Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem în continuare la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Dinu. Vă rog.

Domnul Gheorghe Dinu:

Solicităm pe această cale să aprobăm ordonanţa şi să treacă legea deoarece considerăm că, aşa cum propune Comisia pentru muncă şi protecţie socială, interdicţia de a face parte din partide politice în ceea ce priveşte funcţionarii publici este cuprinsă în statutul funcţionarilor publici şi în Senat această lege a trecut într-o altă formă, într-o altă exprimare, iar aici noi solicităm să fie reformulat textul şi să aibă următorul cuprins: "Pct.c) Să aibă calitatea de funcţionari publici..."

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Să ajungem la punctul respectiv, domnule Dinu! Vă rog să luaţi loc. Când ajungem la punctul respectiv...

Doamna Dobrescu, din partea Comisiei de muncă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de muncă a examinat obiecţia preşedintelui ţării de neconstituţionalitate a unui articol din prezenta ordonanţă a Guvernului, a considerat-o corectă această obiecţie şi a propus eliminarea art.4 alin.c) din cuprinsul legii supus atenţiei Parlamentului.

Senatul a propus o soluţionare diferită. Comisia de muncă consideră că soluţia aleasă de Senat nu este corectă din următoarele motive: primul, textul pe care ni l-au propus colegii de la Senat nu are sens şi, daţi-mi voie să-l citez. Art.4 spune următorul lucru: "Nu pot avea calitatea de personal vamal următoarele categorii de persoane...c) care au calitatea de funcţionari publici în cadrul personalului vamal şi fac parte din partide politice." Deci, este lipsit de logică.

Doi. Preşedintele României a cerut reexaminarea unui alineat şi nu a textului ordonanţei în ansamblu. Senatul s-a pronunţat asupra Ordonanţei Guvernului nr.16/1998, în ansamblu, a reexaminat-o şi a aprobat-o printr-o uşoară modificare a art.4 lit.c), modificare făcută tot în sensul combătut de preşedintele ţării.

Trei. Senatul, în urma reexaminării solicitate, a votat această ordonanţă a Guvernului ca o lege organică. Conform art.114, alin.1 din Constituţie, o ordonanţă de Guvern elaborată în baza abilitării Guvernului de a emite ordonanţe, nu poate fi o lege organică.

Patru. Alte categorii cărora li se poate interzice să facă parte din partide politice în afara celor enumerate în art.37 alin.3 din Constituţie, pot fi stabilite doar prin lege organică. Art.72 alin.3 din Constituţie reglementează clar domeniul legilor organice. Statutul de funcţionare al diferitelor categorii de pesonal nu poate fi lege organică deci nici statutul personalului vamal.

În concluzie, considerând justificată solicitarea de reexaminare a art.4 lit.c) din prezenta ordonanţă a Guvernului şi, ca atare, Comisia de muncă şi protecţie socială vă propune eliminarea textului lit.c). Ideea de a disocia de politică personalul vamal este de altfel rezolvată prin menţiunea că acest personal face parte din categoria funcţionarilor publici, menţiune existentă în corpul legii. Garda financiară, de exemplu, prin legea de funcţionare are prevederi similare pentru personalul propriu.

Ca atare, soluţia noastră este corectă şi pertinentă şi, în consecinţă, vă rugăm să fiţi de acord cu propunerea noastră de eliminare a acestui articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc să prezint foarte pe scurt avizul negativ al Comisiei juridice cu privire la acest proiect de lege în vederea aprobării Ordonanţei 16/1998. Din start, vreau să menţionez faptul că, în şedinţa Comisiei juridice, s-a propus respingerea ordonanţei în întregul ei, pentru următoarele argumente, am să invoc câteva texte legale neinvocate de doamna ministru, şi anume: mă refer la art.37 din textul Constituţiei care menţionează faptul că în alin.3 nu pot face parte din partide politice anumite categorii de funcţionari şi alte catgorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

În consecinţă, orice interdicţie de a face politică în privinţa funcţionarilor publici se stabileşte prin lege organică.

Mergem în continuare la art.114 din Constituţia României care spune foarte simplu în alin.1: "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice."

O ordonanţă simplă emisă în baza unei legi de abilitare nu poate în nici o situaţie interveni domeniul legilor organice.

Noi ne aflăm în prezenţa Ordonanţei nr. 16/1998 care este o ordonanţă simplă. Această ordonanţă, dacă coroborăm cele două texte constituţionale, nu putea interveni în domeniul legilor organice. Şi atunci când avem de-a face cu o încălcare flagrantă a textului Constituţiei, soluţia, repet, juridică şi nu cea de oportunitate – voi discuta mai târziu despre oportunitate – soluţia legală nu poate fi decât respingerea ordonanţei respective, întrucât încalcă în mod flagrant prevederile Constituţiei, în sensul că Guvernul şi-a depăşit sfera de abilitare. El nu era abilitat să intervină prin ordonanţă simplă în domeniul legilor organice şi soluţia juridică nu poate fi alta decât de a respinge în întregime ordonanţa respectivă, ca fiind neconstituţională, prin depăşirea de către Guvern a competenţei date de textul Constituţiei.

Evident, că sub aspectul oportunităţii juridice, ne veţi întreba ce se întâmplă. Juridic se întâmplă următorul lucru: ordonanţa este nulă din punct de vedere juridic şi, potrivit teoriei constituţionale, se consideră că ea nu a produs niciodată efecte juridice şi se diferenţiază de aspectul când avem o ordonanţă care este aprobată de Guvern sau o ordonanţă care este respinsă de Guvern pe alte temeiuri decât cele constituţionale, care-şi încetează efectele numai de la data respingerii de către Parlament. În acest moment ne aflăm în prezenţa anulabilităţii efectelor ordonanţei respective.

Prin consecinţă, dacă dumneavoastră veţi opta pentru motive de oportunitate – şi le înţeleg – să eliminăm doar acea prevedere din art. 4, este o soluţie de conjunctură politică, dar nu de rigoare juridică.

Dumneavoastră va trebui să decideţi: optăm pentru rigoarea juridică şi tragem un semnal tuturor guvernelor din România că trebuie să-şi respecte competenţele atunci când elaborează o ordonanţă simplă sau vom adopta o soluţie de compromis, de natură conjuncturală, pentru a nu bulversa raporturile juridice odată create.

Noi şi eu personal, ca jurist, nu mă pot pronunţa decât pe soluţia de respingere a ordonanţei, dar evident decizia este în mâna dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Boc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul, dacă nu, domnul Gheorghiof.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Două motivări determină Grupul Naţional Liberal pentru a lua poziţie în Camera Deputaţilor. O primă motivare este să susţinem alături de reprezentantul Grupului Partidului Democrat dacă această ordonanţă simplă poate sau nu să modifice o lege organică.

Pe acest aspect, structura Camerei Deputaţilor pe comisii, având în vedere că pe lângă celelalte comisii există Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, care obligatoriu trebuie să analizeze din punct de vedere şi al redactării şi al tehnicii legislative un proiect de lege, îşi spune cuvântul şi asupra altor încălcări, din punct de vedere juridic, a actelor normative pe care noi vrem să le facem pentru România. Sub acest aspect, există un punct de vedere care se referă, practic, la o comisie care are ca obiect de activitate de a vedea în ce măsură un proiect de lege, o iniţiativă legislativă poate să prindă viaţă juridică şi efecte în România, aşa că nu putem noi, ceilalţi, de la celelalte comisii, care pur şi simplu sunt tehnice, de specialitate să dăm un vot în sensul că această Comisie juridică nu ştie, nu sunt oameni practici acolo, profesionişti, care să spună din punct de vedere juridic dacă este bine sau este rău, dacă se încalcă o prevedere constituţională sau nu.

Pur şi simplu am fi împotriva modului de a gândi şi a structura Camera Deputaţilor pe comisii, în care această comisie juridică are cea mai mare greutate.

Nu se poate să creăm un precedent prin care, printr-o ordonanţă simplă, să modificăm legi organice. Dacă acceptăm această idee, înseamnă că va trebui să acceptăm o modificare completă a modului de a gândi în Camera Deputaţilor, a modului de a gândi asupra unor proiecte pe care noi trebuie să le dăm şi chiar mult discutata problemă, cine poate să modifice sau cine poate să aibă un cuvânt greu de spus cu privire la actele normative: Guvernul sau Camera Deputaţilor, Parlamentul României? Dacă spunem că noi suntem cei care suntem, de fapt, un izvor a atâtor acte normative şi numai printr-o lege de abilitare directă putem să abilităm Guvernul să dea acte normative care să devină acte cu putere de lege pe perioada cât suntem în vacanţă parlamentară, atunci punctul de vedere al Comisiei juridice este cel favorabil, este cel temeinic, este cel legal.

Se mai iveşte încă un punct de vedere pe care-l susţin din partea Partidului Naţional Liberal. La Comisia juridică, potrivit art. 93, s-a depus un amendament de un coleg de-al nostru pe care nu-l văd în raport. Potrivit art. 93 din Regulament, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este obligată să ia în discuţie toate amendamentele. Or, comisia de specialitate, referitor aici la Comisia de muncă nu a luat în discuţie amendamentul colegului care s-a depus, a deputatului Nini Săpunaru; cel puţin nici nu l-a trecut ca respins.

Pe această situaţie, văzând prevederea art. 93, art. 96 şi următoarele din Regulamentul nostru, consider că în această situaţie trebuie ca acest raport să fie retrimis şi dumneavoastră, în baza lui art.102, puteţi să faceţi acest lucru, să retrimiteţi comisiei, să se discute şi amendamentul colegului nostru care a fost înregistrat şi pe urmă să se dea un raport suplimentar sau un raport complet asupra acestor probleme, mai ales că este necesară din nou o discutare cu cei din Comisia juridică cu privire la temeiul juridic al acestei ordonanţe, pe care, vedeţi dumneavoastră, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi solicită să o respingem.

Domnul Ráduly şi pe urmă doamna Dobrescu.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, joi, am avut un caz oarecum similar: cazul legat de proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja şi presta servicii. Şi atunci, comisia sesizată în fond a venit şi cu un raport favorabil, a propus plenului dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege şi atunci Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, sesizată pentru aviz, a avut aviz negativ.

Atunci am adoptat următoarea soluţie: plenul a fost de acord să retrimită raportul la comisia sesizată în fond, dând un termen de o săptămână, până joia aceasta, până poimâine, în care cele două comisii, apărare şi juridică, consultându-se, să găsească soluţia corectă.

Deci, la un caz similar, săptămâna trecută, joi, am creat o soluţie precedentă. Cred că nu avem nici un motiv ca astăzi să nu decidem în mod similar.

Deci, propunerea mea ar fi ca să retrimitem la comisie şi Comisia de muncă şi protecţie socială, consultându-se cu Comisia juridică, care şi în opinia mea, pe probleme de constituţionalitate are, fără doar şi poate, părere decisivă, să elaboreze un raport suplimentar. Însă nu pot să mă abţin să nu mai remarc un lucru, şi anume, faptul că este o carenţă, aş spune eu, cu efecte destul de grave în procesul nostru de legiferare. Şi anume, faptul că aceste avize de la comisiile sesizate pentru aviz nu sunt distribuite deputaţilor aşa cum cred eu, ar trebui să fie distribuite.

Deci, în mod corect şi aşa cum am văzut la Senat că se face, pe lângă avizul sau raportul de fond sunt ataşate şi avizele comisiilor sesizate pentru avize, astfel încât fiecare coleg de-al nostru deputat ar avea posibilitatea ca din timp să facă o imagine de ansamblu asupra problemei, dacă procedural este corect, dacă constituţional este corect, grupurile ar putea să dezbată, sesizaţi fiind de totalitatea informaţiilor, aceste probleme şi poate că am reuşi ca pe viitor să evităm asemenea situaţii în plen.

Deci, eu v-aş sugera, domnule preşedinte de şedinţă, eu nu cred că ar trebui să modificăm Regulamentul, ca pe viitor, pe lângă raportul de fond să fie şi avizele de la comisii şi atunci am putea să fim mult mai riguroşi şi mult mai exacţi. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Ráduly.

Doamna Dobrescu din partea Comisiei de muncă, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să răspund distinsului coleg, domnul deputat Gheorghiof, privitor la contestaţia dumnealui că nu apare un amendament respins în textul raportului. Nu apare, întrucât amendamentul respins, propus de domnul deputat Nini Săpunaru, venit cu mandat să fie prezent la discutarea acestei obiecţii de neconstituţinalitate a fost nu un amendament nou, ci exact de păstrare a textului de la Senat. În acest caz, comisia cu ce a început? Cu discutarea textului Senatului. Cu excepţia unui vot al domnului Nini Săpunaru, comisia a fost de acord că soluţia Senatului nu este bună. Deci, nu este un amendament, nu este ceva nou, este însăşi soluţia dată de Senat, cu care comisia noastră nu a fost de acord. De aceea, nu aveam ce trece la "respinse".

În privinţa luării sau neluării în considerare a obiecţiilor Comisiei juridice, ţin să îi liniştesc pe ambii colegi care au ridicat obiecţii, că tot ceea ce a spus Comisia juridică acolo corespunde cu punctul nostru de vedere. În corpul legii exista un text constituţional. Or, dacă noi am fi fost sesizaţi spre reexaminare cu textul legii, atunci, într-adevăr, ordonanţa era neconstituţională, trebuia să cadă. Dar noi am fost sesizaţi, Parlamentul, cu un articol care nu era constituţional. Pe acesta l-am discutat şi, din aceleaşi motive ca şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, noi am considerat că acest articol nu poate face parte din textul legii.

Deci, noi am fost sesizaţi să reexaminăm un articol, l-am reexaminat, din considerente comune, l-am eliminat. În urma consultării pe care am avut cu Consiliul legislativ, soluţia noastră este corectă şi pertinentă.

Ca atare, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot raportul Comisiei de muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, doamna Dobrescu.

Domnul Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

O reformulare a unui articol care nu are sens, ea trebuie prinsă în raport, pentru că, sunt de acord cu doamna Dobrescu, formularea Senatului nu avea sens. Şi atunci am propus o reformulare a acestui articol ca să prindă sens. Dacă facem ce a vrut Senatul, să facem să aibă sens şi am propus atunci: "care fac parte din partide politice şi au calitatea de funcţionari publici în sistemul vamal". Deci, este o frază din care înţelegi ceva. Aceasta a fost reformularea pe care am propus-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai doreşte cineva? Domnul Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Nu aş fi vrut să mai intervin, domnule preşedinte, dar a apărut o discuţie în legătură cu raportul comisiei, o discuţiei care este un pic cam stranie, pentru că în ceea ce priveşte elaborarea acestui raport, noi am consultat pe toată lumea şi toate textele care se referă la obiecţiile preşedintelui şi am procedat de o manieră absolut corectă. Or, după părerea mea, şi nu aş vrea să jignesc pe nimeni, nu înţeleg eu prea bine din ce motive, toată lumea a devenit foarte pasionată de această chestiune şi au început să se încurce lucrurile acum de la tribuna camerei noastre.

Cred că argumentaţia doamnei Smaranda Dobrescu, şi după părerea mea nu trebuie să luăm de la capăt absolut toate punctele acestei argumentaţii, argumentaţia doamnei Smaranda Dobrescu a ilustrat foarte bine şi a motivat suficient o decizie de aprobare a raportului comisiei.

Dacă stimaţii noştri colegi consideră că fiecare punct din această argumentaţie şi întreaga dezbatere de până acum merită să fie reluată în această şedinţă, atunci noi o putem face, însă cred că există suficientă înţelepciune pentru a nu mai prelungi inutil această dezbatere.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mie îmi pare rău că discuţia degenerează de la aspectele legate de legalitate şi de constituţionalitate la aspecte de oportunitate pe care eu le-am menţionat iniţial. Cred că soluţia propusă de colegii mei, şi anume, aceea de a fi retrimis proiectul de lege Comisiilor de muncă şi protecţie socială şi Comisiei juridice pentru o analiză într-o şedinţă comună este binevenit㠖 ar fi o variantă. Se poate avea în vedere şi varianta în care acest proiect de lege să fie preluat de către Guvern printr-o iniţiativă proprie, supus Parlamentului printr-o procedură de urgenţă şi, în atare condiţii, am rezolva problemele de constituţionalitate, dar dacă vrem să ne respectăm ca atare şi noi să dăm cel mai bun semnal că respectăm textul Constituţiei, nu ne putem permite să trecem peste un asemenea obstacol de neconstituţionalitate.

Este adevărat că este vorba de cererea de reexaminare a preşedintelui României, dar vreau să-i reamintesc doamnei ministru că solicitarea preşedintelui României se încadrează în procedura legislativă obişnuită: o lege este finalizată o dată cu publicarea ei în Monitorul Oficial.

În consecinţă, până la publicarea legii în Monitorul Oficial, ne aflăm în faza procedurii legislative şi atunci când sesizăm un obstacol de neconstituţionalitate, suntem obligaţi să intervenim şi nu ne prefacem că suntem orbi şi nu vedem că este neconstituţional ceea ce este neconstituţional.

În consecinţă, ce putem face? Adoptăm acest proiect de lege, sesizăm Curtea Constituţională, ne retrimite Curtea Constituţională legea spunând că este neconstituţională, iar trebuie să treacă prin ambele camere. Deci, vă gândiţi că efectele şi implicaţiile deciziei noastre de astăzi, în condiţiile în care vom adopta proiectul de lege, ar fi mult mai dificile decât dacă astăzi am găsi o soluţie înţeleaptă, de a pune cele două comisii de acord sau eventual de a consulta Guvernul, de a fi preluată această ordonanţă într-un text nou guvernamental şi am rezolva definitiv problema.

Repet, trebuie să prevaleze legalitatea, în detrimentul oportunităţii şi nu invers.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Având în vedere poziţia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care a adunat şi alte elemente, consider necesar să-mi retrag amendamentul. Consider că această lege este oportună, ea este legală şi există un singur punct de discuţie. Nu putem să anulăm o lege care a produs efecte din ianuarie 1998, mai ales dacă este vorba doar de un singur paragraf care, să ştiţi, că acest paragraf nu a produs efecte juridice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Săpunaru că aţi pus lucrurile la punct. Dacă îmi amintesc bine, eraţi directorul general al vămilor atunci când aţi propus această lege, deci, acum vorbiţi în altă calitate.

În acest context, supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei pe muncă şi protecţie socială pentru eliminarea art. 4 lit. c).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 3 voturi împotrivă s-a aprobat amendamentul propus de comisie. Vă mulţumesc.