Dezbateri parlamentare

Domnul Alfred-Robert Simonis:

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Domnule preşedinte,

Dintr-o regretabilă eroare materială... (Vociferări. Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ciprian-Titi Stoica.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete COM (2023) 62; PHCD 60/2023.

Comisia pentru afaceri europene.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Christine Thellmann:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete;

- A subliniat necesitatea unui cadru de reglementare adaptat organizării la scară redusă, care să asigure o participare a tuturor forţelor creatoare, capabile să răspundă rapid la schimbările pieţei şi la nevoile locale;

- A recomandat dezvoltarea spaţiului european al educaţiei pentru a aplica soluţii comune pentru pregătirea personalului calificat.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 octombrie 2023 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Coleşa?

Nu puteţi apăsa butonul ăla mai din timp? Că după aia vă supăraţi că nu vă dau cuvântul, că am început să trec peste articole.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, sunteţi foarte binevoitor, apreciez.

Deci avem iarăşi un proiect de hotărâre al Comisiei Europene, Parlamentului şi aşa mai departe, în care se prevede un Plan industrial al Pactului verde pentru emisii nete zero. Ce înseamnă ştim cu toţii - decarbonizarea economiilor naţionale europene, adică renunţarea la combustibilii fosili pe care îi ştim - petrol, gaze, cărbuni, lemn.

Emisii nete zero înseamnă, per total, teoretic, lipsa emisiilor de dioxid de carbon, o balanţă în care nu vom avea mai mult dioxid de carbon datorat activităţii umane, în cazul de faţă, industriale.

Denumirile politice sub care se ascund aceste programe sunt: Neutralitatea climatică până în 2050, Fit for 55 până în 2030, Pactul verde climatic şi aşa mai departe.

Se vorbeşte foarte mult despre competitivitate şi despre faptul că modelul economic al Europei, bazat pe piaţa sa unică, a creat o prosperitate.

Este adevărat, dar, prin aceste programe, această prosperitate va deveni criză. Şi deja a devenit criză şi suferinţă, deoarece tranziţia verde nu consolidează în niciun caz competitivitatea, concurenţa şi randamentul, ci, din contră, exact opusul lor; avem, până la urmă, o distrugere a întregii industrii bazate pe combustibili fosili - de la industria grea, la motoare termice şi la maşinile pe care le folosim, şi până la anumite tipuri de ferme, până la fermele industriale.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Va crea o piaţă speculativă, o speculă şi nişte profituri speculative.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Cristina Prună, de la USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Această tranziţie verde se întâmplă. Şi ar trebui, în loc să venim aici să spunem tot felul de minunăţii, să ne apărăm interesele la Bruxelles, şi să vedem cum arată industria românească şi cum putem, inclusiv de aici, din România, sau de la Bruxelles, să susţinem această industrie pe viitor. Că vorbim de industria auto, că vorbim de industria exploatării gazelor naturale - mai ales că gazul natural este combustibil de tranziţie în acest drum către emisii scăzute de carbon.

Asta ar trebui să fie atitudinea.

Şi, de aceea, v-am spus de fiecare dată, de la această tribună -haideţi, de pildă, să ne uităm şi noi, în Gorj, unde avem resurse de grafit, să putem să le exploatăm şi să producem baterii, de pildă, în România, să nu mai fim dependenţi de importurile din China; hai să ne uităm cum putem să producem panouri fotovoltaice în România!

Şi nu mă refer la stat, mă refer la companii care să aibă un interes şi să vină să facă treabă aici, în România.

Dacă doar puneţi taxe peste taxe, dacă doar creaţi această instabilitate fiscală în care modificaţi Codul fiscal şi de două ori într-un an, e clar că o să goniţi investitorii, nu o să creaţi un mediu unde toate aceste investiţii în industria românească să se întâmple.

Altfel, sunt poveşti.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Varujan Pambuccian, de la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că după ani întregi în care realitatea a dovedit că foarte multe din ideile care au fost acum 10-15 ani au fost greşite, când realitatea mă face să suspectez că este şi o problemă economică - nu prea mai poţi doar cu facelift-uri şi cu electronizare să vinzi maşini şi, atunci, trebuie să schimbi motorizarea complet; cel puţin la asta mă duce gândul; după ani întregi în care am văzut că energia obţinută prin resurse care nu permit o generare continuă de energie şi necesită o stocare extrem de scumpă şi de poluantă a ei, cred că a venit timpul să discutăm serios despre ce ar trebui să facem - sigur, noi suntem o ţară mică în jocul ăsta, e complicat jocul - ce ar trebui să facem şi ce ar trebui să susţinem pentru modernizarea industriei, pentru modernizarea modului în care extragem şi utilizăm energia.

Energia obţinută din resursă nucleară s-a dovedit a fi o energie curată şi din ce în ce mai sigură.

Energia obţinută din resursă geotermală, acolo unde se poate - dar o să râdeţi, Bucureştiul este un oraş care stă pe o resursă geotermală uriaşă; trebuie folosită, pentru că este o resursă extrem de ieftină şi continuă.

În schimb, noi continuăm să umplem câmpurile de panouri solare, să umplem câmpurile de elice, care sunt ceva mai eficiente decât panourile solare, dar care tot acolo sunt, ca tip de energie, să spunem, impredictibil obţinută.

Şi, slavă Domnului, am luat decizia cu SMR-urile - asta a fost o decizie foarte bună! Ar trebui să mergem mai tare în direcţia aceasta şi ar trebui să facem ceva ca energia geotermală de care dispunem în cantităţi foarte mari sub câteva din centrele urbane importante ale României, să o folosim.

Oradea deja a început să facă lucrul acesta şi mi se pare absolut lăudabil pasul pe care l-a făcut.

Dar putem şi încălzi casele oamenilor şi oferi energie electrică extrem de ieftină din resursa aceasta.

Şi cred că aici ar trebui să ne concentrăm eforturile, şi nu în a continua nebunia asta cu eolian, solar, care nu va duce nicăieri. Va duce doar la punerea în genunchi a populaţiei europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

O voce de la USR:

Ce, se termină Soarele?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Sorin Muncaciu, de la AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Dacă ne uităm la experienţele unor state, cum este Germania, de exemplu, care a introdus aceste eoliene în Marea Nordului şi care la un moment dat a avut surpriza să vadă că nu a fost vânt suficient pentru a produce energie. (Vociferări.)

Mai mult decât atât, noi avem o ipocrizie, la Guvernul României, atât în prima alianţă din această legislatură, cât şi într-a doua.

Nu aţi făcut absolut nimic cu biomasa!

Deci noi avem patente, sunt invenţii care se referă la folosirea biomasei, nu facem absolut nimic; în schimb, batem câmpii aici şi apa în piuă, că vrem energie verde.

Asta este situaţia la Guvernul României. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Miruţă Radu, de la USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Da, vrem energie verde, însă Guvernul României şi Ministerul Energiei în special, trebuie să răspundă la o altă problemă, în paralel cu această dorinţă de energie verde.

Energia, deocamdată, din surse curate, nu este suficientă, iar planul acesta de trecere la o energie curată, pe care trebuie să-l susţinem cu toţii, este un plan rezonabil şi este un plan cu ceva şanse de a ajunge la un rezultat, doar dacă, în paralel, sincronizat cu acest plan, Guvernul României are capacitatea de a pune ceva în schimb. Pentru că ceea ce se întâmplă, deocamdată, la Ministerul Energiei, este să închideţi capacităţi funcţionale şi să ne spuneţi că veţi pune ceva în schimb altă dată. Un astfel de film România l-a văzut de vreo 30 de ani şi capacitatea de producţie de energie electrică, în România, a scăzut în permanenţă, în special pe mandatul celor de la PNL.

Aşadar, dacă vreţi să vorbim despre energie şi despre energie curată, haideţi ca, în paralel cu închiderea de capacităţi, care nu sunt din energie curată, să punem ceva în schimb, pentru că acolo sunteţi repetenţi. În schimb nu puteţi nimic, dar faceţi planuri ca România să importe din ce în ce mai multă energie, în condiţiile în care, cu ce se produce şi închideţi, producem la jumătate din preţul pe care România îl plăteşte pentru import.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana Özmen, de la Grupul PNL.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Stimaţi colegi,

Dacă vorbim de zero emisii trebuie, în primul rând, să vorbim de eficienţă energetică. Şi ştim clar că la ora actuală România are disponibile 2,2 miliarde de euro destinate clădirilor pentru a fi eficientizate energetic.

Să nu uităm că Europa îşi propune ca, până în 2030, 11,7% dintre clădirile rezidenţiale şi clădirile publice să fie renovate. Acest lucru se întâmplă la ora actuală. Ministerul Dezvoltării a epuizat toate aceste fonduri. Iar dacă vorbim de energie verde, să nu uităm că am trecut de curând prin Parlament Legea hidrogenului, care vizează utilizarea - inclusiv că vorbim de hydrogen low carbon - utilizarea energiei nucleare, un proiect strategic pe care România îl are în vedere.

Este important să construim, în continuare, un dialog atât cu coaliţia, dar şi cu opoziţia, în ceea ce înseamnă pregătirea legislaţiei în domeniul energiei verzi.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nemaifiind intervenţii, trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărârea rămâne la votul final.