|
Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. La data de 12 mai a.c., comisia noastră împreună cu Comisia pentru politică externă au organizat o şedinţă comună cu numeroşi invitaţi din Parlament, Guvern, Administraţia Prezidenţială, mediul academic, reprezentanţele în România ale instituţiilor Uniunii Europene, organizaţii ale societăţii civile, instituţii de presă. Au participat şi ambasadorii Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Poloniei. Am dorit să identificăm astfel opţiunile politice ale principalilor actori, opinia noastră a preluat aceste tendinţe. Am remarcat că politica europeană de vecinătate necesită o analiză mai precisă a intereselor Uniunii Europene, dar şi ale partenerilor săi, pentru a fi adecvată scopului în care a fost creată. Situaţia de instabilitate existentă atât în vecinătatea estică, cât şi în vecinătatea sudică a Uniunii impune consolidarea profilului strategic al politicii de vecinătate a Uniunii Europene, de aceea, noul format al parteneriatelor ar trebui să fie mult mai orientat politic decât tehnic, cum a fost până în prezent. Opinia noastră susţine consolidarea principiului diferenţierii şi celui denumit "mai mult pentru mai mult" - more for more - pentru a reflecta poziţionarea şi aspiraţiile diverse ale statelor partenere în ceea ce priveşte perspectiva raporturilor cu Uniunea Europeană. Susţinem flexibilitatea sporită a politicii de vecinătate, prin care să se asigure o capacitate mai bună de reacţie a Uniunii la schimbările geostrategice survenite în vecinătatea sa. Admitem că nivelul de asumare din statele partenere poate fi sporit prin focalizarea cooperării pe obiective concrete în măsura în care să aducă vizibilitate şi o valoare adăugată concretă în beneficiul ţărilor respective. Programul privind mobilitatea prin liberalizarea regimului de vize, precum şi programele din sfera dezvoltării economice sociale durabile reprezintă exemple în acest sens. Rolul societăţii din ţările partenere neperformante ar trebui să crească în mod semnificativ, pentru că dacă aşteptăm crearea unei mase critice în societate, care să pună presiune pe guverne în scopul reformelor democratice, trebuie să contribuim la dezvoltarea societăţilor din aceste state. Am susţinut că Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, care şi-au afirmat opţiunea pentru integrarea europeană, ar fi trebuit să li se ofere o perspectivă europeană clară, astfel încât să nu fie creat sentimentul că sunt solicitate reforme dificile fără a se oferi şi o perspectivă de aderare. Susţinem implementarea conceptului Ministerului Afacerilor Externe pentru ameliorarea situaţiei de securitate din estul Uniunii prin crearea acelei "centuri de securitate" - security trust, - respectiv prin crearea unei platforme de dialog care să includă şi cooperarea cu vecinii vecinilor, adică cu acele state care împărtăşesc viziunea pacifistă a Uniunii Europene, şi să excludă orice dimensiune militară. Şi pentru stenogramă, domnule preşedinte, aş adăuga că această notă de prezentare este mult mai largă, conţinând concluziile acestei dezbateri extrem de importante pe care noi am organizat-o. Mulţumesc.
|