Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

16. Mergem la PL-x 21/2025 (Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Naţionale a Libertăţii Religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti).

Guvernul României. Avem? Nu.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Avem pe cineva?

Doamna Oana Murariu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Naţionale a Libertăţii Religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 16 decembrie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 16 mai ca Zi naţională a libertăţii religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti, cu acest prilej Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale putând să aloce fonduri din bugetele proprii pentru a organiza sau sprijini logistic şi/sau financiar evenimente şi manifestări culturale, religioase şi educaţionale dedicate libertăţii religioase, relaţiilor dintre stat, culte şi celelalte organizaţii religioase, precum şi parteneriatul dintre stat şi culte şi contribuţiei cultelor la binele societăţii româneşti.

Cu majoritate de voturi - două abţineri - s-a propus un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Naţionale a Libertăţii Religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Vârgă Mariana, SOS România, vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul SOS România este de acord cu instituirea Zilei Naţionale a Libertăţii Religioase, pentru o mai bună colaborare între cultele religioase şi promovarea libertăţii sociale şi a păcii sociale.

Expunerea de motive, însă, face referire la câteva chestiuni pe care vreau să le menţionez aici.

S-a considerat necesar a se institui această zi a libertăţii religioase pentru ascensiunea fundamentalismului, a extremismului, pentru renaşterea xenofobiei şi a tendinţelor izolaţioniste, orice ar însemna acest lucru.

Noi credem, însă, ca partid suveranist, ca partid naţionalist şi creştin, că este neapărat necesar să respectăm imperativul constituţional al separării Bisericii de politică. Şi când spun acest lucru, spun că misiunea Bisericii este alta. Misiunea Bisericii este aceea de a aduce progres social, de a ajuta la dezvoltarea personalităţii umane, la demnitate, la familie.

De asemenea, Biserica trebuie să contribuie spiritual la dezvoltarea tinerilor şi o bună colaborare între culte, cum spuneam la început.

Apelul meu şi apelul Partidului SOS România este către înalţii prelaţi din spatele partidelor politice.

Păstraţi neutralitatea Bisericii faţă de politică, respectaţi pe fiecare credincios şi opţiunea politică a fiecăruia.

Biserica are altă misiune. Biserica nu poate impune un candidat şi nu poate susţine niciun partid politic. La aceasta să rămânem.

Pentru că, dacă vorbim despre libertate religioasă, să ne ducem la constituţia religiei, la Sfânta Scriptură, care, în cartea lui Daniel spune că Dumnezeu este cel care pune... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Moş Patricia-Simina-Arina.

Vă rog.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Ziua de 16 mai ar putea deveni, prin votul dumneavoastră, Ziua Naţională a Libertăţii Religioase.

Această iniţiativă legislativă recunoaşte un adevăr esenţial - libertatea religioasă este un drept fundamental, dar şi o componentă vitală a democraţiei, a stabilităţii şi a coeziunii sociale.

Într-o lume tot mai fragmentată, cu provocări complexe precum extremismul, radicalizarea şi chiar însingurarea, suntem datori să susţinem valorile care ne unesc.

Bihorul este un exemplu, din acest punct de vedere. Valorizăm contribuţia adusă, de-a lungul istoriei, de reprezentanţii tuturor cultelor religioase la dezvoltarea comunităţii noastre.

Oradea este un exemplu de convieţuire paşnică între diverse culturi şi religii. Aici, în Oradea, biserici ortodoxe, romano-catolice, greco-catolice, reformate, baptiste, penticostale stau alături, demonstrând ce înseamnă respectul reciproc, demonstrând ce înseamnă înţelegerea reciprocă.

Pe 16 mai putem recunoaşte contribuţia acestor culte la educaţia, solidaritatea socială şi identitatea culturală a naţiunii noastre.

Grupul PNL va vota pentru această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gheorghe Andrei Daniel, PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Libertatea religioasă este una dintre pietrele de temelie ale întreg edificiului democratic. Nu am putea înţelege democraţia de astăzi, lumea noastră, care se bazează pe drepturi şi libertăţi, fără a ţine cont de libertatea religioasă, iar dialogul dintre culte, dialogul interconfesional, interreligios, este esenţial pentru ceea ce reprezintă însăşi civilizaţia românească şi pentru ceea ce reprezintă, la nivel mondial, climatul de pace, cooperare, dialog şi progresul sănătos al umanităţii.

Până la urmă, libertatea religioasă a fost una dintre primele valori, primele libertăţi majore pe care umanitatea le-a descoperit în zorii modernităţii, având rădăcini chiar în antichitate, dacă ne gândim la Edictul de la Milano, din anul 313, al Împăratului Constantin cel Mare.

Deci, până la urmă, cred că există consens pe acest element, pentru că nimic nu ar putea fi înţeles sub aspectul drepturilor şi libertăţilor democratice, dacă noi, astăzi, am pune sub semnul întrebării, sub o formă sau alta, libertatea religioasă, dialogul dintre culte, respectul faţă de culte şi contribuţia fundamentală a cultelor la viaţa societăţii româneşti, la viaţa omenirii şi la viaţa lumii, în ansamblu, sub toate aspectele - cultural, identitar, spiritual, social, moral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Bulai Iulian, USR, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege, colegi,

Noi vom susţine această iniţiativă legislativă. Este bine că vom avea o Zi naţională a libertăţii religioase. Este bine că a fost subliniat elementul de contribuţie a cultelor în societatea românească.

Ar mai trebui o componentă. O relaţie intrinsecă bună pentru această relaţie presupune şi contribuţia Uniunii Europene la infrastructura materială care desăvârşeşte libertatea religioasă.

Şi o să dau citire celor care pun sub semnul întrebării această componentă.

La 40 de kilometri de noi se află Mănăstirea Comana, o mănăstire istorică, o ctitorie a unui mare domnitor. A primit 5 milioane de euro pentru restaurare.

De la Moscova nu veneau niciodată banii ăştia, în România!

Este extraordinar! (Aplauze.)

O altă mănăstire este ctitoria Ştefaniană de la Tazlău, Neamţ. Alte 5 milioane de euro.

De la dictatorii din Est, de la Putin, Kremlin, nu venea nimic!

Ba, mai mult, ei violau femeile şi distrugeau patrimoniul nostru, când alţii aplaudau că vin ruşii în ţară.

Mai departe.

Catedrala Catolică din Iaşi - 5 milioane, cea din Satu Mare - două milioane şi jumătate.

Aşezăminte aparţinând Biserici Ortodoxe Române, finanţate prin PNRR.

De exemplu, Castelul de la Miclăuşeni - 4 milioane de euro.

O investiţie extraordinară, uriaşă în infrastructura cultelor din România, pentru a avea o mai bună desfăşurare a credinţelor intime ale fiecăruia.

Şi ţin să amintesc acest lucru, pentru că este esenţial ceea ce a fost menţionat în motivaţia care stă la baza acestei reglementări - lupta comună împotriva urii şi împotriva extremismelor.

Atunci când România a decis să fie parte a Uniunii Europene, a fost un consens naţional, unde cultele au fost implicate, iar bunăstarea şi pacea socială dintre stat şi culte se datorează acestui pact, consfinţit la Snagov, unde cultele... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

10 secunde, vă rog!

Domnul Iulian Bulai:

Mai am două cuvinte şi spun de bine.

Cultele au fost esenţiale şi Uniunea Europeană a ajutat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Coleşa Ilie-Alin, AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Şi Grupul AUR susţine această zi a libertăţii religioase, a libertăţii de trăire a unei credinţe.

S-au spus lucruri grele, uneori, care nu trebuiau spuse. Ca trăitor în Biserica Ortodoxă Română, pot spune că Biserica Ortodoxă Română nu face politică de partid. Chiar nu face. Este un exemplu în acest sens.

Şi, da, suntem fericiţi atunci când primim fonduri pentru renovarea unor monumente istorice. Însă acest lucru nu ar trebui să însemne îngrădirea tocmai a libertăţii de exprimare; un exemplu foarte clasic fiind a spune că homosexualitatea este un păcat, iar nu o normalitate. Doar un exemplu.

Data de 16 mai, care este stabilită pentru a marca această zi, are ca sursă întâlnirea dintre reprezentanţii cultelor şi acordul lor pentru aderarea la Uniunea Europeană şi NATO.

Însă, după cum spunea şi un antevorbitor de-al meu, cred că o altă dată, cu o profundă semnificaţie, este data de 13 iunie, când, în 313, împăratul Constantin cel Mare a dat Edictul de la Milano, prin care, pentru prima dată, creştinii au avut libertatea de a-şi trăi credinţa.

13 iunie este, cred, o dată cel puţin la fel de importantă pentru creştinătate şi pentru Europa, pentru că atunci s-au pus bazele culturii şi civilizaţiei creştine a Europei.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vedinaş Verginia, SOS, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

După atâta susţinere a uneia din cele mai tulburătoare libertăţi ale unui om, libertatea credinţelor religioase, nu vreau să mai adaug foarte mult.

Vreau să precizez însă câteva aspecte - faptul că, în Constituţie, nu se vorbeşte despre libertatea religioasă, ci despre libertatea credinţelor religioase.

În acest fel, Constituţia noastră a anticipat unul dintre postulatele care se desprinde din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume că un stat de drept înseamnă, în egală măsură, un pluralism politic, dar şi un pluralism religios.

Este o teză cu valoare fundamentală. Este o teză care, în general, în România, se reflectă în sistemul normativ, dar şi în conduita dintre culte şi raporturile dintre acestea, astfel încât am simţit nevoia să spun acest lucru.

Spre deosebire de ceilalţi colegi care au fost foarte ataşaţi ideii că data de 16 mai are o semnificaţie deosebită, 16 mai 2000, şi că atunci cultele...

Sinceră să fiu - şi puteţi să mă condamnaţi -, m-aş fi aşteptat ca o altă dată, cu o semnificaţie fundamental şi profund religioasă, să determine celebrarea acestei libertăţi fundamentale. Dar nu este o problemă foarte gravă.

Evident, cum a spus şi colega mea, şi noi vom susţine acest proiect de lege.

Mihai Eminescu... Suntem un...

Cu tot pluralismul religios, este evident că preponderenţa, peste 90%, este cea a ortodocşilor.

Mihai Eminescu...

Mă opresc aici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Botez Mihai-Cătălin, USR, vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Poate ştiţi, poate vă amintiţi piesa "Take, Ianke şi Cadâr", care este scrisă de Victor Ion Popa - o piesă de teatru foarte bună. Ea este inspirată dintr-un loc frumos, de la Bârlad, din judeţul Vaslui. Dacă treceţi pe acolo, puteţi vedea şi acum locul.

"Take, Ianke şi Cadâr" spune povestea unui creştin, a unui musulman şi a unui evreu care trăiesc, cumva, împreună. Deşi sunt tot felul de provocări, oamenii ajung, în cele din urmă, să trăiască bine împreună datorită toleranţei, datorită bunei înţelegeri, datorită bunei-credinţe.

Trebuie să promovăm dialogul, trebuie să promovăm această idee de a dialoga unii cu alţii şi de a ne înţelege.

Aşa că, USR votează acest proiect de lege. Eu îl voi vota şi vă invit şi pe dumneavoastră să faceţi acelaşi lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Vexler Silviu, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Am ascultat cu mare atenţie toate discuţiile din jurul acestui proiect, care reprezintă o iniţiativă normală şi o iniţiativă demnă. S-au rostit cuvinte multe, s-au rostit multe cifre.

Chiar dacă nu înţeleg rostul cifrelor, atunci când este vorba despre credinţă, aş vrea să îmi permit să le reamintesc, la o parte dintre antevorbitorii mei, că, din păcate, sau, din fericire, în România mai există şi două culte cu un rol fundamental care nu sunt creştine. Este vorba despre evrei şi musulmani. Şi aceste culte au avut o contribuţie extraordinară la realizarea şi edificarea României, de care ne bucurăm cu toţii, astăzi.

Dar, separat de orice discuţie despre implicări politice, despre cifre şi numere, aş vrea să vă reamintesc şi un alt rol, mult mai puţin băgat în seamă, al cultelor din România, şi anume cel de factor al păcii sociale.

Este un fapt fundamental şi o situaţie aproape unică, în Europa, poate şi în lume, relaţia deosebit de apropiată şi de prietenie care există între aproape toate cultele din România şi felul în care cultele au înţeles să contribuie la dezvoltarea binelui tuturor cetăţenilor.

Nu înseamnă că acest lucru vine fără probleme şi aş vrea să subliniez aici suferinţa prin care a trecut numai în perioada comunistă Biserica Greco-Catolică, care a fost amintită aici şi care aşteaptă până în ziua de astăzi să îşi vadă lăcaşurile de cult retrocedate.

Aş vrea să menţionez că, de asemenea, există, în continuare, sinagogi care nu s-au întors la federaţia comunităţilor evreieşti din România, aşa cum ar fi normal.

Proiectul este un gest ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

10 secunde, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Proiectul este un gest deosebit, dar va fi cu adevărat un act de normalitate doar atunci când este înţeles la adevărata valoare, de fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.