Dezbateri parlamentare

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Începem cu punctul 1, Proiectul de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 30 şi pentru modificarea art. 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 75/2021.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Ţoiu pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 75/2021 din 1 februarie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 30 şi pentru modificarea art. 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010, în sensul introducerii unor noi activităţi din domeniul producţiei energiei electrice şi termice în categoria celor care se desfăşoară în condiţii de muncă speciale, precum şi instituirea unei noi excepţii de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) din lege, stabilindu-se astfel condiţiile de pensionare pentru persoanele care au desfăşurat aceste activităţi.

La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Consiliului Economic şi Social, precum şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru industrii şi servicii, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi punctul de vedere al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea prezentului raport, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din raport.

Propun trei minute pentru dezbatere.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Intrăm în dezbateri generale pe proiectul de lege.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Vetuţa Stănescu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Lor de ce nu le atrageţi atenţia că nu este în procedură de urgenţă?

Doamna Vetuţa Stănescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi putem face dreptate angajaţilor care lucrează în sectorul producţiei de energie electrică şi termică, în termocentralele pe bază de cărbune.

Condiţiile de muncă ale acestor oameni sunt extrem de grele, iar bolile nu-i ocolesc odată cu înaintarea în vârstă.

Această propunere legislativă, iniţiată de doi foşti colegi parlamentari liberali hunedoreni, Carmen Hărău şi Lucian Heiuş, propune ca angajaţii care au lucrat cel puţin 25 de ani în industria de producţie de energie termică şi electrică vor putea beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare.

Ca deputat de Hunedoara, cunosc greutăţile prin care trec energeticienii de la mina Mintia şi Paroşeni, dar şi din alte localităţi din ţară. Ştiu condiţiile grele de muncă şi sunt convinsă că aceşti oameni merită mai multă grijă din partea noastră, a tuturor politicienilor. Aceştia lucrează la temperaturi extreme, în spaţii puţin ventilate sau în medii cu puternice degajări de pulberi, în condiţii de muncă periculoase pentru sănătatea lor.

Mai mult decât atât, speranţa de viaţă în rândul angajaţilor din sectorul producţiei de energie electrică şi termică este una dintre cele mai mici din România, ceea ce justifică pe deplin ca aceştia să beneficieze de încadrarea lor în condiţii deosebite de muncă.

Din aceste considerente, Partidul Naţional Liberal susţine această iniţiativă legislativă, prin care se vor reduce inechităţile dintre categoriile profesionale care fac obiectul legislaţiei în vigoare pe domeniul pensiilor.

Aşadar, dragi colegi, vă îndemn să votaţi pentru această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Radu Miruţă, de la Grupul USR.

Înainte, vreau doar să fac o precizare. Acest proiect de lege nu se află în procedură de urgenţă, ca atare nu avem un timp alocat dezbaterilor.

Vă rog, domnule deputat Miruţă, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Când te poziţionezi de partea argumentelor, e doar o chestiune de timp până când şi ceilalţi vor începe să susţină. Acest proiect de lege a ajuns astăzi pe ordinea de zi şi a ajuns în plenul Camerei Deputaţilor cu foarte multe formaţiuni care s-au poziţionat permanent împotrivă. (Vociferări.)

Evident că a fost o majoritate constituită, într-un final, şi pentru acest proiect de lege şi vom vedea dacă această majoritate va susţine până la final acest proiect în forma amendată.

Acest proiect este despre rezolvarea unei nedreptăţi istorice şi despre utilizarea singurei soluţii existente, după zeci de ani de muncă a unor mineri şi energeticieni. Oameni care desfăşurau aceeaşi activitate în acelaşi loc de muncă au fost zeci de ani consideraţi a fi fost încadraţi în condiţii de muncă diferite. Ei făceau aceeaşi activitate, însă erau încadraţi diferit. Ba mai mult, cei care erau încadraţi în condiţii deosebite de muncă, acelora compania nu le-a plătit contribuţiile sociale echivalente.

E foarte important de înţeles că aceste condiţii speciale de muncă nu înseamnă neapărat o pensie specială, ba nu înseamnă deloc. Prin acest proiect de lege amendat de către noi şi de către alte formaţiuni politice nu se cere decât ca oamenii să primească o pensie corespunzătoare contribuţiilor lor, nu pensie pentru ceva ce nu au contribuit. Şi n-ar fi cerut aceste lucruri nici măcar acum, dacă nu ar exista un plan de restructurare, prin care 4.500 de oameni vor fi disponibilizaţi până în 2025. În Complexul Energetic Oltenia, dacă acest proiect de lege ar fi aprobat, 3.684 de oameni ar beneficia, adică mult mai puţini decât cei care sunt pe lista de disponibilizare.

Pensionarea nu este o soluţie ideală, însă este singura care poate fi aplicată în acest context, în care judeţele Gorj, Hunedoara, dar în special Gorj, nu există un mediu economic care să poată absorbi aceşti oameni, pentru că, din păcate, rezultatele politice ale ultimilor 30 de ani au făcut ca Gorjul să fie pe ultimele locuri din ţară la investiţii străine, pe ultimul loc din ţară la atragerea de fonduri europene şi, aşadar, economia locală nu are posibilitatea să absoarbă aceşti 3.684 de oameni.

Câţiva dintre oamenii care se agaţă ca de o ultimă speranţă de prevederile acestui proiect de lege se uită, cel mai probabil, din Piaţa Prefecturii din Târgu Jiu, unde solicită aceste lucruri de vreo 19 săptămâni, se uită astăzi la lucrările Camerei Deputaţilor. Alte câteva mii de oameni, cel mai probabil, se uită din carierele unde ei muncesc. Îi apreciez pentru demnitatea lor, şi garniturile trecute de parlamentari locali şi membri ai Guvernului ar trebui să le datoreze scuze acestor oameni, pentru că nu au făcut nimic ca judeţul Gorj, astăzi, să poată oferi o alternativă acestor oameni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Aşadar, reţineţi că nu este nici pe departe o pensie specială, este o pensie care permite oamenilor o alternativă, în loc de a fi daţi afară.

USR a fost principalul motor al acestui proiect amendat şi va susţine, astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Adrian Solomon, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa este! Este un proiect bun, dar poate fi şi mai bun. Depinde de ce vreţi să faceţi!

Curios parcursul opţiunilor de a susţine sau nu acest proiect, din partea Grupului PNL, care s-a zbătut în comisie să nu fie adoptat, ba a şi retras, iniţiatorii nemaifiind parlamentari, a şi retras sprijinul pentru acest proiect, şi acum iată-l prins pe primul loc pe ordinea de zi, probabil speriaţi de oaspeţii care sunt pe hol.

Curioasă şi evoluţia Grupului USR. Eu vă aduc aminte că, din 2012 până anul trecut, am modificat Legea nr. 263 în chestiunea grupelor de vreo 20 de ori, şi unele din modificări erau chiar acele activităţi care fuseseră uitate din Legea nr. 19 şi care au fost introduse în Legea nr. 263. Chiar anul trecut, în vremea Guvernului Orban, s-au mai introdus nişte activităţi legate de producţia de armament, şi doamna ministru chiar a iniţiat o ordonanţă de urgenţă.

Noi nu avem o problemă cu acest tip de legiferare, ba din contră, tot timpul am susţinut punctul de vedere că, în România de dinainte de 1989 şi o bună parte după, condiţiile de muncă nu au fost cele mai bune în multe domenii de activitate. Chiar şi acolo unde ar fi trebuit să fie condiţii normale de lucru, găseai motive să stabileşti, prin analizele specifice, că e nevoie de încadrarea în grupe de muncă deosebite sau speciale.

Ceea ce reclam eu, astăzi, aici, este incapacitatea colegilor de la USR de a pricepe că legea este incompletă, că mai are nevoie de un articol, şi anume cel privind asimilarea perioadei de dinainte de 2001 şi de după, cu grupa specială.

Forma în care a ieşit de la comisie textul de lege, care se regăseşte în raport, este un text care se va aplica peste 25 de ani. În aceste condiţii, nu faceţi decât să-i păcăliţi pe oameni.

Spuneţi lucrurilor pe nume aici şi vă veţi bucura de calitatea biblică de a fi oameni liberi.

Spunând minciuni, nu veţi face decât să vă încălcaţi jurământul dat în faţa poporului de la această tribună.

Faptul că textul de lege a ieşit aşa şchiop şi că se va aplica peste 25 de ani explică şi întorsătura la 180 de grade a colegilor liberali, care ştiu că această lege nu va avea niciun impact imediat asupra bugetului, nu va avea niciun impact imediat asupra realităţilor din Gorj, acolo unde, asemeni CDR-ului, vreţi să închideţi activităţi, şi ca să închideţi gura oamenilor, vreţi să-i trimiteţi la pensie. CDR-ul era însă mai corect. Dădea ordonanţe punctuale pentru fiecare unitate în parte. Aşa ar trebui să faceţi şi aici. Cum aţi rezolvat problema la Mintia, în Hunedoara, trebuie să rezolvaţi problema şi la CEO Oltenia.

Câteva mii de oameni, care aşteaptă o rezolvare, se vor trezi în faţa unui text care are mari probleme de constituţionalitate, care nu mai seamănă cu iniţiativa, în primul rând, şi oricine va ataca, va avea câştig de cauză măcar pe acel motiv de bicameralism pe care l-aţi invocat de atâtea ori.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Adrian Solomon:

De asemenea, trebuie să le spunem oamenilor că fără susţinerea amendamentelor pe care le avem la respinse în tabel, şi pe care eu le voi susţine aici, nu vor putea ieşi mâine la pensie, ci peste 25 de ani, şi dacă vreunul va ieşi totuşi la pensie nu va beneficia de punctajul suplimentar acordat grupei I de muncă, anume 50% mai mult la punctaj.

Ceea ce faceţi voi este un mod de legiferare care nu s-a mai întâmplat în Parlamentul României. Cu litera legii îi păcăliţi pe oameni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Intotero.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD susţine această iniţiativă legislativă, aşa cum am susţinut întotdeauna proiectele care au venit în sprijinul cetăţenilor, şi în special a celor care muncesc în condiţii deosebite.

Însă vreau să atrag atenţia asupra unui aspect. Judeţul Hunedoara, alături de alte cinci judeţe din ţară sunt cuprinse în zona carboniferă, Programul european "Tranziţie Justă", un program european în valoare de 2,2 miliarde de euro.

Şi îl auzeam, adineauri, pe colegul de la USR vorbind de judeţul Gorj. Da, şi în Gorj, şi în Hunedoara, mă refer la judeţul Hunedoara, în următoarea perioadă de timp, aproximativ 4.500 de cetăţeni care muncesc în acest domeniu, al energiei, vor rămâne fără locuri de muncă.

Acest program european vine, cumva, să suplinească şi să ajute pentru crearea de noi oportunităţi de dezvoltare atât a judeţului Hunedoara, cât şi a judeţului Gorj.

Şi aş vrea să îi rog pe toţi colegii parlamentari, care susţin acest Guvern actual, să tragă un semnal ministrului proiectelor şi investiţiilor europene - să trateze cu maximă seriozitate acest program european de tranziţie justă, având în vedere că am aflat, ieri, prin intermediul presei, că tocmai cel care coordonează PNNR la nivel naţional şi-a luat concediu. Sper să nu se întâmple la fel şi cu acest program de tranziţie justă, pentru că judeţul Hunedoara, alături de judeţul Gorj au nevoie de aceste finanţări europene.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Gavrilă, din partea Grupului AUR.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună ziua!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aceasta este, fără îndoială, o lege foarte bună pentru aceşti oameni care şi-au sacrificat o bună parte din viaţa şi sănătatea lor pentru România, pentru ca România să aibă o anumită suveranitate energetică, pentru ca noi să avem sursa noastră de a ne produce energie.

Întrebarea este cum am ajuns aici. Este, oare, legea aceasta doar o consecinţă a incapacităţii noastre de a asigura această industrie în România? Este, oare, această lege doar un petic pentru faptul că Programul de guvernare, care promitea retehnologizarea acestor termocentrale şi ajutorul pentru această industrie, nu a fost implementat?

Oare când o să ne oprim să peticim şi să căutăm rezolvări pe termen scurt, şi să avem un plan pe termen lung?

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Simion, de la Grupul AUR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi susţinem această lege venită la presiunea, la iniţiativa celor din Târgu Jiu, a angajaţilor de la CEO Oltenia care ne-au solicitat sprijinul, îl acordăm. Aceste sume nu o să aducă sănătatea oamenilor înapoi, ci doar retehnologizarea. Retehnologizare care trebuie să vină. Avem lignit pentru încă 200 de ani de acum înainte, şi nu putem renunţa la utilizarea resurselor naturale ale ţării, nu putem renunţa la un mix energetic, care în momentul acesta este stabil, pentru soluţii iluzorii. Aşa că apelul meu este de a nu trece la pensie toţi angajaţii din domeniul energetic şi să rămânem cu fotovoltaice şi eoliene, pentru că această soluţie nu este una sustenabilă.

Înţelegem dorinţa unora, de a termina sectorul energetic românesc pentru a importa energie din alte state, dar această soluţie ne va duce, din păcate, în prăpastie.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Pecingină, de la Grupul PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Observ că şi aici, ca şi la Comisia pentru muncă, vorbim despre o lege pe care n-o cunoaştem.

Nu vorbim, domnule Simion, despre retehnologizare, vorbim despre reducerea vârstei de pensionare. Nu are nicio legătură cu retehnologizarea, sunt alte legi în discuţie.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Dar cu sănătatea oamenilor are!

Domnul Gheorghe Pecingină:

Cu sănătatea oamenilor are, dar cu atât mai puţin cunoştinţele dumneavoastră cu privire la această lege. Veţi vota, mă bucur că veţi vota, dar veţi vota în necunoştinţă de cauză.

În ceea ce priveşte această lege, vă spun, din start, este o lege proastă.

Eu o voi vota, pentru că are un principiu de care trebuie să ţinem cont, şi anume, reducerea vârstei de pensionare. Dar modul în care a fost redactată - şi aici subscriu la ceea ce a spus domnul Solomon - are multe carenţe.

Eu o voi vota, ca şi o parte din colegii mei liberali, dar vă spun că această lege va crea probleme pe viitor.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

O să iau şi eu cuvântul pe această lege.

(Coboară la tribună.)

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi fost, în ultimii ani, în Valea Jiului sau în Gorj. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi stat de vorbă cu mineri care lucrează atât în subteran, cât şi în carierele din judeţul Gorj.

Personal, am făcut lucrul acesta. Şi n-am făcut-o în campanie electorală, am făcut-o după accidente care au avut loc în aceste zone, în aceste mine de cărbune din subteran, din Valea Jiului.

Şi, de asemenea, am mers în Gorj şi am discutat cu numeroşi mineri care îşi riscă viaţa, zi de zi, şi lucrează cu tehnologii învechite, multe dintre ele dinainte de anii '80, pentru ca noi să avem astăzi lumină, aici, în Camera Deputaţilor, să ne putem folosi telefoanele în fiecare zi, pentru ca economia României să funcţioneze.

De aceea, acest proiect de lege este unul care vine să aducă justeţe socială pentru aceşti oameni, într-un context al tranziţiei energetice, într-un context european al tranziţiei energetice, în care avem ca ambiţie reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Asta nu trebuie să însemne sfârşitul sectorului energetic din Gorj sau din Valea Jiului. Nu. Asta trebuie să însemne o transformare, şi o aducere la zi, şi o reducere a emisiilor de carbon.

CO se află într-un proces amplu de restructurare şi, exact cum s-a spus aici, foarte mulţi mineri şi energeticieni riscă să îşi piardă locurile de muncă.

Şi, atunci, acest proiect de lege vine tocmai să îi scoată la pensie pe cei care sunt foarte, foarte aproape de vârsta de pensionare, astfel încât să nu devină nişte victime ale tranziţiei energetice.

Am mare admiraţie faţă de aceşti oameni, aşa cum vă spuneam, care au lucrat atâţia ani din greu în sectorul minier, şi cred că această lege nu este un cadou, nu este un privilegiu, ci este un lucru care o să-i ajute să iasă la pensie şi să li se facă dreptate.

De aceea, noi, USR PLUS, ne-am luptat pentru ca acest proiect de lege să ajungă pe ordinea de zi, să explicăm tuturor care sunt avantajele acestui proiect de lege, pentru oameni şi pentru economia românească, şi îl vom susţine.

Şi mă bucur că o parte dintre colegii care s-au opus în Comisia pentru muncă, între timp, şi-au regândit poziţia.

Şi cred că este un lucru bun şi ar trebui adoptat de Camera Deputaţilor, astăzi.

Vă mulţumesc frumos.

(Revine la prezidiu.)

Nu mai sunt intervenţii.

(Domnul deputat Radu-Dinel Miruţă solicită să ia cuvântul.)

Au fost deja doi vorbitori de la Grupul USR.

Pot să vă dau cuvântul la explicarea votului.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 7 amendamente admise.

Întreb, dacă sunt intervenţii?

De la 1 la 7? Nu sunt.

Şi 4 amendamente respinse.

Domnul Solomon, vă rog, doriţi să le susţineţi, înţeleg.

Domnul Adrian Solomon:

Da, doamnă preşedinte.

Înţeleg neliniştea Guvernului şi a Companiei în momentul în care vom adopta şi articolele privind recalcularea celor care au muncit în aceleaşi condiţii şi care au ieşit la timp la pensie, şi nu anticipat, aşa cum se prevede în amendamentele admise. Deci, înţeleg că impactul financiar ar fi devastator pentru Companie şi pentru Guvern, totodată, şi nu voi insista pe acele amendamente. Nu le mai susţin pe acelea.

Vreau să susţin, de la amendamente respinse, doar poziţia a doua, unde se zice că la art. 30, după alin. (4³) se introduce un nou alineat, alin. (4⁴) cu următorul cuprins - "Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă".

Am iniţiat acest amendament împreună cu domnul deputat Neaţă Eugen şi domnul Stativă Irinel, tocmai pentru ca dezideratul iniţiatorilor modificării legislative să se împlinească imediat, după 1 iulie, dacă această lege va fi promulgată.

Fără acest text, stimaţi colegi de la USR, dragi colegi de la liberali, cei mai pregătiţi dintre noi - colegii de la UDMR, sper să pricepeţi că-i păcălim pe oameni.

Vă rog frumos să daţi un vot favorabil.

Nu are impact bugetar, se va realiza ceea ce doriţi, să iasă la pensie fără bani, adică fără suplimentul de 50% la punctaj pentru grupă.

Şi, cine ştie, vom deschide vreo 3.000 de procese, care să ducă să-şi câştige în instanţă aceste drepturi, dar nu mai e treaba noastră, deja.

Dar fără acest text, de la punctul 2 de la respinse, nu vom face o lege aplicabilă imediat.

Şi cred că sunteţi sinceri - mă uit şi la USR, mă uit şi la PNL -, cu siguranţă, UDMR este sincer. Vreau să vă rog, pentru cei de afară, pentru oamenii din stradă, pentru cei din exploataţiile miniere şi din termocentrale, să votaţi acest amendament. Şi vom face împreună o lege corectă pentru oameni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Dacă nu, vom face doar ceea ce v-am zis mai devreme - texte de lege fără fond. (Vociferări.)

Teoria formelor fără fond n-a fost inventată de PSD, ci de PNL, stimaţi colegi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului amendamentul respins de la punctul 2.

Vot, vă rog.

Cu 65 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 99 de abţineri, amendamentul a fost respins.

Nemaifiind alte intervenţii, în ceea ce priveşte amendamentele respinse, de la 1 la 4, proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Adrian Solomon solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să mai susţineţi un alt amendament? Aţi spus că doriţi să susţineţi doar un singur amendament, domnule Solomon. (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon:

Se mai schimbă oamenii, doamnă. Ce să facem? (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

E bine să fiţi predictibil, domnule Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Unii se schimbă de pe-o zi, pe alta...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

V-aş fi...

Domnul Adrian Solomon:

...unii de la un minut, la altul.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...v-aş fi lăsat să luaţi cuvântul.

Dar spuneţi, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Predictibilitatea... văd că e apanajul dumneavoastră.

Sunteţi predictibili, iar prin votul dat astăzi n-aţi făcut nimic.

I-aţi păcălit pe oameni. Felicitări!

Noi vom vota, că altă variantă mai bună nu există, dar ca să se aplice legea peste 25 de ani.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.