Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategic Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Aveţi proiectul de hotărâre.

Dacă aveţi observaţii la el?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategic Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii COM 130/2014, împreună cu Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisiile sesizate pentru proiect de opinie au transmis documentele respective la termenul stabilit.

Proiectul final de opinie al Comisiei pentru afaceri europene, pe baza căruia a fost redactat prezentul proiect de hotărâre al Camerei Deputaţilor, a fost supus dezbaterii în şedinţa din data de 3 iunie 2014 în prezenţa invitaţilor din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care au furnizat informaţii şi au prezentat poziţia Guvernului faţă de principalele prevederi ale comunicării.

În elaborarea proiectului său de opinie, Comisia pentru afaceri europene a utilizat, de asemenea, nota Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe şi Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană, Departamentul pentru Studii Parlamentare şi Politici a Camerei Deputaţilor.

Proiectul final de opinie a fost adoptat cu unanimitate.

Comisia pentru afaceri europene a observat că bilanţul obiectivelor şi al iniţiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 este neomogen.

Uniunea Europeană se apropie de îndeplinirea obiectivelor privind educaţia sau clima şi energia, dar în cazul obiectivelor privind ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi dezvoltarea sau reducerea sărăciei există probleme serioase.

Comisia pentru afaceri europene a constatat că motivele pentru care este necesară Strategia Europa 2020 sunt în anul 2014 la fel de stringente ca în anul 2010, cu atât mai mult cu cât procesul de convergenţă a încetinit, chiar s-a inversat în unele părţi ale Europei, ca urmare a acumulării dezechilibrelor şi sub presiunea crizei.

Pentru a putea răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi şi a-şi menţine rolul pe plan mondial, Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze strategia de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, obiectiv susţinut fără rezerve de către ţara noastră.

În consecinţă, Comisia pentru afaceri europene susţine obiectivele propuse de Comunicare şi recomandă autorităţilor naţionale să aibă în vedere datele prezente în orice exerciţiu de programare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Birchall, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În cadrul dezbaterilor din şedinţa Comisiei pentru afaceri europene s-a arătat, aşa cum a fost precizat şi în opinia sa, că este într-adevăr momentul oportun pentru revizuirea Strategiei Europa 2020, având în vedere că trebuie stabilite priorităţile de politică postcriză ale Uniunii Europene pentru cea de-a doua jumătate a deceniului.

De asemenea, s-a observat că guvernanţa economică a Uniunii Europene, pusă în aplicare anual, prin intermediul semestrului european, a fost substanţial consolidată în ultimii ani şi devine un instrument solid pentru urmărirea priorităţilor postcriză care va fi util în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

De asemenea, Comisia de afaceri europene a apreciat trecerea în revistă de către Comisia Europeană a tendinţelor pe termen lung care pot afecta creşterea economică, şi anume: schimbările societale, însemnând îmbătrânirea populaţiei şi vechea chestiune a inegalităţii privind distribuţia veniturilor; globalizarea şi comerţul, Uniunea Europeană fiind cel mai mare exportator şi comerciant de bunuri şi servicii din lume; evoluţiile privind productivitatea şi utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor; presiunea asupra resurselor şi preocupările legate de mediu.

De asemenea, Comisia de afaceri europene a exprimat acordul cu intenţia Comisiei Europene de a lansa o consultare la nivelul Uniunii Europene cu toate părţile interesate cu privire la învăţămintele care trebuie trase şi la principalii factori care trebuie să orienteze următoarele etape ale strategiei de creştere postcriză a Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene a admis evaluarea Comisiei Europene privind realizarea obiectivelor Europa 2020 şi recomandă autorităţilor naţionale competente să ţină cont de aceste date în exerciţiul de programare, în organizarea instituţională şi în deciziile punctuale luate în aplicarea programelor, şi anume:

• Rata ocupării între 20 şi 64 de ani de 75%, la nivelul anului 2020; România a înregistrat o scădere a ratei ocupării de la 64,4 în 2008 la 63,8 în 2012.
• Nivelul investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare de 3% din PIB în 2020. În anul 2012 România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre în ceea ce priveşte nivelul investiţiilor, de 0,42% din PIB.
• Reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de anul de referinţă 1990; România, cu o reducere a emisiilor de 49,54%, se situează pe locul 3 în cadrul Uniunii Europene.
• Ponderea energiei din resurse regenerabile în consumul final brut de energie, 20% în anul 2020. În România, în 2012, ponderea energiei din surse regenerabile a atins un nivel foarte apropiat de obiectivul asumat la nivel naţional pentru 2020, de 24%.
• Creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020; la nivelul statelor membre, 13 state, printre care şi România, au atins ţintele indicative de eficienţă energetică.
• Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la mai puţin de 10%. Nivelul de ambiţie cu privire la reducerea acestei rate de părăsire timpurie a şcolii până în 2020 diferă de la un stat membru la altul. În România, în prezent, este de 11,3%.
• Creşterea ratei populaţiei cu vârsta de 30-34 de ani absolventă a unei forme de educaţii terţiare la cel puţin 40%. Nivelul de ambiţie cu privire la această ţintă diferă din nou de la un stat membru la altul. În România este de 26,7%.
• Reducerea în anul 2020 la nivelul Uniunii Europene a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane persoane, faţă de anul 2008, când s-au înregistrat 116,5 milioane cetăţeni aflaţi în risc de sărăcie.

Precizez că în anul 2012 România a înregistrat o rată a riscului de sărăcie, după transferurile sociale, de 22,6%, comparativ cu 23,4%, cât era la nivelul anului 2008.

În anul 2012 s-a înregistrat o reducere a numărului persoanelor sărace cu 164.000 de persoane, faţă de anul 2008.

PSD susţine şi va vota acest proiect final de opinie.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, proiectul de hotărâre trece la votul final.