Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu are o problemă de procedură.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă propunem, pentru propunerea legislativă aflată pe poziţia 12, respectiv Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, lege cu caracter organic, acea soluţie care a fost adoptată pentru proiectul privind Legea Statutului aleşilor locali şi respinsă neregulamentar, după părerea noastră, la Proiectul de Lege privind finanţele publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare a votării acestui proiect de lege.

Cine este pentru amânare? 59 voturi pentru amânarea votării.

Împotrivă? 184 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 184 voturi împotrivă, 59 pentru, s-a respins amânarea votării acestui proiect.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege, cu menţiunea că este vorba de o lege ce trebuie votată în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 184 voturi pentru.

Împotrivă? 59 voturi împotriva proiectului.

Abţineri? Nici o abţinere.

Aş ruga pe domnii sau doamnele care sunt în băncile PRM-ului şi nu sunt parlamentari, să părăsească sala. Vă mulţumesc.

Şi aş ruga toate grupurile parlamentare să nu mai permită asemenea prezenţe.

Are cuvântul domnul Moiş, pentru a explica votul.

Domnul Văsălie Moiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, stimate coleg, pentru un scurt intermezzo. Se află în sală membrii Comisiei de integrare europeană din partea Parlamentului Bulgar, să-i salutăm. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Văsălie Moiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupului parlamentar al Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege datorită următoarelor considerente:

Primul dintre ele este subordonarea Parchetului Naţional Anticorupţie Ministerului Justiţiei. Printre alţii, au fost consultaţi şeful Parchetului Anticorupţie din Spania, din nefericire, n-aţi ţinut cont de recomandările care v-au fost făcute, pentru că oricum aveaţi o prevedere constituţională vizavi de structura organizatorică a administraţiei din România şi puteaţi, cel puţin de faţadă, să scoateţi această prevedere de subordonare a Parchetului ministrului justiţiei. Pentru că şi un proiect de lege este exact ca şi un articol de ziar, prima dată interesează titlul. Ori un om, când citeşte acest proiect de lege şi vede, prima dată, că Parchetul Naţional Anticorupţie se subordonează ministrului de justiţie, deja, ideea este formată, chiar dacă este preconcepută.

Al doilea motiv. Prin acest proiect de lege, procurorii şi poliţiştii se împart în două categorii: cei ce vor combate corupţia şi cei care sunt pălmaşi şi lucrează la celelalte cauze. Nu ştiu dacă din punct de vedere al motivaţiei profesionale şi al situaţiei de fapt se justifica din această perspectivă crearea Parchetului Naţional Anticorupţie, atâta timp cât Parchetul are în competenţă cercetarea unor astfel de infracţuni.

Al treilea motiv. Aţi acordat nişte drepturi discreţionare acestui Parchet Naţional Anticorupţie, noi suntem pentru reprimarea corupţiei, dar, vă rog să aveţi în vedere că acest Parchet poate face arestări, interceptări telefonice, control bancar, poate să ia măsuri excepţionale, care exced prevederilor constituţionale. După părerea noastră, dacă s-ar fi ascultat şi vocea opoziţiei, la "măsuri excepţionale" trebuia să aibă parte şi de răspunderi excepţionale, pentru că aceşti procurori şi poliţişti care vor face parte din Parchetul Naţional Anticorupţie, în situaţia în care vor comite abuzuri şi ilegalităţi, trebuie să aibă şi o răspundere specială, din moment ce au drepturi speciale.

Ultimul motiv. Aţi prevăzut în lege că regulamentul de organizare şi funcţionare acestui organism va fi aprobat prin hotărâre Guvern. Aţi încălcat o prevedere fundamentală a Constituţiei, regulamentul de organizare şi funcţionare conţine norme de procedură care sunt de strică interpretare şi acestea erau de competenţa legii, şi nu de competenţa unui regulament aprobat prin hotărâre de Guvern. Dar, probabil că prin această lege s-a urmărit, până la urmă, crearea unei "caraule" de tip medieval, un instrument politic care să fie folosit împotriva adversarilor politici, altfel, nu-i vedem utilitatea.

Pentru aceste motive, am votat împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului Partidului Democrat.

Domnul Emil Boc:

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege; Partidul Democrat a votat împotriva politizării luptei anticorupţie în România; Partidul Democrat apreciază, pe bună dreptate, că, în România, corupţia nu are culoare politică. În consecinţă, ar fi fost necesar ca şi acest Parchet Naţional Anticorupţie să nu aibă culoare politică.

Din nefericire, poate pentru prima dată în istoria vieţii parlamentare, un raport al unei comisii de specialitate, un raport alcătuit de experţi în probleme juridice a fost decimat de un vot politic în plen, cu un singur şi unic scop: de a da o culoare politică Parchetului Naţional Anticorupţie.

Ar fi fost bine, şi sunt principalele noastre obiecţii, ca procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie să nu fi fost propus de ministrul justiţiei, şi, evident, numit în funcţie de Preşedintelui României. Ar fi fost bine, aşa cum a propus Comisia juridică, şi mă adresez dumneavoastră, domnule prim-ministru, în calitate de reputat jurist, eminent profesor universitar în drept, cred că şi dumneavoastră aţi putea fi de acord că un asemenea om, care reprezintă Preşedinţia, Parchetul Naţional Anticorupţie să fie numit de Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, noi am propus ca procurorii din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie să fie numiţi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. De ce? Tocmai pentru a nu da nici o nuanţă politică luptei anticorupţie din România.

Doamnelor şi domnilor,

Ieri, Parlamentul European a dezbătut raportul privind progresele înregistrate de ţările candidate la aderarea la Uniunea Europeană. În raportul despre România, se menţionează lipsa de independenţă şi de imparţialitate a justiţiei, care este îngrijorătoare. Ieri, repet, în Parlamentul European s-a prezentat un asemenea raport.

Astăzi, venim în Parlamentul României şi adoptăm o lege prin care accentuăm influenţa politicului în justiţiei. Parlamentul European cere Guvernului să rezolve problema corupţiei, problema corupţiei nu poate fi rezolvată prin politizarea ei. Iată de ce ne exprimăm convingerea că la Senat acest proiect de lege va fi îndreptat, pentru a da cu adevărat o tentă corectă luptei anticorupţie din România.

Domnule prim-ministru,

Criticile noastre nu sunt singulare. Am în faţă o propunere înaintată de către consilierul de preaderare al Comisiei Europene, David Martinez Madero, din partea Comisiei Europene, ce lucrează în România în cadrul unui proiect cu Ministerul Justiţiei, în cadrul luptei anticorupţie. Şi, în propunerea pe care dânsul a înaintat-o Ministerului Justiţiei, cu privire la înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, se arată, repet, un raport al Comisiei Europene, şi vă citez: "Lipsa de autonomie şi puterea directă şi indirectă a ministrului de justiţie în numirea procurorilor înlesneşte generarea unei idei de supunere a Ministerului Public faţă de interesele guvernamentale sau, mai degrabă, de interesele particulare sau partizane actualizate prin intermediul acestora, care nu sunt în acord cu principiile de legalitate şi imparţialitate care trebuie să guverneze activitatea sa."

Comisia Europeană a sesizat şi sesizează acest lucru. Şi se face o propunere foarte corectă de către Comisia Europeană, ca numirea procurorului general să fie făcută de către preşedintele republicii, la propunerea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii, şi, eventual, decizia să fie validată, cu două treimi, de către Parlament.

Deci, Comisia Europeană, care analizează foarte atent lucrurile care se întâmplă în România, ne propune să avem grijă de independenţa justiţiei: Consiliul Superior al Magistraturii şi o decizie care să nu poată fi tăgăduită, două-treimi din numărul membrilor Parlamentului. Adică, acea persoană care va conduce Parchetul Naţional Anticorupţie să fie într-adevăr legitimă şi să se bucure de încrederea factorilor politici din România.

Noi ce am făcut? Am lăsat acest Parchet Naţional Anticorupţie sub autoritatea ministrului de justiţie, adică, sub autoritatea Guvernului, pentru că ministrul de justiţie este om politic şi membru al Guvernului.

Domnule prim-ministru, o să vă las acest raport, poate, în dezbaterile dumneavoastră vă vor fi utile aceste materiale, dacă Ministerul Justiţiei nu vi l-a înaintat până în acest moment.

Doamnelor şi domnilor,

Un distins coleg de-al meu liberal, Ştirbeţ, spunea recent de la această tribună a Parlamentului că: "În România nu se mai poate fura decât dacă devii membru PSD!" Astăzi, prin adoptarea acestei legi a PNA-ului, în forma pe care aţi avut-o în faţă, se completează afirmaţia colegului meu cu următoarea: "Dacă vreţi să aveţi imunitate şi să beneficiaţi de impunitate faţă de actele de corupţie, treceţi la PSD!"

PNA-ul, adică, Parchetul Naţional Anticorupţie este al PSD-ului, ministrului de justiţie veghează pentru voi! Acest "F.N.I." al justiţiei române compromite ideea de dreptate, de luptă anticorupţie în România! Noi sperăm că această lege nu este încă definitivă, că la Senat, în baza argumentelor menţionate, a rapoartelor Comisiei Europene şi a propunerilor venite din ţară, să fie modificată în concordanţă cu regulile fundamentale ale justiţiei dintr-un stat de drept. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ervin Szekely, din partea UDMR. Şi, apoi, domnul deputat Ionel Olteanu, din partea PSD.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România a votat pentru acest proiect de lege şi considerăm că Opoziţia a politizat o problemă care este, de fapt, de procedură şi tehnică. Pentru că, din moment ce Procurorul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie este numit de către ministrul de justiţie, este firesc ca subalternul lui, Procurorul General din Parchetul Naţional Anticorupţie, să fie numit tot de ministrul justiţiei.

Eu cred că, de fapt, ar fi o falsă independenţă a Parchetului Naţional Anticorupţie dacă am fi votat o altă procedură de numire, ar fi fost mult mai periculoasă decât reglementarea actuală. Pentru că Guvernul, numai atunci poate să fie răspunzător pentru activitatea Parchetului Naţional Anticorupţie şi pentru stăvilirea fenomenului corupţiei, dacă are şi mijloacele necesare de a influenţa această luptă.

De aceea, eu cred că este o falsă problemă şi o falsă acuză această abordare a problemelor, cum că Procurorul General al Parchetului Naţional Anticorupţie ar fi un comisar politic, din moment ce este numit de către ministrul justiţiei.

Având în vedere aceste considerente şi necesitatea de a avea un instrument de luptă eficace împotriva fenomenului de corupţie care s-a profesionalizat în ultimii ani, credem că această ordonanţă de urgenţă este bine venită şi noi am votat favorabil pentru adoptarea proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-a politizat prea mult un subiect care avea, practic, destinaţia de a da semnalul, în sfârşit, opiniei publice că ceva se mişcă în România pentru combaterea corupţiei, cu privire la care toată lumea vorbeşte, dar prea puţini fac ceva concret.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 se bazează, ca orice lege şi alt act normativ, pe Constituţia României. Parchetul Naţional Anticorupţie înfiinţat prin această ordonanţă se înscrie, fără îndoială, în sistemul prevăzut de Constituţie şi în cadrul dispoziţiilor legale, astfel cum ele au fost modificate în 1997 de către fosta Putere. Din această perspectivă, fără îndoială că retorica pe care o promovează astăzi cei care s-au opus să facem ceva, să acţionăm în această direcţie, nu are nici o bază de sprijin.

Legat de această structură, cred că mesajul trebuie să fie explicat foarte clar, că, în loc să nu faci nimic şi să declari pur şi simplu că eşti împotriva corupţiei, fără să întreprinzi ceva, este de preferat acţiunea practică, în baza dispoziţiilor legale existente, în baza dispoziţiilor cadrului constituţional românesc. Din această perspectivă, este foarte limpede că, în conformitate cu rezoluţiile Consiliului Europei, cu privire la care se confirmă existenţa a două categorii de ministere publice şi a două tipuri de procurori, ambele confirmate ca fiind conforme principiilor statului de drept şi democraţiei plurariste, procurorul care are o anumită dependenţă în raport de puterea executivă, fără ca el să poată fi considerat altceva decât un magistrat care acţionează potrivit principiilor imparţialităţii, legalităţii, din această perspectivă, fără îndoială, suntem în cadrul instituţional corect şi nu se putea face altfel.

Aş mai spune că, dacă am compara instituţia Parchetului existentă astăzi în România cu altele similare din Europa, şi, mai ales, cu referire specială la Parchetul Naţional Anticorupţie, vom observa fără îndoială, dacă dorim să observăm adevărul, că în Spania, de pildă, Procurorul Şef al Parchetului Special, care este similar Parchetului Naţional Anticorupţie din România, este numit de Guvern, în baza informării prealabile a procurorului general al statului. În Italia, dimpotrivă, sunt numiţi la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că sistemul este diferit.

Dintr-o asemenea perspectivă, daţi-mi voie să argumentez cu încă un motiv suplimentar, de ce Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi Umanist din Camera Deputaţilor a votat astfel, menţionând imperativul european, imperativ cu privire la care există o dezbatere naţională în Franţa, în legătură cu distincţia necesară, care trebuie făcută, între justiţie, între jurisdicţie şi acuzare. Cei care s-au împotrivit Parchetului Naţional Anticorupţie ar fi vrut perpetuarea, confuzia între cele două funcţii fundamentale: între funcţia de jurisdicţie şi cea de acuzare.

Ori, în momentul de faţă, acceptând această lege, aprobând această lege, avem, pe de o parte, acuzarea, pe de altă parte, avem jurisdicţia propriu-zisă, judecătorul român,pe care nimeni nu îl împiedică să fie independent, imparţial, şi să judece numai potrivit legii. (Pe tot cuprinsul ultimelor fraze, domnul deputat Alexandru Sassu şi-a manifestat zgomotos dezacordul faţă de afirmaţiile vorbitorului.) Dintr-o asemenea perspectivă, fără îndoială, cred că opţiunea noastră pentru acţiune, în devafoarea opţiunii dumneavoastră, celor care v-aţi împotrivit acestui proiect de lege, pentru pasivitate şi pentru o retorică lipsită de substanţă concretă şi de angajare în faţa cetăţeanului, cred că opţiunea noastră, a celor care am votat pentru Parchetul Naţional Anticorupţie, înseamnă, fără îndoială, să facem ceva cu privire la combaterea unui fenomen care a atins cote alarmante.

Domnul Ilie Merce (din sală):

De ce s-a ajuns aici?

Domnul Ionel Olteanu:

Suntem conştienţi că lucrurile pot merge mai bine, de aceea avem încredere în justiţie şi în viitor. Mulţumesc, domnule preşedinte.