cât şi acum, continuaţi să faceţi opoziţie, nu faţă de politicile guvernului, ci faţă de interesul cetăţeanului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Nazare. Aveţi două minute, domnule Nazare. Păi, dacă este menţionat de 42 de ori acelaşi nume, nu înseamnă că are 42 de minute. Dacă erau 42 de persoane diferite, erau 42 de minute, domnule Toader. Recunoaşteţi treaba asta, deci. Nu încercaţi... Poate-i păcăliţi pe alţii mai tineri, nu pe minte. Vă rog, domnule Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Domnule ministru,

Sunt măgulit de atenţia acordată. Sunt măgulit că mi-aţi pronunţat numele de atâtea ori, dar aş vrea să vă atrag atenţia la un singur lucru. Încercaţi, nu să fiţi viteaz cu mine sau cu noi, cu semnatarii moţiunii. Dumneavoastră trebuia să fiţi viteaz atunci, când era zăpada mare, să fiţi prezent, să vă vadă lumea, nu să fiţi absent, nu să vă bănuiască lumea că sunteţi plecat la Londra missing in action sau oriunde aţi fi fost. Trebuia să fiţi acolo. Şi, dacă vă vedea lumea acolo, poate că nu făceam moţiunea asta, poate că nu strângeam semnăturile, poate că nu veneam azi în Parlament. Am venit tocmai pentru că dumneavoastră aţi fost absent şi nu am suficient timp să demontez toate minciunile pe care le-aţi spus aici, dar pot să încerc măcar câteva minciuni să le demontez.

Vi se pare dumneavoastră, ca fost avocat, sau avocat, că încredinţarea directă sau negocierea fără publicare este acea metodă ireproşabilă de încredinţare a contractelor de deszăpezire? Vi se pare că aceea este metoda ireproşabilă? Credeţi că aveam noi ceva de spus acum, dacă făceaţi licitaţii frumos, transparent, credeţi că dacă eraţi transparent, noi mai veneam astăzi aici? Şi acele licitaţii şi acele contracte de deszăpezire, nu ştiu, poate că... cred că nu aţi discutat în USL.

Pentru că, dacă luaţi legătura cu domnul Orban, aflaţi că erau semnate în 2008, aflaţi că acele contracte din 2008 până în 2012 au operat şi erau contractele semnate de Orban, PNL, susţinut de PSD din opoziţie, pe acea vreme, domnule Şova. Trebuie să spunem nişte adevăruri aici. Şi, când spuneţi că sunt 700 de milioane 2010-2012, de ce minţiţi? De ce nu spuneţi adevărul? 2008-2012 sunt 700 de milioane. Sunt foarte mulţi bani. E adevărat, au intrat în rapoartele Curţii de Conturi şi tocmai de aceea am venit cu proiectul de utilaje de deszăpezire pe fonduri europene nerambursabile, trimis în mai, la începutul lui mai, pe 2 mai, la AM POST atunci. Nu încercaţi să ne spuneţi acum că dumneavoastră, după ce doi ani de zile v-aţi făcut că plouă sau că ninge, cu utilajele de deszăpezire...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să vă apropiaţi de final, pentru că cele două minute s-au scurs.

Domnul Alexandru Nazare:

...veniţi să salvaţi situaţia. Doi ani de zile aţi uitat de acest proiect şi noi am venit acum şi vi l-am readus, l-am readus în atenţia opiniei publice. Şi, dacă se va face, dacă se vor lua utilajele de deszăpezire pe fonduri europene, nu sperăm, cum aţi spus dumneavoastră, că aţi spus că sperăm la anu’. Nu, dacă la anu’, măcar la anu’, după doi ani de neatenţie şi ignoranţă şi nepăsare, dacă la anu’ se iau, atunci, noi am făcut un lucru mare prin această moţiune prezentată astăzi.

Şi încă un lucru, ultimul, domnule Şova. E adevărat, am fost ministru 78 de zile. Dar, vă spun un lucru. Am înţeles ceva din asta. Chiar dacă au fost doar 78 de zile. Şi ştiţi ce am înţeles? Că nu contează zilele, domnule Şova, nu contează cât de mult eşti ministru, contează ce laşi în urmă şi contează să înţelegi ceva de pe urma unui mandat de ministru şi sper ca şi dumneavoastră, oricâte zile aţi fi ministru, să înţelegeţi că trebuie să fiţi un pic mai respectuos faţă de ceilalţi, chiar dacă sunt chiar şi colegii dumneavoastră, cu capul un pic mai aplecat, mai mult aplecat către fapte decât către vorbe şi către această atitudine pe care o aveţi aici.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule Şova, vă urez succes!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul ministru Şova, pentru răspuns.

Domnul Dan-Coman Şova:

Apreciez că în final domnul deputat Nazare a apelat la clemenţa mea, dar...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai o clipă, domnule ministru. Nu mai aveţi dreptul la cuvânt. Se închide sesiunea după ce vorbeşte domnul ministru. Îmi pare rău dacă aţi dormit până acum în bancă, nu e vina mea.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Coman Şova:

Aş vrea să subliniez câteva lucruri, pentru că domnul Nazare revine cu o greşeală. Deci: cheltuielile de 607 milioane ron se referă la iernile 2010-2011 şi 2011-2012. Mai exact, ca să vă notaţi: 2010-2011 - 330,9 milioane şi 2011-2012 - 277,5 milioane; deci, nu la 2008-2012, ci numai la doamna Boagiu şi la dumneavoastră se referă cele 607 milioane ron.

Al doilea lucru: nu există niciun contract de deszăpezire de 4 ani în CNADNR în vigoare. Cele mai vechi contracte de deszăpezire au acoperit 2011-2013 sau 2012-2014. Nu există din 2008 absolut nimic.

Al treilea lucru: vă spun, cu privire la utilaje, - deci, încă o dată, că acestea sunt chestiuni publice, puteţi verifica la AM POST, aveţi la dispoziţie instrumentul parlamentar al întrebării şi interpelării -, problema utilajelor a fost discutată în aprilie şi august la Comisia Europeană de către CNADNR împreună cu AM POST. Din nefericire, nu cred că eraţi dumneavoastră de vină când eraţi ministru, că nici nu ştiaţi despre ce este vorba acolo, nu s-a întâmplat nici pe timpul guvernării doamnei Boagiu, nici în timpul celor 78 de zile ale dumneavoastră, ceva în legătură cu acest lucru; ba, mai mult, vă pot spune încă oamenii care sunt în minister din vremea dumneavoastră, că în timpul doamnei Boagiu şi al dumneavoastră, Comisia Europeană a respins această cerere a Ministerului Transporturilor de atunci, a acceptat-o de-abia în urma demersurilor pe care le-am făcut noi.

Motivul pentru care... Aaa, era să uit, pentru că am văzut că domnul deputat Nazare este foarte preocupat de programul meu. Nu aş vrea să vă supăraţi, aţi pomenit 24-26 ianuarie, când nu m-aţi văzut dumneavoastră. Pot să vă spun că pe 24 ianuarie m-am văzut cu domnul Blaga în aeroport, la Iaşi. E şeful dumneavoastră de partid. Deci, cineva de la dumneavoastră m-a văzut. Iar pe 25-26 ianuarie, motivul pentru care dumneavoastră şi nici ceilalţi nu m-aţi văzut în Comitetul de urgenţă, că nu aveaţi unde să mă vedeţi în altă parte, că era sâmbătă-duminică, deci, numai la Comitetul de urgenţă, se datorează faptului, domnule Nazare, dacă nu aţi mai citi doar "Evenimentul Zilei", că nu eram membru în acel comitet şi vă pun la dispoziţie în ocaua mică documentul oficial, în care veţi afla şi dumneavoastră, în calitate de deputat, de fost ministru de 78 de zile, care erau membrii comitetului la care vă uitaţi dumneavoastră la televizor şi o să vedeţi că nu eram nici eu şi nici ministerul pe care-l conduc. V-o pun la dispoziţie. (Aplauze.)

O ultimă chestiune, pentru că aş vrea să... ultimele două chestiuni, îmi cer scuze.

L-am pomenit de 42 de ori pe domnul Nazare, nu pentru că îmi face plăcere, ci pentru că au fost cel puţin 42 de gogomănii. Fiind dânsul autorul, a trebuit să-l pomenesc de 42 de ori.

În rest, vreau să le mulţumesc tuturor celorlalţi colegi şi să vă asigur, în legătură cu domnul Daniel Fenechiu, îmi pare rău că a plecat, că Domnia Sa, în ciuda a ceea ce a făcut astăzi, în viaţa de fiecare zi este un avocat serios, totuşi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Şedinţa noastră de astăzi s-a încheiat.

Mâine votăm la votul final.

Domnule Cernea, nu mai aveţi dreptul, după ce i-am dat cuvântul ministrului. Fiţi atent. Nu, dar trebuia să fiţi atent atunci când am întrebat, nu acum.

Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,05.