Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Lupu:

Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic; caracter organic.

Procedural?

Domnul Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi are cuvântul.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Există text în regulament, în vechea legislatură s-a adoptat acest text, potrivit căruia, atunci când este vorba de o gravă scăpare într-o lege, se poate face amendamentul şi în ultimul moment.

Înainte de a se vota această lege, vreau să vă învederez că, îndată după ce s-a aflat despre ea, s-au provocat foarte multe discuţii în lumea juriştilor, inclusiv la Televiziune, şi au apărut multe carenţe ale legii. Dar lipseşte de aici un text fundamental, care să separe cele două profesii, şi anume, un text pe care îl propune Uniunea Avocaţilor din România, împreună cu Baroul din Bucureşti şi cu subsemnatul. Acesta este următorul amendament: "Pe tot timpul cât un consilier juridic desfăşoară activităţi juridice în această calitate, îi este interzisă exercitarea oricăror activităţi specifice profesiunii de avocat, aşa cum acestea sunt definite prin Legea nr. 51/1994 pentru exercitarea profesiunii de avocat, indiferent de modalitatea de exercitare a profesiunii de consilier juridic. Încălcarea prevederilor alineatului de mai sus se pedepseşte cu..."- ce veţi hotărî dumneavoastră - "amendă sau altă sancţiune. Constatarea acestor încălcări se efectuează de organe ale Uniuni Avocaţilor din România, împreună cu barourile în a căror rază de activitate se desfăşoară activităţile interzise prin alin. 1".

Respectuos vreau să vă învederez că s-a căzut de acord, cu reprezentanţii consilierilor juridici, în şedinţele pe care le-am avut la comisie, că există două profesiuni distincte, care trebuie să aibă fiecare o lege de organizare proprie şi să nu se interfereze nici legile şi nici activităţile în exercitarea acestor profesii.

Prin urmare, un astfel de text era absolut necesar să fie inclus în lege, şi el nu există.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog nu părăsiţi sala! Mai avem de votat cinci proiecte de lege!

Domnul Emil Teodor Popescu:

În situaţia actuală, cei care sunt consilieri juridici, care sunt angajaţi şi alţii sunt numiţi, ar avea dreptul, potrivit acestui proiect, dacă s-ar vota, să aibă şi cabinete proprii, în care să-şi exercite activitatea după-amiezele. Or, acest lucru înseamnă exact exercitarea multor activităţi cu caracter avocaţial. Adică, suprapunerea celor două profesiuni, exact ceea ce nu este normal să fie într-un stat de drept şi ceea ce nu este normal să fie între două profesiuni diferite.

De aceea, noi cerem să fie introdus în lege acest amendament şi nu avem nimic împotrivă dacă apreciaţi că este cazul să fie returnată legea la comisiei, pentru discutarea acestui amendament. (Gălăgie în sală.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog, linişte!

Am o propunere: pentru că această lege comportă discuţii, s-o lăsăm ultima la vot, că riscăm să pierdem cvorumul. O votăm tot astăzi, dar, iată, mai avem cinci proiecte de lege, şi lumea părăseşte sala!

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 30 de voturi împotrivă. O supunem la vot astăzi, dar vă rog să trecem la celelalte legi, pentru că în urma acestui conflict dintre jurişti, riscăm să rămânem iar cu o restanţă.

Stimaţi colegi,

Vă rog, atenţie!

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 69/1991. (Gălăgie în sală.)

Domnul George-Iulian Stancov:

Dacă-mi permiteţi numai puţin?

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să aveţi înţelegere! Nu mai putem lăsa aceste proiecte de lege încă două săptămâni, până tranşăm această problemă delicată a jurisconsulţilor. Imediat o luăm în dezbatere şi o discutăm! S-a votat! Deci, discuţiile pe această chestiune nu mai sunt de acceptat, majoritatea sălii s-a pronunţat.

Domnul Stancov.

Domnul George- Iulian Stancov:

Eu vroiam să pomenesc numai despre existenţa unui regulament şi a unei dispoziţii din regulament care, la ora la care discutăm, ar trebui respectată, indiferent pe ce fotolii ne-am aşeza.

Fără să vă ascund faptul că proiectul, aşa cum a fost adoptat, după părerea mea, pe articole şi pe ansamblu, ca filosofie a textului de lege, are slăbiciunile lui, poate deosebit de grave şi care pun în discuţie un principiu, cred că o asemenea propunere, venită şi susţinută ca amendament astăzi, poate fi primită pentru dezbatere, cu un vot de principiu. Dacă suntem de acord ca în procedura în care ne aflăm, în faza la care ne aflăm, mai discutăm amendamente, dacă revenim, practic, la dezbaterea pe articole. Pentru că acest articol, propus astăzi, are mare legătură cu celelalte adoptate.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Stancov, vă rog frumos! Aceste chestiuni le vom discuta imediat după ce votăm celelalte proiecte de lege.

Domnul George-Iulian Stancov:

Da, numai că eu vreau să vă atrag atenţia!

Domnul Vasile Lupu:

Eu nu pot respinge intervenţiile procedurale, dar dumneavoastră veniţi peste voinţa Camerei Deputaţilor şi lungiţi discuţia la această chestiune.

Domnul George-Iulian Stancov:

Nu, nu, domnule Vasile Lupu, nu vin peste nici o voinţă. Eu vin să respectăm voinţa Camerelor, aşa cum rezultă ea din regulament.

În momentul în care noi creăm un asemenea precedent, aş vrea ca el, la un moment dat, să facă operă în această Cameră, să vedem dacă este posibil fără amendarea regulamentului. Adică, după dezbaterea pe articole, între momentul cu pricina şi votul pe ansamblu, putem veni care mai de care cu amendamente de orice fel, pe fond. Dacă aşa stau lucrurile, să o spunem rituos, la onor Comisia pentru modificarea regulamentului, să vină cu ea, să o votăm, nu să ne facem în fiecare zi câte un regulament ad-hoc, după cum ne dictează nu ştiu ce interes.

Deci, cu acest aspect am venit să sesizez Camera Deputaţilor. Creăm un precedent periculos pe care eu, în sinea mea, nu-l accept. Cu gândul că voi vota, fie şi prin vot secret sau cum voi vota, este dreptul meu, ca să mă întorc din drum pe ideea că între timp a mai căzut o stea, mi se pare incorect democratic şi regulamentar. Este cealaltă Cameră, avem posibilitatea unei mai bune dezbateri pe proiect, cu o participare mai serioasă a celor interesaţi, nu respingem aceasta, este la comisie un alt proiect de modificare a Legii avocaturii, care poate face regula jocului, dar ca să revenim, pentru ca din dezbatere să ne întoarcem la o altă stare de fapt şi la un alt moment al dezbaterii, mi se pare mie că nici măcar la C.A.P. nu mai funcţionează regula aceasta.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Asupra acestei legi nu mai dau cuvântul nimănui pentru că, iată, ni s-a adus şi ordinea de zi aprobată de dumneavoastră. Proiectul de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic este ultimul pe ordinea de zi. Printr-o mică eroare în aranjarea textelor, aici, în mapă, am intrat în această încurcătură.

Domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte,

Eu vroiam să spun că discuţia este absolut inutilă. Dacă dumneavoastră aţi respecta ordinea în care trebuie exprimat votul, nu ar fi nici un fel de discuţie. Dar aţi început cu Geoagiu, or, acest proiect era pe punctul 6 la vot, dacă aţi fi început cu proiectul referitor la G.S.M. şi după aceea aţi fi continuat în ordinea pe care am votat-o, de altfel, eu cred că nu am fi ajuns la această discuţie inutilă.

Deci, vă rog, dacă se poate, să respectaţi ordinea de zi.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule vicepreşedinte, desfăşurătorul a fost întocmit greşit şi este şi culpa mea că nu am verificat ordinea de zi. Nu se întâmplă niciodată această discordanţă.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Şi acum poftiţi a medita, a delibera asupra proiectului de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic; lege cu caracter organic.

Domnul Emil Popescu a propus un amendament; ca atare a propus să revenim la dezbaterea ei, a intervenit domnul George Stancov. În continuare, are cuvântul doamna Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În primul rând, protestez asupra modului în care interpretaţi regulamentul şi îl aplicaţi, inclusiv modul în care daţi cuvântul celor care sunt înscrişi.

Trecând de această fază, vreau să invederez, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, că ceea ce a propus domnul deputat, avocat şi preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Popescu, este contrar Regulamentului Camerei Deputaţilor. Drept pentru care, nu aveţi de făcut altceva decât să supuneţi la vot acest proiect de lege care a fost votat pe articole în plenul Camerei Deputaţilor şi urmează numai votul final.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat, eu nu pot respinge nici o intervenţie pe chestiuni de procedură, în orice fază a dezbaterilor!

Voci din sală:

La vot!

Domnul Vasile Lupu:

Şi, iată, acum dau cuvântul domnului deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Eu nu mai protestez împotriva modului cum dumneavoastră conduceţi şedinţa, pentru că aproape m-am obişnuit cu el. Şi, în consecinţă, voi spune ceea ce am de spus pe marginea acestui proiect de lege.

În ordinea de zi difuzată, proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic este trecut ca lege organică. Din curiozitate, dar nu numai din curiozitate, ci şi datorită faptului că am participat la dezbaterea multor legi care privesc organizarea şi exercitarea unor profesii, am consultat Constituţia României şi, la Secţiuna a III-a a art. 72, deci alin. 3, nu am găsit nici un loc în care acest proiect de lege să poată fi încadrat, pentru ca să poată fi votat ca lege organică.

Deci, prezumţia mea a fost că singura dispoziţie de care s-a agăţat comisia, când a propus acest lucru, a fost lit. h) a alin. 3, unde se spune: "organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului public şi a Curţii de Conturi".

Dar, mergând la autoritatea judecătorească, nu am găsit acolo nici o dispoziţie care să prevadă că consilierii juridici ar putea să facă parte din această categorie.

Potrivit lit. l), care ar constitui o altă prezumţie, deci "regimul general privind raporturile de muncă", această lege nu poate fi încadrată nici la această literă, pentru că nu este vorba aici de regimul general al relaţiilor de muncă, nici de sindicate, nici de protecţie socială, ci pur şi simplu este vorba de organizarea şi exercitarea unei profesii.

În consecinţă, domnule preşedinte, eu propun Camerei Deputaţilor ca această lege să fie votată în regim de lege ordinară, cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră, întrucât, dacă se menţine această procedură, deci procedura de votare pentru lege organică, eu consider că este o tentativă de manipulare a Camerei Deputaţilor, pentru a putea fi respins acest proiect de lege.

Vă mulţumesc foarte mult. (Câteva aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Dejeu.

Voci din sală:

Oooo!

Domnul Gavril Dejeu:

Stimaţi colegi,

În primul rând, trebuie să vă informez că, de când sunt ministru, nu mai sunt avocat. Şi să nu se interpreteze care cumva că cele ce voi spune este pro domo pentru profesiunea de avocat.

Vreau, însă, să informez Parlamentul României că în legislatura precedentă, ca şi acum, este pe punctul de a face o greşeală, în legătură cu situaţia acestor două categorii de profesiuni: avocaţi şi jurisconsulţi.

În ce constă greşeala din legislatura trecută? În aceea că a făcut o discriminare, în ce priveşte criteriile, de pildă, de intrare în avocatură, permiţând notarilor şi altor categorii de jurişti care aveau o vechime de 4 ani să intre în avocatură fără examen, fără să fi dat, însă, această facilitate şi jurisconsulţilor, fără nici un fel de raţiune, alta decât pur şi simplu că s-a făcut. O greşeală care a dus la nemulţumirea corpului jurisconsulţilor, iar acum suntem şi sunteţi pe punctul de a face o greşeală pe cale inversă. Şi vă spun în ce constă greşeala.

Dacă se va vota acest proiect de lege pe care-l aveţi în faţă, înseamnă că jurisconsulţii, fie ei numiţi sau angajaţi, în timpul lor liber îşi pot exercita o profesiune de jurisconsult, în cabinete particulare, dar cu obiect de activitate care acoperă şi activitatea avocaţilor. Şi acesta nu ar fi un lucru foarte grav. Problema este că intervine o concurenţă neloială, întrucât activitatea avocaţilor, prin legea de avocatură, şi veniturile avocaţilor sunt supuse unui coeficient de impozitare de 38%, potrivit Legii societăţilor comerciale, pe când veniturile pe care le vor obţine jurisconsulţii din munca prestată cu caracter de avocatură nu sunt supuse acestei impozitări. (Rumoare.)

Şi am să vă dau un exemplu concret. Să spunem, o societate comercială are un proces de 100 de milioane de lei, merge să-şi angajeze un avocat din barou, avocatul este ţinut de un anume onorariu, pe care îl gândeşte şi prin prisma faptului că 38% din veniturile pe care le va obţine le plăteşte la bugetul statului. Dacă aceeaşi societate comercială se va duce la cabinetul jurisconsultului, acesta îi va zice: Eu nu-ţi cer 3 milioane, eu îţi fac şi cu 1 milion sau 500 de mii, pentru că eu nu sunt supus plăţii celor 38% din veniturile pe care le obţin. (Vociferări, proteste.) În acest fel şi din această cauză, există nemulţumirea corpului avocaţilor din ţară la ora actuală, în legătură cu adoptarea acestui proiect de lege.

Părerea mea - şi cu aceasta voi încheia, este că s-a greşit o dată, deoarece jurisconsulţilor, dacă doreau să devină avocaţi, trebuia să li se creeze o situaţie nediscriminatorie şi să poată deveni avocaţi, să-şi exercite profesia; iar acum, dacă veţi adopta acest proiect de lege, se creează nemulţumirea din celălalt punct de vedere. Pentru ca să se echilibreze lucrurile, să nu existe o situaţie care va fi de natură să creeze tensiuni sociale şi care, pur şi simplu, este nedreaptă, este injustă, este nevoie ca dumneavoastră să reflectaţi (vociferări) dacă votaţi sau nu votaţi acest proiect de lege sau, dimpotrivă, vă gândiţi să echilibraţi problemele între cele două profesiuni.

Vă mulţumesc. (Rumoare, proteste.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă solicit puţin atenţia. Dacă prelungim dezbaterile în această direcţie...

Voci din sală:

Da!

Domnul Vasile Lupu:

...avem nevoie de un vot al Camerei. Dacă intrăm din nou pe fondul reglementării...

Voci din sală:

De ce i-aţi permis domnului Dejeu?

Domnul Vasile Lupu:

Eu am înţeles iniţial că din partea fiecărui grup parlamentar va lua cuvântul câte un deputat, cum se obişnuieşte înainte votului. Dar nu-i aşa, s-a intervenit procedural, s-a intrat pe fondul reglementării.

De aceea, continuarea discuţiilor, în ipoteza revenirii asupra fondului, trebuie să o aprobe plenul. De acord?

Domnul Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Chestiuni de procedură. Din păcate, s-a intrat pe fond şi este împotriva procedurii regulamentare. Deci, se poate vorbi din partea fiecărui grup parlamentar, că există o asemenea cutumă, dar pe chestiuni de procedură: dacă se admite sau nu modificarea corpului legii prin acest amendament pe care l-a propus comisia şi care a venit, am înţeles, şi din partea Baroului, ca susţinere, şi a altor jurişti.

Domnule vicepreşedinte,

Domnule preşedinte Popescu,

Ca să încheiem discuţia definitiv, ca să încheiem definitiv cu asemenea argumente, care sunt total artificiale, împotriva regulamentului, regulamentul ne dă voie să facem aşa ceva, dar în cu totul alte condiţii. Şi acum, vă reiterez două texte de lege: unul din Constituţie şi unul din regulament. Deci, se poate reveni asupra erorii noastre, dacă este eroare (şi eu sunt de acord că trebuie corectată această eroare), dar nu acum.

Art. 77 din Constituţie, alin. 2: "Înainte de promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii." Utilizăm această cale! Preşedintele poate să facă solicitarea.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, aţi ajuns prea departe... Aţi ajuns la preşedintele României...

Domnul Ioan Gavra:

Nu-i prea departe, domnule vicepreşedinte, să suntem în momentul de faţă!

Prin regulament, reexaminarea Legii nr. 119 - pe care o cere, deci, preşedintele - se face în temeiul art. 77, cu toată procedura prevăzută la art. 119. Altă cale de atac, în momentul de faţă, după ce Camera s-a pronunţat (a greşit, dar s-a pronunţat) înainte de votul final, nu mai există, domnule vicepreşedinte. Nu mai încercaţi alte artificii!

Avem cale de atac, înscrisă în Constituţie, la art. 77, alin. 2 - preşedintele. Solicitaţi, comisia, baroul de avocaţi, alte instanţe ale puterii judecătoreşti - preşedintelui, să ne retrimită spre reexaminare, să corectăm, dacă am greşit, să fim în acord cu textul Constituţiei.

Deci, ca şef de grup parlamentar, propun sistarea discuţiilor şi la vot! Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Iată, stimaţi colegi, brusc mi-am amintit de dezbaterile de acum o săptămână, când s-a cerut insistent, de răsfăţata noastră opoziţie, să revenim asupra unui vot dat de Cameră în plen. (Domnul Emil Popescu solicită să ia cuvântul.) Domnule Emil Popescu, dau cuvântul cui i se cuvine. Domnul deputat Adrian Năstase.

Domnul Ilie Neacşu (din sală):

Domnul Adrian Năstase va da indicaţie cum să voteze PDSR-ul!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, în nici un caz nu mă voi hazarda să spun cum va vota PRM-ul... (Râsete.)

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă simt dator să vă informez în legătură cu o discuţie pe care am avut-o ieri la Grupul parlamentar PDSR, în urma unei discuţii pe care am avut-o cu domnul preşedinte Anagnoste. Domnul preşedinte mi-a prezentat şi mie, aşa cum, probabil, a prezentat şi la alte grupuri, un anumit punct de vedere şi anumite chestiuni, care, în opinia sa şi a celor pe care îi reprezintă, ar fi însemnat, în măsura în care legea ar fi rămas în forma actuală, anumite eventuale încălcări ale ordinii publice şi ar fi însemnat o anumită suprapunere între două ipostaze distincte de activitate ale juriştilor.

Eu, personal, consider că unele dintre observaţiile prezentate sunt corecte şi am spus acest lucru, de altfel, şi la Grupul parlamentar al PDSR. Dincolo de faptul că în mod evident este necesară o reglementare modernă pentru jurisconsulţi, este clar că o astfel de lege va trebui să evite eventuale suprapuneri şi dificultăţi în aplicarea legii.

Pe de altă parte, s-a creat la Cameră, aşa cum am observat din discuţiile pe care le-am avut în cadrul grupului, o anumită stare emoţională în legătură cu această discuţie. I-am spus şi domnului preşedinte Anagnoste ceea ce cred că se remarcă şi astăzi, aici: la Cameră va fi foarte greu de reluat discuţia pe această temă.

Şi părerea mea este - pe care i-am spus-o, de altfel, şi dânsului şi o spun şi acum - că o reexaminare la rece, o reexaminare mai atentă se va putea face, fără parti-pris la Senat, iar, apoi, în procesul de mediere vor putea fi eventual remediate anumite elemente, care, acum, pot fi discutate, cumva, foarte la cald.

Mi s-a părut că şi o discuţie în legătură cu un eventual nou amendament şi o retrimitere la comisie ar putea să rezolve lucrurile. Şi vreau să spun că, în mod foarte corect (şi colegii mei sunt martori), am pus în discuţia colegilor, în grupul parlamentar, această variantă. Propunerea respectivă nu a avut succes, iar colegii mei (şi repet acest lucru), marea majoritate, au rămas pe poziţia de a susţine proiectul de lege aşa cum este acum. S-a văzut, de altfel, şi în sală, astăzi, că ideea unei rediscutări prin intermediul unui nou amendament are puţine şanse de a trece.

De aceea, eu considerând că este corect ca noi să avem o judecată dreaptă în acest lucruri, să considerăm că am făcut un prim efort pentru a examina aceste probleme şi să încercăm să considerăm că avem nevoie de o pauză pentru a reflecta mai serios la aceste lucruri, în perioada în care textul va fi la Senat şi unde va fi discutat fără această încărcătură emoţională. Pentru că vă rog să vă aduceţi aminte discuţiile de aici, care au fost extrem de fierbinţi. Şi, din acest punct de vedere, eu aş face apel şi la reprezentanţii jurisconsulţilor (îmi pare rău că domnul Şelaru nu este prezent astăzi, aici) şi la reprezentanţii avocaţilor, să înţeleagă că încercăm să găsim calea cea dreaptă.

Pe de altă parte, este foarte important ca acest vot, care este un vot serios, care va încerca să întărească până la urmă autoritatea unor profesii, trebuie dat cu atenţie, în cunoştinţă de cauză, ascultând argumentele şi nu într-un mod emoţional.

Vreau, deci, să vă spun că hotărârea Grupului parlamentar al PDSR a fost exprimată ieri, în urma unei discuţii cu argumente multiple pro şi contra. Adică, Grupul PDSR a hotărât să meargă pe susţinerea proiectului de lege, în forma existentă.

Eu, personal, îmi exprim speranţa că acest text va putea să fie rediscutat, în elementele care au fost aduse în discuţie astăzi (şi unele din ele corect, după părerea mea, de către domnul deputat Dejeu) şi că în faza finală vom putea să aducem, dacă va fi cazul, anumite corective la acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule vicepreşedinte Năstase, fie-mi îngăduit să vă cer o părere şi să vă adresez o întrebare. Aţi condus Camera în legislatura precedentă, eu îmi reamintesc că, de mai multe ori, înaintea votului final, fie prin consultarea grupurilor parlamentare, fie prin votul Camerei, s-a revenit asupra fondului şi am ajuns la modificări.

Acum, suntem în situaţia dată, domnul Emil Popescu a cerut o revenire asupra fondului. Eu nu pot respinge această cerere, dar prin votul Camerei să se hotărască dacă suntem dispuşi să revenim asupra fondului sau legea va fi supusă votului final aşa cum a ieşit din dezbatere.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte,

Principiul de bază care a guvernat activitatea legislativă este acela că, până la votul final, Camera este îndreptăţită să gândească asupra textului ce va fi introdus în discuţie. Dacă pentru anumite raţiuni sau pentru altele, votul nu a fost exprimat, timpul până la votul final poate să fie, cu încuviinţarea Camerei, folosit pentru o eventuală modificare a textului.

Domnul Emil Popescu (din sală):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, în mod expres! Aşa este!

Domnul Adrian Năstase:

După părerea mea, Camera poate să încuviinţeze, în momentul în care, pentru anumite argumente foarte serioase, se aduce în discuţie o anumită problemă care ar trebui să corecteze un text, care, din grabă, din scăpare, a fost cumva atins de o anumită eroare materială sau de fond, eu cred că nimic nu împiedică, cu încuviinţarea Camerei, repet, pentru că este vorba, până la urmă, de un mod mai larg de a privi procedura legislativă. Deci, o astfel de procedură suplimentară nu ar putea fi pusă în discuţie decât cu aprobarea expresă a Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule vicepreşedinte.

Ca atare, revenirea asupra fondului e posibilă numai cu votul dumneavoastră şi cred că nu mai are rost să întindem discuţia exact pe această chestiune.

Stimaţi colegi, mai întâi vă veţi pronunţa prin vot asupra solicitării domnului Emil Popescu, dacă revenim asupra fondului. Şi, apoi, să precizăm, dacă ajungem astăzi la votul final, dacă este lege organică sau lege ordinară.

Din câte am constatat, în textul legii, consilierii juridici sunt asimilaţi funcţionarului public, statutul funcţionarului public este de materia legii organice şi acesta a fost cel puţin un motiv pentru a considera această lege organică, înţelegând eu mai departe că acest text vine să modifice tacit, nu expres, un text din Legea privind exercitarea profesiei de avocat, pe care, pe mai multe considerente, am votat-o ca lege organică. (Rumoare, vociferări.)

Mai întâi, ca să deblocăm starea tensionată, supun votului dumneavoastră solicitarea domnului Emil Popescu, de a reveni asupra fondului.

Cine este pentru? 95 de voturi pentru.

Împotrivă? 101 de voturi împotrivă.

Abţineri? 24 de abţineri.

Doamnelor şi domnilor,

Cu 95 de voturi pentru, 101 împotrivă şi 24 de abţineri, solicitarea domnului Emil Popescu nu a întrunit majoritatea Camerei.

Voci din sală:

Trecem la votul final!

Domnul Vasile Lupu:

Suntem în cvorum pentru lege organică...

Voci din sală:

Nu! Dar este organică sau nu?

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Raportul comisiei este pentru lege organică. Consiliul Legislativ ce spune? O clipă, domnule Buzatu!

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am făcut o propunere procedurală, deci rog să fie supusă votului Camerei. Am invocat textele din Constituţie care sunt necesare, dincolo de aceasta (dacă vreţi să fie voinţa noastră în favoarea unei legi organice), sigur că aceasta va decide votul Camerei. Dar eu cred că voinţa noastră poate fi mai presus de textul Constituţiei numai în anumite condiţii, bine circumscrise de textul constituţional, nu dincolo de acesta.

Domnul Vasile Lupu:

Niciodată, domnule Buzatu! Voinţa noastră, numai a Camerei Deputaţilor, nu poate fi mai presus de Constituţie, numai când plenul celor două Camere depăşeşte două-treimi prin vot se poate pronunţa împotriva Constituţiei.

Ca atare, stimaţi colegi, v-o supun votului. Ca preşedinte de şedinţă, o consider lege organică, aveţi posibilitatea să o contestaţi la Curtea Constituţională.

Domnul Ilie Neacşu (din sală):

În ce calitate propuneţi?

Domnul Vasile Lupu:

Iată argumentul: consilierul juridic este asimilat funcţionarului public, statutul funcţionarului public se votează prin lege organică. Această lege modifică tacit Legea exercitării profesiei de avocat, pe care am votat-o ca lege organică.

Eu vă întreb, votul de astăzi îl putem evita? Să cerem alte consultări Departamentului tehnic legislativ? Consiliului Legislativ?

Voci din sală:

Nu!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Buzatu, cele constituţionale nu le-aţi potrivit bine, după părerea mea, şi eu am avut libertatea să-mi exprim opinia!

Domnul Mogoş. A solicitat cuvântul înaintea dumneavoastră.

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

De data aceasta, doresc să intervin ca drept la replică!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mogoş.

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Păi, dreptul la replică se dă imediat, domnule preşedinte!

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

V-aş ruga, înainte de orice precizare pe care doresc să o fac, să-mi înţelegeţi exact poziţia. Ştiţi destul de bine, m-a preocupat foarte tare, începând cu art. 1, dezbaterea acestei legi şi nu aş vrea să fiu înţeles că mă împotrivesc creării unui cadru legislativ, a unui statut de desfăşurare a activităţii consilierilor juridici.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, discutăm caracterul organic sau ordinar al legii, aici vă rog să vă referiţi!

Domnul Ion Mogoş:

Tocmai aici vreau să ajung şi să fac următoarea menţiune şi, dacă binevoiţi, să mă urmăriţi cu proiectul legii în faţă.

Art. 2 din lege spune clar: "Corpul consilierilor juridici este constituit din consilierii juridici numiţi în cadrul aparatului Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, ministerelor ş.a.m.d." Prin această modalitate, consilierul juridic îşi atrage statutul de funcţionar public. Deci, în mod clar, cert, prin ceea ce am votat noi, aici, Camera, i-am stabilit un statut de funcţionar public.

Şi, atunci, mergem la textul Constituţiei, la art. 72 lit. i), care prevede că o lege se votează cu caracter organic şi în ce priveşte statutul funcţionarului public. În condiţiile acestea, nu ne putem îndepărta de la caracterul de lege organică al acestui act normativ privind activitatea consilierilor juridici.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimţai colegi,

Este clar, noi nu ne putem pronunţa prin vot dacă este caracter organic sau ordinar. Aveţi raportul comisiei de specialitate. Nu am identificat avizul Consiliului Legislativ, comisia ne poate spune, acesta cum o consideră? Verificăm acum.

Sigur că şi avizul comisiei şi avizul Consiliului Legislativ rămân consultative pentru plenul Camerei, dar definitiv se poate pronunţa în această chestiune numai Curtea Constituţională.

Problema este dacă putem evita acest vot de astăzi sau nu?

Domnul Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Am solicitat cuvântul pentru un drept la replică, întrucât dumneavoastră aţi ţinut să amintiţi colegilor mei o anumită "ignoranţă" în ceea ce priveşte textul constituţional. Atunci când am spus că voinţa noastră poate fi mai presus de textul constituţional, m-am referit la acele condiţii bine precizate în Constituţie, un cumul de condiţii potrivit cărora se poate face modificarea Constituţiei. Nu e vorba de altceva! Şi ştim cu toţii acest lucru!

Domnul Vasile Lupu:

Bun, atunci suntem de aceeaşi părere!

Domnul Dumitru Buzatu:

Deci, nu era nevoie să faceţi această remarcă, dar nu vreau să protestez foarte energic, pentru că am mai spus că eu sunt obişnuit cu maniera dumneavoastră de a conduce şedinţele.

Domnul Vasile Lupu:

Şi eu cu a dumneavoastră, de a interpreta Constituţia.

Domnul Dumitru Buzatu:

Vă rog, însă, să cerem cel puţin părerea preşedintelui comisiei şi a celor avizaţi, în legătură cu propunerea mea de a nu fi votată în regim de lege organică, pentru că domnul avocat Mogoş nu a adus un argument de luat în considerare. Întrucât acolo este enunţat statutul funcţionarilor publici, un avem un asemenea statut, nu avem nici alte dispoziţii legale care să enunţe măcar un nomenclator al funcţiilor care pot fi ocupate de funcţionarii publici. Toată intervenţia aceasta poate fi considerată nulă, deci.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să spun doar două lucruri, de procedură. Şi este vorba, în primul rând, de felul procedural în care aţi condus astăzi şedinţa. Aş vrea să las la o parte faptul că, cel puţin din punct de vedere moral, aţi fi fost incompatibil cu poziţia de a conduce această şedinţă, atunci când este vorba de un statut al consilierilor juridici şi, care, în mod normal, ar intra în contradicţie chiar cu profesia dumneavoastră. Deci, ar fi trebuit, după opinia mea, ca şedinţa de astăzi, când se discuta o problemă legată de avocaţi şi de consilieri juridici, să nu o conducă, în orice caz, un avocat! Este, dacă vreţi, o problemă de principiu, care ar fi eliminat orice fel de dubiu în privinţa procedurii, în privinţa modului în care aţi încercat, aproape în permanenţă, să evitaţi votarea acestei legi! (Aplauze.)

Şi a doua problemă. Îmi pare foarte rău că un preşedinte de şedinţă al Camerei Deputaţilor, în felul în care conduce şedinţa, nu ţine cont de interesele, nu numai ale avocaţilor, şi ale consilierilor juridici. Ceea ce nu aţi putut să observaţi dumneavoastră niciodată, cel puţin în timpul acestei şedinţe, este faptul că ea interesează nu numai avocaţii sau consilierii juridici, ci pe milioanele de plătitori de impozite, taxe şi onorarii! Pe milioanele de oameni, care văd în această lege posibilitatea scăderii preţurilor în ceea ce priveşte onorariile! (Aplauze.) Este în mod evident o încercare de a evita votarea acestei legi, pentru că, în acest fel, onorariile grase ale avocaţilor ar putea să scadă!

Să fim serioşi, domnule preşedinte, aceste milioane de oameni aşteaptă de la noi un vot pentru spargerea unui monopol! (Aplauze. Se strigă: Bravo!) Toată coaliţia dumneavoastră s-a pronunţat întotdeauna pentru spargerea monopolurilor: monopolul energiei, monopolul petrolului şi alte fel de fel de monopoluri, cu spargerea cărora noi suntem de acord. Vă rugăm să fiţi de acord şi cu spargerea unui monopl la fel de important: monopolul avocaţilor!

Vă mulţumesc.

(Aplauze îndelungate. Se strigă: Bravo!)

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vreau să vă fac câteva precizări.

Voci din sală:

Nu mai este nevoie! Şi nu de acolo, coborâţi la microfon!

Domnul Vasile Lupu:

Da, cobor imediat. Domnule Stancov, vă rog să-mi îngăduiţi să folosesc microfonul de jos!

Domnul George Iulian Stancov:

Într-o vreme era "Doi pe-un balansoar", dar "Doi pe-un microfon" nu merge.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, doresc să-i răspund domnului deputat Sârbu. Odată cu alegerea mea ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor mi-am suspendat activitatea de avocat, de altfel, foarte scurtă. (Rumoare, vociferări.) Una la mână. Pentru a vă reaminti opinia mea în această chestiune, verificaţi vă rog stenograma de la dezbaterile precedente pe această lege şi sunt sigur că vă veţi retrage cuvintele.

Iar procedura desfăşurată astăzi a fost acceptată de liderul grupului parlamentar căruia îi aparţineţi, de domnul vicepreşedinte Adrian Năstase, pe a cărui experienţă puteţi conta şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

(Vociferări, proteste.)

Voci din sală:

Şi el e avocat!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

De ce vorbesc numai avocaţi aici? Legea aceasta ese numai pentru ei sau pentru toată lumea?

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Rădulescu Zoner. (Vociferări în sala de şedinţă).

Deci, dacă mă refuzaţi, invit...

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu nu sunt nici jurisconsult, nici avocat, aşa încât nu pot fi bănuit că sunt de-o parte sau de alta, dar eu citesc acest program şi aici scrie "vot final".

Deci, n-am calitatea să cer nici sistarea discuţiilor, nici altceva, dar vă atrag atenţia că până la urmă, toate aceste luări de cuvânt sunt în afara ordinii de zi.

Vă mulţumesc. (Comentarii, aplauze).

Domnul Vasile Lupu:

Şi apoi, stimaţi colegi, dacă sunt recuzat, invit alt vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, care nu este avocat, să preia conducerea şedinţei. (Vociferări).

Domnul Stancov are cuvântul.

Domnul George Iulian Stancov:

Stimaţi colegi,

Singura problemă, apropo de monopol, este aceea pe care trebuie să o recunoaştem şi să o respectăm - monopolul legii. Vrând, nevrând. Dacă vă place - este bine, dacă nu, facem concurenţă între legi. Nu-i nici o problemă. (Vociferări continue).

Eu vorbesc, şi am vorbit şi data trecută, probabil cei care nu au fost sunt foarte critici, de ideea de spargere a unei anumite concurenţe neloiale şi de ideea de a aşeza sub acelaşi acoperiş, după aceleaşi reguli juridice, categoria licenţiaţilor în Drept care, la un moment dat vor să asigure, să presteze servicii pentru "garantarea şi exercitarea dreptului la apărare".

Potrivit Constituţiei, dreptul la apărare fiind garantat, el "se exercită prin avocat ales sau numit din oficiu". Este un text al Constituţiei. Este monopolul legii supreme.

Câtă vreme pe această interpretare, pe care vrând, nevrând trebuie s-o dăm noţiunii de "avocat", nu putem decât să aducem sub aceeaşi denumire, dar cu atribuţii cel puţin similare, dacă nu identice, categoria licenţiaţilor, pentru că ne obligă Constituţia, ideea de "consultanţă" în termeni largi, foarte bine definit în doctrină şi practică, nu exclude ci include şi ideea de "apărare", care este mai largă decât ideea de "consultanţă", oricât am încerca.

Deci, sub haina apărării...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Stancov,

Îmi pare rău că vă întrerup... Nu avem de lămurit decât dacă această lege are caracter organic sau ordinar!

Domnul George Iulian Stancov:

Ba da, are...

Domnul Vasile Lupu:

Sau dacă eu mai pot conduce şedinţa sau nu.

Domnul George Iulian Stancov:

Are. Am şi lămurit, pentru că oamenii trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză şi pentru aceasta trebuie dezbatere, înainte de vot, chiar dacă n-am făcut-o acum.

Domnul Vasile Lupu:

Dezbaterea a fost respinsă de plen.

Domnul George Iulian Stancov:

Da. Trec la procedură, care ne aduce la Constituţiune. Îmi pare rău că zic...

Statutul funcţionarilor publici, chiar dacă n-a apărut ca un corp distinct adoptat şi în vigoare, este o normă de Drept constituţional, pe care noi o avem în text, care ne obligă să vedem dacă acolo unde reglementăm, legiferăm nu antamăm, nu legiferăm într-un domeniu pe care Constituţia îl consideră ca fiind de domeniul legilor organice.

Am instituit categoria "consilierilor juridici" numită "funcţionari publici" prin corpul acestei legi? Răspunsul este în corpul legii. Şi cred că-i unul singur: da.

Am intrat în domeniul Statutului funcţionarului public, definind o anumită categorie? Da.

Întrebarea este: este lege organică proiectul în discuţie? Da sau nu?

Dacă vrem să încălcăm Constituţia, o putem încălca, ea se poate îndrepta, inclusiv la Curtea Constituţională, mai târziu sau niciodată.

Domnul ministru de interne, constituţionalist, e adevărat, la toate dezbaterile, deputat mai ales, poate avea o replică, dar vreau să mi se spună că tot ce am spus eu aici, apropo de a defini o persoană ca "funcţionar public", nu ţine de Statutul general al funcţionarului public. Dacă nu ţine, putem reveni şi să-i dezbrăcăm şi de haina funcţionarului public pe consilieri, să-i lăsăm într-o dură concurenţă şi loială cu prăvălii în faţă şi cu contract la stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei juridice,

Mi-aş îngădui o întrebare: modifică sau nu Legea exercitării profesiei de avocat?

Am reţinut Legea exercitării profesiei de avocat ca lege organică sau nu?

Deci, nu putem modifica o lege organică printr-o lege ordinară...

Domnul George Iulian Stancov:

Nu puneţi întrebări, când răspunsul l-aţi dat deja. Sigur că modifică, de vreme ce este text în care se spune: "... sunt şi rămân valabile dispoziţiile... din Legea exercitării profesiei de avocat".

O modifică măcar prin simplul fapt că dă o garanţie în plus că legea aceea rămâne în vigoare în forma şi conţinutul ei.

Cum n-o modifică?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Popescu,

Sunt alţii înscrişi la cuvânt.

Vă rog, daţi-i voie domnului Vilău.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă rog, numai două cuvinte, domnule preşedinte.

Legea asta nu modifică Legea avocaţilor. Intră în contradicţie făţişă cu ea, dar legea aceasta este organică, pentru că aşa prevede Constituţia şi textele pe care le votaţi.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Aţi spus mai mult de 20 de cuvine. Ajunge.

Domnul Vilău.

Domnul Ioan Adrian Vilău:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem într-o anumită stare de tensiune şi, pentru a nu avea nici un fel de suspiciune, vă spun de la început că sunt avocat. Nu consider lucrul acesta o ruşine şi, atât cât pot, voi încerca şi în forul legislativ să apăr interesele acestei profesii, aşa cum, de altfel, la fiecare lege, celelalte profesii au făcut-o. Întotdeauna ni s-a spus că este bine ca la Legea învăţământului să vorbească profesorii, la Legea privind corpul medicilor să vorbească medicii... Nu înţeleg de ce există o stare de tensiune atunci când este vorba de o profesie pe care unii dintre colegii dumneavoastră o au.

Nu aş fi avut această intervenţie dacă mai înainte nu se făcea, oarecum, o apreciere care, este dincolo de litera Constituţiei, foarte periculoasă. Spunea cineva că "ajungem la o demonopolizare". Mi-e teamă că ajungem la o lume subterană, pe care o vom adânci, în măsura în care ea există, în privinţa actului justiţiei. Sunt puţini dintre dumneavoastră care ştiu câtă avocatură clandestină se face în România.

Acum, noi vom da un instrument juriştilor, ca, prevalându-se de calitatea de funcţionari de stat, să ajute, dacă doriţi, şi la evaziune fiscală, să ajute şi la un prost act de apărare.

În legătură cu fondul chestiunii, noi nu putem vorbi mai mult decât o face art. 72 lit.i) din Constituţie, care ne spune foarte clar că orice prevedere care reglementează statutul funcţionarilor publici este o prevedere de natură organică. Dincolo de faptul că este şi argumentul că această lege intră în conflict, sau reglementează prevederi dintr-o altă lege organică.

Pentru aceste motive, vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi la vot legea ca o lege organică.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Ultimul vorbitor, domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum prevedeam, discuţia s-a înfierbântat. Eu aş vrea să rămân strict la chestiunea pe care aţi ridicat-o, aceea dacă este vorba de o lege organică sau de o lege ordinară şi cum trebuie să procedăm.

Punctul meu de vedere este următorul: pe o astfel de chestiune în care nu avem o dispoziţie clară sau, mai bine zis, textul de lege nu se încadrează strict într-una din ipotezele prevăzute în Constituţie pentru legile organice, cel care decide este preşedintele de şedinţă, cu consultarea preşedintelui Comisiei juridice.

Un vot dat de Camera Deputaţilor într-o astfel de chestiune, nu ar avea nici o relevanţă.

Să presupunem că legea este considerată de către Camera Deputaţilor ca o lege ordinară. Cei care vor considera că este lege organică, vor merge la Curtea Constituţională, vor ataca legea şi, dacă legea a fost adoptată necorespunzător, ea, practic, nu-şi va produce efectele.

Deci, a decide printr-un eventual vot asupra acestei chestiuni este o soluţie lipsită de sens.

Sigur că preşedintele de şedinţă, în interpretarea textelor constituţionale îşi asumă o anumită răspundere, dar de aceea a fost ales ca preşedinte de Cameră sau preşedinte de şedinţă.

De aceea, eu consider, şi aici punctul meu de vedere este diferit de al colegului meu, care a luat cuvântul mai devreme, domnul Buzatu, că, în această problemă, lucrurile se tranşează fără un vot al Camerei Deputaţilor şi ceea ce discutăm acum va fi valabil şi în viitor, aşa cum a fost valabil şi în trecut. Deci, nu putem să inovăm de fiecare dată.

Este vorba, repet, de decizii care trebuie să aibă un anumit sens, or, vă repet, un vot al Camerei Deputaţilor în această chestiune n-ar produce nici un fel de efect.

Eu nu sunt de acord cu ceea ce spunea domnul Vilău, dacă acestă lege trebuie să fie discutată neapărat de către avocaţi. Unii ar fi putut spune că legea aceasta ar fi trebuit discutată de jurisconsulţi. Din acest punct de vedere, sigur că apare un dezechilibru faţă de grupurile de interese şi presiunile care se exercită, dar cred că este foarte important ca după ce se exprimă şi s-a exprimat punctul de vedere al Comisiei juridice să trecem la vot pentru a decide asupra acestor chesiuni.

În orice caz, nu cred că trebuie să supunem votului în plen dacă această lege este organică sau ordinară. În plus, pentru element de similitudine, repet că Legea avocaţilor, Legea notarilor au fost votate ca legi organice, tocmai pentru a da prestigiul necesar. eu cred că şi o astfel de lege, aşa cum a fost Legea pentru judecători şi aşa mai departe, pentru statutul lor, trebuie să aibă aceeaşi ţinută, trebuie să aibă acelaşi fundament.

Dar, repet, pentru cei care consideră că lucrurile stau altfel, în măsura în care nu există o dispoziţie expresă a Constituţiei în acest domeniu şi încercăm numai să integrăm această ipoteză într-un caz mai general, singura instituţie care poate să judece această problemă este Curtea Constituţională, pentru că, vă rog să vedeţi ce s-ar întâmpla dacă Camera Deputaţilor ar decide prin vot că este vorba de o lege ordinară sau organică, iar Senatul tot prin vot ar decide că este vorba de o lege organică sau ordinară.

Cine ar judeca această chestiune în final?

De aceea, eu cred că domnul preşedinte Lupu a procedat corect în această chestiune, că dacă sunt numeroase situaţii în care nu sunt de acord cu domnia sa, în această chestiune eu cred că trebuie lăsat să-şi exercite mandatul în mod corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Iată încă un deputat cu mare experienţă în procesul legislativ, domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Preşedintele de şedinţă, înainte de a proceda la votul final, are două misiuni: în primul rând, să stabilească modalitatea de vot şi, în al doilea rând, caracterul legii, pentru ca plenul să ştie asupra a ceea ce votează, deoarece cunoaşteţi foarte bine că există o diferenţă între o lege organică şi o lege ordinară, cu privire la numărul de voturi necesare pentru adoptarea lor.

Preşedintele de şedinţă a stabilit caracterul legii şi a spus că este lege organică. Mai trebuie să stabilească modalitatea de vot şi plenul să treacă la vot.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc. Exact aşa voi face.

Stimaţi colegi,

vă consult asupra procedurii de vot. Eu propun votul deschis. Există alte propuneri?

Domnul Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi-ar fi greu să cred, după atâtea dezbateri, care arată importanţa deosebită a acestei legi, inclusiv implicarea la Curtea Constituţională, mi-ar fi greu să-mi închipui cum să nu votăm nominal.

Drept urmare, propunem această procedură de vot.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, propuneţi votul nominal.

Altă propunere? nu există.

Stimaţi colegi,

Iată, supun mai întâi votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Rădulescu.

Din sală:

Supuneţi votului, mai întâi, propunerea dumneavoastră!

Domnul Vasile Lupu:

A mea... Da. Am să-i dau mai multă...

Deci, prima propunere.

Cine este pentru vot deschis? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Sunt 38 voturi împotrivă.

Din partea stângă a sălii:

Dar număraţi odată voturile pentru! (Atmosferă tensionată, vociferări, proteste).

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

La aceste proteste, iată, revenim.

Cine este pentru vot deschis? Număraţi, vă rog.

Din sală:

Să vedem dacă se face cvorumul! Acum se vede!

Domnul Vasile Lupu:

Sunt 129 voturi pentru vot deschis.

Împotrivă? Sunt 51 voturi împotivă. (Discuţii în sală).

Abţineri? Sunt 13 abţineri.

Deci, votul deschis a fost adoptat.

Din sală:

Dar, nu suntem toţi! Unde este cvorumul?

Domnul Vasile Lupu:

Deci, suntem în total prezenţi 193 de deputaţi. Deci, suntem în cvorum de lucru, în cvorum pentru lege organică.

Stimaţi colegi,

Luând în considerare raportul Comisiei juridice, pe care-o mai întreb odată asupra caracterului legii, luând în considerare că această lege modifică Legea de exercitare a profesiei de avocat, o consider lege organică, aceasta pentru ca dumneavoastră să votaţi în cunoştinţă de cauză. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, deci, îşi păstrează opinia în acest sens şi vă întreb:

Cine este pentru?

Din sală:

Pentru ce?

Domnul Vasile Lupu:

Pentru adoptarea Legii privind exercitarea profesiei de jurisconsult. Număraţi, vă rog. (Atmosferă tumultuoasă). Sunt 145 voturi pentru.

Din sală:

Nu se poate!

Domnul Vasile Lupu:

Împotrivă? Sunt 33 voturi împotrivă.

Abţineri? Sunt 21 abţineri.

Ca atare, proiectul de lege, sau iniţiativa legislativă a fost respinsă.

Stimaţi colegi,

Vă propun pauza de prânz.

Revenim în sală la orele 14,00, pentru continuarea şedinţei.

După pauză