Dezbateri parlamentare

Domnul Petru Gabriel Vlase:

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Starea uniunii energetice 2015 COM(2015) 572.

Intervenţii? Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat această opinie COM 572/2015 pe: proiectul de opinie favorabil adoptat de Comisia pentru industrii şi servicii; Nota Ministerului Afacerilor Externe, punctul de vedere la raportul privind Starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană, întocmit de Ministerul Energiei; fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor; analiza realizată de Secretariatul Comisiei pentru afaceri europene; contribuţiile în cadrul dezbaterilor ale reprezentanţilor instituţiilor sus-menţionate.

Comisia pentru afaceri europene, pe scurt, consideră că definirea măsurilor de politică energetică trebuie să ţină cont de circumstanţele naţionale specifice fiecărui stat membru, de exploatarea eficientă a resurselor indigene, mai ales în zonele în care securitatea energetică este supusă vulnerabilităţilor de ordin geo-strategic şi, în consecinţă, cooperarea regională cu statele membre şi consultarea Comisiei Europene sunt necesare şi utile, fiind o responsabilitate a statelor membre.

Atingerea obiectivelor de energie şi schimbări climatice trebuie să aibă la bază consumatorul final, care plăteşte factura de electricitate. Noile obligaţii de planificare şi raportare pe care urmează să le elaboreze Comisia Europeană să fie stabilite astfel încât să se evite crearea unor poveri administrative suplimentare la nivelul statelor membre.

Trebuie întreprinse eforturi comune de dezvoltare a infrastructurii energetice cu prioritate în regiunile vulnerabile din punct de vedere al securităţii energetice, centrul şi sud-estul Europei. Dezvoltarea Proiectului AGRI GNL la Marea Neagră, zonă de o importanţă deosebită pentru securitatea energetică a regiunii, reprezintă o importantă cale de diversificare a căilor de aprovizionare cu gaze naturale a ţărilor din Uniunea Europeană, în condiţiile actuale ale rutelor europene incerte de aprovizionare.

Proiectul Bulgaria, România, Ungaria, Austria, va asigura un grad adecvat de inter-conectivitate a României cu ţările vecine, va crea rute de transport gaze naturale la nivel regional pentru a asigura transportul gazelor naturale provenite din noi surse de aprovizionare, precum şi infrastructura necesară preluării şi transportului gazelor naturale din perimetrele offshore din Marea Neagră.

În elaborarea viitoarelor planuri naţionale pentru energie şi schimbări climatice este important a se lua în considerare conceptul flexibilităţii, raportat la realitatea sistemului energetic al fiecărui stat membru.

Este necesar ca proiectele energetice transfrontaliere promovate să respecte obiectivele de diversificare a surselor, rutelor şi furnizorilor şi mai ales să fie în deplină conformitate cu legislaţia europeană.

Comisia pentru afaceri europene exprimă susţinerea faţă de acest raport elaborat de Comisia Europeană întrucât prezintă progrese realizate şi formulează concluzii de politică la nivel de state membre, regional şi al UE pentru fiecare din cele cinci dimensiuni ale Uniunii energetice.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Camerei Deputaţilor spre adoptare opinia, în forma adoptată cu unanimitate de comisie, în şedinţa din 1 martie 2016, în prezenţa a 14 din 22 de membri.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal a analizat cu foarte multă atenţie acest raport, Starea uniunii energetice pe anul 2015, şi aş vrea să-mi permiteţi să transmit de la această tribună câteva din concluziile noastre.

În primul şi în primul rând, noi considerăm în continuare proiectul uniunii energetice cel mai important proiect al Uniunii Europene. Sunt elemente care au fost discutate aici, sunt elemente importante care sunt cuprinse în acest proiect şi aş vrea să reafirm faptul că prin crearea uniunii energetice cred că noi trebuie să ne propunem şi să susţinem crearea pieţei unice energetice, promovarea colectivă a securităţii energetice, interconectarea reţelelor naţionale, investiţii în obiective ambiţioase de mediu, definirea instrumentelor financiare, nu în cele din urmă, în care realizăm aceste obiective.

Din păcate, România nu a valorificat, aşa cum ar fi fost normal să o facă, ţinând cont de faptul că poate contribui la asigurarea securităţii energetice regionale, prin resursele pe care le deţine, România nu a valorificat, aşa cum ar fi trebuit s-o facă, întâlnirea de la Paris din decembrie 2015, conferinţa părţilor, în care, aşa cum se spunea "ziua de care istoria îşi va aminti", 195 de ţări au fost prezente, sigur, între care şi România. Dar cu efecte sau cu o rezonanţă destul de mică în plan naţional această participare a României.

Din păcate, cum spuneam, poziţia României nu este una foarte vocală şi n-o putem cuantifica în acest moment în favoarea noastră. La Paris, s-a stabilit în decembrie 2015 primul acord universal cu caracter constrângător în lupta împotriva încălzirii globale, care vizează atât o transformare în următoarele decenii a economiei mondiale bazată pe combustibil fosil, cât şi o încetare a ritmului încălzirii globale.

Sunt multe elemente care... sau multe decizii care au fost luate la Paris şi care influenţează în mod decisiv securitatea energetică a Europei şi a României, parte a unei uniuni energetice, sper eu, cât mai curând constituită.

Cel mai important obiectiv pe care doresc să-l subliniez şi aici este cel pe termen lung, şi anume, limitarea creşterii temperaturii medii la 1,5 grade Celsius la nivel global.

Închei spunând că mi-aş fi dorit ca Guvernul României să îşi asume parte din aceste priorităţi stabilite de Comisia Europeană, stabilite prin consens în momentul în care s-a decis ca proiectul uniunii energetice să fie unul dintre cele mai importante proiecte. M-am uitat peste programul legislativ al Guvernului României şi, din păcate, patru sunt priorităţile stabilite în sectorul energetic, nici una nu vizează, din păcate, aceste elemente subliniate şi de către comisie. Să sperăm că în viitorul foarte apropiat vor deveni o prioritate şi pentru Guvernul României.

Mulţumesc.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

O scurtă precizare, pentru că eu ţin foarte mult la regula pe care noi am stabilit-o în Comisia pentru afaceri europene, şi anume, să facem politica României, şi nu politică de partid.

Ceea ce s-a susţinut mai devreme, sigur, e interesant, poate fi pertinent, dar n-are nici o legătură cu Comunicarea 572. Iar eu vă aduc aminte că, în conformitate cu regulamentul dezbaterilor noastre, noi când prezentăm, prezentăm foarte pe scurt. Dar dacă şi stimabilii mei colegi s-ar uita pe comunicarea exactă şi opinia adoptată de comisia noastră, care are 6 pagini, ar fi văzut acolo, de exemplu, la pagina 4, elemente pe care noi le-am adus în atenţia Comisiei Europene, chiar le-am atras atenţia asupra unor aspecte care ţin de dezvoltarea României, de interesele României etc.

Ceea ce încerc eu să spun este că e foarte bine să avem dezbateri politice, dar haideţi să avem dezbateri exclusiv pe ceea ce prezentăm, mai ales din punctul de vedere al Comisiei pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, proiectul de hotărâre merge la votul final.