Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 februarie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.24/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 februarie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 februarie 2002
![]() |
6. | Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2002 pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (amânarea votului final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 29/2002 |
|||||
| ................................................ |
|
Trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2002 pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Din partea iniţiatorului? Poftiţi, domnule secretar de stat. |
|
Domnul Tudor Florescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei. Prin Legea nr.453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, s-a prevăzut descentralizarea actului de autorizare, la nivelul administraţiei publice locale, structura administrativă cea mai apropiată de cetăţean. Astfel, competenţele consiliilor judeţene de autorizare a lucrărilor de construcţii pe teritoriul comunelor au trecut la primăriile comunelor, iar pentru municipiul Bucureşti s-a prevăzut autorizarea executării lucrărilor de construcţii de către primarii sectoarelor, în temeiul şi limitele mandatului Consiliului General al municipiului Bucureşti. Prin Hotărârea nr.245/2 octombrie 2001 a Consiliului General al municipiului Bucureşti, s-a stabilit că primarii sectoarelor 1 şi 6 ale capitalei pot emite autorizaţii de construire pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări urbanistice, cu excepţia monumentelor istorice care rămâneau, în continuare, în atribuţiile primarului general al municipiului Bucureşti. Având în vedere situaţia creată prin suspendarea, de către instanţa de Contencios administrativ, a Hotărârii nr.245/2 octombrie 2001 a Consiliului general al municipiului Bucureşti, ca urmare a atacării acesteia de către primarul general al municipiului Bucureşti, suspendare motivată de imposibilitatea delegării competenţelor primarului general, fapt prevăzut expres în Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, prin prezenta ordonanţă, se propune: 1) stabilirea competenţelor de autorizare pentru primarii sectoarelor municipiului Bucureşti; 2) stabilirea competenţelor de autorizare pentru primarul general al municipiului Bucureşti, similare cu cele ale preşedinţilor consiliilor judeţene; 3) autorizarea locuinţelor individuale de către primarii comunelor, fără acordul structurilor specializate ale consiliului. Prin prevederile prezente, nu se afectează dezvoltarea corectă a municipiului Bucureşti, întrucât capitala dispune, în prezent, de un Plan urbanistic general şi Regulament de construire aferent, avizate şi aprobate în condiţiile legii, iar autorizaţiile emise de primarii de sector decurg din prevederile documentelor menţionate. În mod similar, comunele dispun de planuri urbanistice generale şi reglementări aferente, iar autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru lucrările individuale se face în conformitate cu aceste documente. Ordonanţa se înscrie Recomandării Uniunii Europene privind descentralizarea actului de decizie al administraţiei publice. Faţă de cele prezentate, vă rugăm a fi de acord cu proiectul de act normativ. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Oltean Ion. Sau domnul Bara. Poftiţi. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a pus în discuţie Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2002 pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.50/1991. Ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia propune spre dezbatere raportul privind modificarea art.4 din Legea nr.50, sub forma prezentată. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Oltean, din partea Grupului PD. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Îngăduiţi-mi, în câteva cuvinte, să exprim care este poziţia Partidului Democrat, a Grupului parlamentar al Partidului Democrat faţă de Ordonanţa nr.5, prin care se modifică art.4 al Legii nr.50/1991. Mai întâi de toate, aş vrea să precizez că Legea nr.50 şi art.4, în sine, a fost adoptat în luna iunie a anului trecut, înainte de a fi adoptată sau după ce a fost adoptată Legea nr.215/2001, Legea administraţiei publice locale, în aşa fel încât, între cele două acte normative, există compatibilitate aproape totală în ce priveşte atribuţiile ce sunt stabilite pentru cei competenţi să emită autorizaţii de construcţie. Din acest punct de vedere, nu poate fi vorba că ar exista incompetenţe la nivelul primarilor de sectoare, care să-i pună în dificultate în ce priveşte gestionarea şi administrarea sectoarelor municipiului Bucureşti. Din punctul nostru de vedere, acest act normativ nu are decât o singură direcţionare, şi anume aceea ca primarul general al capitalei să fie lipsit de orice fel de atribuţie în domeniul gestionării, în domeniul administrării municipiului Bucureşti. Voci din Grupul PSD: Foarte bine! |
|
Primarul general... Sigur, aud o afirmaţie a unui coleg că e foarte bine. Sigur, în opinia domniei sale, e foarte bine! În opinia mea şi în opinia noastră, o asemenea atitudine, domnilor deputaţi, se dovedeşte a fi cel puţin duşmănoasă, dacă nu de rea-credinţă. În expunerea de motive, domnilor colegi, se face trimitere, în mod absolut inadmisibil, la o Hotărâre a Consiliului General al municipiului Bucureşti, prin care s-a încercat ca o parte din competenţele primarului general, în acest domeniu, să fie transferate primarilor de sectoare, Hotărâre pe care instanţa de fond, atât Curtea de Apel a municipiului Bucureşti, cât şi Curtea Supremă, a invalidat-o, a revocat-o, considerând-o a fi ilegală. În această situaţie, Guvernul vine şi, în mod inadmisibil, încearcă să rezolve o problemă pe care instanţa de judecată a impiedicat să fie rezolvată de către Consiliul General al municipiului Bucureşti, o rezolvă printr-o ordonanţă simplă. Mi se pare absolut inadmisibil un asemenea gest. Prin adoptarea unei asemenea ordonanţe, primarul general al capitalei rămâne doar să emită autorizaţii pentru monumente istorice, la nivelul municipiului Bucureşti şi pentru investiţii care se realizează în extravilanul municipiului Bucureşti, domnia sa fiind pus în situaţia să ia act că, în municipiul Bucureşti, se construiesc doar prin simpla vedere a acestor obiective. Municipiul Bucureşti, prin această hotărâre, se transformă, de fapt, în 6 oraşe care vor fi administrate, cel puţin din acest punct de vedere, în mod distinct, punându-se în pericol o administrare unitară, o gestionare unitară a municipiului Bucureşti, din acest punct de vedere, al autorizării construcţiilor, autorizării investiţiilor. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciază că o asemenea atitudine este de neacceptat, într-un act normativ, şi susţine şi roagă, pe cei care găsesc întemeiate motivaţiile noastre, să voteze împotriva acestei ordonanţe. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Brudaşca, din partea PRM. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Nu este prima dată când asistăm, în această Cameră a Parlamentului României, la situaţii care frizează ridicolul. Acelaşi Executiv, mai zilele trecute, a emis o altă ordonanţă de urgenţă, pentru a-şi salva 2 viceprimari ai Bucureştiului care erau, evident, în clientela sa politică. Astăzi, constatăm că se dau legi, nu în interesul comunităţii, ci împotriva unei persoane care, întâmplător, este şi liderul unui partid politic de opoziţie. Nu promovăm ideea că ne opunem acestei idei, pentru a fi solidari cu domnul Băsescu, căci apreciem că, dacă altcineva ar fi primarul general al capitalei, primul-ministru nici nu s-ar fi gândit să emită o asemenea ordonanţă. De asemenea, o altă chestiune care ni se pare nelalocul ei, dacă nu ilegală, cel puţin imorală. Se precizează, în presă, că o asemenea ordonanţă de urgenţă a fost emisă ca urmare a descoperirilor făcute de către primarul general al capitalei, în ceea ce priveşte activitatea de construcţii de imobile pe care o continuă primul-ministru, în interesul familiei sale. Probabil are familie mare şi are nevoie de cât mai multe case! Ni se pare, din acest punct de vedere, o acţiune care frizează penibilul, pentru că nu putem emite, chiar dacă suntem la putere şi suntem un partid puternic şi majoritar, legi numai pentru a ne acoperi ilegalităţile sau pentru a demonstra că putem să facem, din această ţară, ce dorim noi şi putem umili Parlamentul României, obligându-l să sancţioneze, prin lege, ceea ce noi abuzăm în activitatea curentă. Consider, din acest punct de vedere, că ceea ce se întâmplă, prin această Ordonanţă nr.5/2002 pentru modificarea Legii nr.50, este un abuz, este un abuz din partea puterii şi o desconsiderare totală a Legislativului acestei ţări. Să nu se uite, de asemenea, un alt aspect foarte grav: în momentul în care constatăm că, ori de câte ori puterea doreşte să-şi acopere sau să-şi rezolve problemele, emite legi, ne putem aştepta ca, peste noapte, având în vedere funcţionalitatea sau funcţionarea maşinii de vot, mâine poimâine, să apară, în faţa noastră, şi alte aberaţii de acelaşi gen. În consecinţă, consider că este de bun simţ ca toţi cei care sunt responsabili, în această Cameră a Deputaţilor din Parlamentul României, să respingă o asemenea aberaţie legislativă care nu este impusă de lege, ci este impusă de bunul plac al celor care conduc România. Un alt aspect foarte grav este cel care a fost subliniat de către antevorbitor: transformarea Bucureştiului în 6 oraşe distincte, fără nici un fel de legătură între ele, în care abuzurile de toate felurile, abuzurile pe criterii clientelare să continue nestingherite, fără nici un fel de posibilitate de intervenţie a primarului general al capitalei ţării. În felul acesta, vom ajunge ca Bucureşti să arate ca nici una dintre capitalele Europei, fără o politică unitară şi uniformă, în ceea ce priveşte activitatea de construcţii şi, din acest punct de vedere, dându-se posibilitatea soluţionării tuturor solicitărilor clientelei politice a actualei puteri. În consecinţă, cred că ar fi o chestiune de bun simţ să spunem un "nu" categoric acestei tentative de a submina autoritatea şi demnitatea Parlamentului României. |
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Liviu Bara, din partea PSD. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş vrea să folosesc cuvintele pe care le-au folosit colegii dinainte, ci aş vrea să-i rog frumos să citească tot ce înseamnă amenajarea teritoriului, tot ce înseamnă organizarea teritoriului şi secţiunea 4, privind modul în care se organizează teritoriul, modul în care se aprobă planurile urbanistice generale şi, dacă aceste legi le-ar cunoaşte, sunt ferm convins, cuvintele pe care le-au spus nu îşi mai aveau rostul aici. Sigur că, prin Legea nr.453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării de lucrări, s-a prevăzut descentralizarea. Singurul loc unde această descentralizare nu s-a realizat a fost la municipiul Bucureşti. Prin Hotărârea, şi cu aceasta aş dori, totuşi, să fie atenţi, dar măcar să fi citit, cât de cât, din această ordonanţă, nişte colegi care, sigur, sunt foarte buni la virgule şi la puncte, dar, în ceea ce priveşte urbanism şi teritoriu, cred că, totuşi, nu sunt destul de atenţi, prin Hotărârea nr.245/02.10.2001, Consiliul General al municipiului Bucureşti, deci nu primul-ministru, nu Ministerul Amenajării Teritoriului, ci Consiliul General al Municipiului Bucureşti a stabilit ca primarii sectoarelor 1 şi 6 ale Capitalei pot emite autorizaţii de construcţie pentru toate categoriile de construcţii. Şi aceasta ţine de cel puţin două motive. Ştiţi ce înseamnă o autorizaţie de construcţie, ce înseamnă documentaţia ei, cu fiecare această documentaţie să se ajungă la Consiliul municipal, la Consiliul General al capitalei, deci ocolind sectorul. Una - oamenii erau puşi pe drumuri, pierdere de timp şi se adunau, la nivel de Consiliul municipal al Bucureştiului, un exemplu care ni s-a dat: la fiecare sector, se adună cam 7.000 de autorizaţii, dintr-o dată, ajungeau, la municipiu, pentru a hotărî, numai dacă le-a verificat, 42.000 de autorizaţii. Vă daţi seama ce însemna, pentru oamenii respectivi, cât trebuiau să aştepte?! Astea sunt problemele, să ştiţi, nu că avem probleme cu cine să dea autorizaţia, cum primarul..., la nivelul comunelor, s-a descentralizat şi, chiar comunele şi chiar în comunele unde s-a hotărât că trebuie să dea, Consiliul local, autorizaţie, sigur, pentru nişte lucrări mai importante, pentru planurile urbanistice, este nevoie şi de avizul Consiliului judeţean, un lucru cu care, cel puţin în cadrul comisiei, am fost toţi de acord, cu acest principiu. Eu aş dori să mă mai refer la un singur punct. Toate aceste planuri urbanistice se aprobă de către Consiliul municipal, în ceea ce înseamnă dezvoltarea sectoarelor, modul în care se amplasează construcţiile, nivelul de înălţime, modul în care trebuie să aibă loc racordarea la utilităţi, toate aceste lucruri sunt bătute în cuie, dragi colegi, prin planurile de urbanistică generală, care sunt obligatorii pentru a fi aplicate de către sectoare, de către consiliile locale. Eu nu pot, la nivel de sector, să aprob o construcţie în afara planului urbanistic general, nu pot să aprob o construcţie care să nu-mi îndeplinească condiţiile din planul urbanistic general. Care-i problema, atunci? Care-i problema dumneavoastră?! Nu înţeleg care-i problema! Că nu mai purtăm pe oameni până la nivelul Consiliului municipal, care, şi aşa, cu problemele pe care le are, să se ocupe de autorizaţie, că trebuie să-i dea o extindere la unul din Drumul Taberei, pentru o împrejmuire?! Pentru asta, trebuie să ajungă la Consiliul municipal! Acesta e adevărul, să ştiţi! Şi cel puţin, eu cred că în comisie prin votul care s-a dat, astfel s-a considerat. Păi, dacă vorbim de descentralizare, să vorbim de descentralizare de sus până jos. vorbim despre descentralizare când ne convine, când nu ne convine atunci nu ne mai trebuie descentralizare că avem noi ceva cu cineva. Eu vă rog frumos, dragi colegi, aşa să vedeţi problema, aşa s-a discutat şi în cadrul comisiei. Deci, absolut, absolut nici o tentă politică. Dacă cineva încearcă să dea o tentă politică acestei ordonanţe, mie îmi pare foarte rău, pentru că este o problemă pur tehnică, trebuie să ajutăm pe cel care umblă după autorizaţie, cel care doreşte o autorizaţie, să-i scurtăm acest drum. Noi tot discutăm că birocraţia la noi este foarte mare şi acum când încercăm să aducem mai aproape cei care hotărăsc, decidenţii, faţă de cel care are cereri, acum, dintr-o dată este o problemă mai deosebită, fiindcă noi, de fapt, ce vrem să facem. Eu v-aş ruga totuşi să aprobaţi această ordonanţă sub forma prezentată, sigur, cu amendamentele care au fost prezentate şi în raport de către comisie şi să ştiţi că în tot ceea ce priveşte modificarea la Legea 50, modul în care această lege a fost gândită, ca şi la Legea 215, să ştiţi, absolut, dar absolut sunt toate aceste modificări sunt recomandările şi de la Uniunea Europeană, dacă domnii colegi vor să ştie ceea ce înseamnă modul în care se aplică planurile urbanistice şi modul de autorizare a construcţiilor. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu. Trecem la dezbaterea ordonanţei. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. La art.I sunt 3 puncte. La pct.1 dacă sunt obiecţii? Aveţi un amendament respins. Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, La lit.c) de la art.1, eu propun eliminarea acestei litere pentru următorul considerent. S-a vorbit aici de necesitatea descentralizării deciziei de la nivelul primăriei generale la nivelul primăriilor de sectoare, în felul acesta diminuând în mod substanţial volumul de muncă care se desfăşoară la nivelul primăriei capitalei şi în felul acesta apropiind serviciul public de cetăţean. Mi se pare această motivaţie corectă şi pentru că această motivaţie este corectă, eu propun eliminarea lit.c) în forma în care ne-o propune iniţiatorul şi înlocuirea ei cu altă formulare care se regăseşte în raport la poz.3, domnule preşedinte, şi care are în vedere următorul lucru: autorizaţiile se emit de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări urbanistice din cadrul sectoarelor. De ce propun acest lucru. Dacă apreciem că un primar de sector trebuie să emită autorizaţie pentru o construcţie, un ansamblu de blocuri, mi se pare absolut firesc ca acelaşi primar de sector să fie competent să emită autorizaţie şi pentru un monument istoric. Acelaşi primar de sector să fie competent să emită autorizaţie şi pentru investiţiile din extravilanul municipiului Bucureşti, pentru că mi se pare nefiresc ca în ce priveşte monumentele istorice, în ce priveşte investiţiile în extravilan ale municipiului Bucureşti să fie învestit ca autoritate primarul general al capitalei, iar în ce priveşte alte lucrări de o mult mai mare amploare să fie învestiţi primarii de sectoare. Mi se pare inadmisibil ca un primar de sector să nu fie competent să emită autorizaţie pentru un monument ce se construieşte, ce se ridică pe propriul lui teritoriu şi pentru acel monument, persoana fizică trebuie să se deplaseze la primăria generală a capitalei. Unde-i logica? Unde există raţiunea? De ce pentru o investiţie din extravilan cetăţeanul de rând se duce la primăria generală, iar pentru o investiţie din interiorul sectorului se deplasează la primăria de sector? Unde-i logica? În opinia mea nu există nici un fel de logică. Dacă tot facem descentralizare, atunci să facem descentralizare, dacă tot este bal, să fie bal. Dacă vrem ca cetăţeanul să-l apropiem de decizie şi decizia administrată de cetăţean, atunci să transferăm, într-adevăr, din toate punctele de vedere, competenţele la nivelul sectoarelor, iar pe primarul general să-l lăsăm o simplă prezenţă fizică la nivelul primăriei generale. Poate într-o viitoare ordonanţă, Guvernul vine şi desfiinţează chiar funcţia de primar general, mi se pare absolut firesc, oricum, acesta este un pas ferm făcut în direcţia desfiinţării autorităţii de primar general şi chiar de Consiliul general al municipiului Bucureşti. Dacă tot se doreşte ca sectoarele să devină oraşe independente, atunci cred că trebuie să avem hotărârea noastră şi să ne asumăm responsabilitatea de a decide în felul acesta. De aceea, domnilor colegi, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, eu propun eliminarea lit.c) şi înlocuirea ei cu un c1), aşa cum l-am formulat şi cum se regăseşte la poziţia 3 în raport. Şi nu pot să cred că veţi vota împotrivă, pentru că atunci veţi vota împotriva principiilor enunţate aici de către reprezentanţii puterii, aceea de a descentraliza decizia, de a o apropia de cetăţeanul de rând. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii.) Vii aplauze! domnul Brudaşca. |
|
Eu vreau să vorbesc în calitate de "specialist în virgule", aşa cum m-a etichetat colegul de la comisia de specialitate şi vroiam de fapt să-i atrag atenţia asupra lipsei de consistenţă şi de sinceritate a demersului domniei sale, anterior, inclusiv această lit.c) dovedeşte faptul că, în fond şi la urma urmei, nu se doreşte decât izolarea şi transformarea într-o figură decorativă a primarului general al capitalei. Ori se merge până la capăt cu această descentralizare, ori altfel, nu se justifică nu numai această literă, nu se justifică întregul demers pe care l-a pus în operă Guvernul. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da. Domnul Liviu Bara. |
|
Am să fiu foarte scurt, domnule preşedinte, şi sper să mă înţeleagă colegii. În primul rând, nu se poate elimina acest articol, pentru că jurisdicţia primarului de sector este în cadrul sectorului, în afara sectorului el nu are dreptul să dea autorizaţie. Este clar. Deci, nu se poate să dea autorizaţie în afara sectorului şi în afara extravilanului, deci, nici într-un caz nu putem să eliminăm acest articol, iar în ceea ce priveşte... după ce discutaţi... (Domnul deputat Onisei face, din bancă, o remarcă.) Domnule coleg, aţi fost secretar de stat la un minister şi ştiu ce ştiţi. Vă cunosc ce ştiţi, am avut timp 4 ani de zile să vă cunosc părerile, aşa că vă rog să nu mi le spuneţi acuma, mi le spuneţi după aceea sau eventual veniţi la comisie. Iar în ceea ce priveşte monumentele, se cere avizul de la Ministerul Culturii pentru că ştiţi că tot ce înseamnă autorizarea unui monument are un alt circuit, o altă problemă, cum spunea cineva aici, şi nu are rost să mai intrăm în amănunte, domnule preşedinte, că orice persoană fizică... acuma nu ştiu dacă orice persoană fizică vine şi face monumente. dar, hai să presupunem că ajungem şi în faza aceea, sigur, pentru acest circuit al autorizaţiei pentru monumente există un departament la Ministerul Culturii care trebuie să îndeplinească nişte condiţii mai deosebite şi din acest motiv se cere avizul de la Ministerul Culturii, nu din alte motive tehnice. aşa că eu vă rog colegii, cel puţin din aceste două motive, să voteze aşa cum s-a propus în raport, deci, să rămână acest articol, pentru că dacă nu rămâne şi se elimină, nu se mai pot da autorizaţii în asemenea condiţii. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnule Onisei poftiţi. |
|
Nu intru pe fondul lucrurilor, pentru că o să-mi spun părerea din partea Grupului Partidului Democrat la sfârşit, vreau doar să-l rog pe domnul deputat să observe că sumumul perimetrelor sectoarelor înseamna capitala şi intravilan şi extravilan înseamnă cu totul altceva, pe de o parte; pe de altă parte, rog şi pe secretarul de stat de la Ministerul Administraţiei Publice să mai gândească bine la Legea privind protecţia monumentelor istorice că acolo sunt competenţe clare. Susţin amendamentul domnului Oltean. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, poftiţi. |
|
Domnilor colegi, Două lucruri aş vrea să mai precizez: Unu: că monumentele istorice sunt în perimetrul fiecărui sector, deci, dacă este vorba de descentralizare, atunci să facem descentralizare şi nu găsim alte explicaţii şi a doua chestiune este o întrebare pentru domnul secretar de stat. Să ne motiveze. Iertaţi-mă! Eu, sincer, nu am înţeles de ce monumentele istorice şi investiţiile în extravilan rămân în competenţa primarului general şi restul nu? Care a fost raţiunea? De ce nu am transferat şi aceste competenţe în sarcina autorităţilor de la sectoarele municipiului Bucureşti? Aş vrea, domnule secretar de stat, să ne motivaţi totuşi care a fost raţiunea unei asemenea defalcări de competenţe prin Ordonanţa nr.5? Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, domnul secretar de stat. Poftiţi. |
|
Domnul Tudor Florescu: Vă mulţumesc domnule preşedinte. Stimate domnule deputat, respectiv la întrebarea dumneavoastră există o explicaţie logică. În tot ceea ce este prevăzut în ordonanţă există şi o explicaţie logică, o înlănţuire logică a etapelor de descentralizare şi de aceea se prevede la momentul acesta ca ceea ce înseamnă lucrări în extravilan şi monumentele istorice, care reprezintă totuşi un punct foarte sensibil privind autorizaţia de construcţie, să fie menţinute în momentul de faţă la nivelul primăriei generale. Pe parcurs, în cadrul sectoarelor vor fi transferaţi oamenii de la primăria generală sau se vor forma şi alţi specialişti în domeniul restaurării monumentelor istorice. În acel moment vom descentraliza şi vom trece în autoritatea primăriilor eliberarea autorizaţiilor de construcţie. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: S-au mai înscris domnul Oltean şi domnul Onisei şi înainte de a le da cuvântul, eu propun plenului sistarea discuţiilor, pentru că situaţia este extrem de clară; Opoziţia nu vrea această ordonanţă, Guvernul o vrea, asta este limpede, nu are rost să discutăm două zile. |
|
Îmi îngădui domnule preşedinte, să înţeleg că nu are importanţă că motivaţia pentru care Guvernul vine şi susţine această ordonanţă este pertinentă sau nu este pertinentă, dacă Guvernul vrea, nu are importanţă dacă există o motivaţie de fond, noi trebuie să ne supunem. Ei, noi nu putem să ne supunem şi mi se pare mai mult decât naivă explicaţia pe care domnul secretar de stat ne-a dat-o. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Nu ştiţi dinainte? Că aţi fost doar ministru! |
|
Da, ştiu, domnule coleg. Domnul secretar de stat vrea să ne convingă că amplasarea unui monument, a unei statui în municipiul Bucureşti, într-un sector sau altul, este un lucru mult mai complex decât amplasarea unui ansamblu de locuinţe sau a unei investiţii industriale. Domnilor, domnule secretar de stat, iertaţi-mă! dar nu cred că o asemenea explicaţie poate fi adusă ca argument de fond în stabilirea atribuţiilor pentru primarii de sectoare şi pentru primarul general al capitalei. Mi se pare nu numai naivă, dar mi se pare absolut de neadmis o asemenea motivaţie. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Onisei. |
|
Domnul deputat Oltean a fost foarte elegant. Motivaţia nu este naivă, este ridicolă. Deci, domnule secretar de stat, uitaţi-vă domnule în legi şi vedeţi că amplasarea monumentelor istorice, acelea de forum, pentru că acelea înseamnă statui, se face numai cu avizul unei comisii speciale de la Ministerul Culturii care îşi dă avizul sau nu şi-l dă, indiferent dacă autorizează primarul de sector sau primarul general al capitalei, vedeţi că monument istoric înseamnă numai posibile reparaţii... deci, vă rog să mai citiţi când veniţi în faţa Parlamentului, pe de o parte, pe de altă parte, vreau să spun că această ordonanţă nu este numai imorală, ci este evident neconstituţională. Argumentaţia de fond încearcă să pună semnul echivalent între Consiliul general al capitalei şi primarul general şi consiliile judeţene. Îl rog pe domnul Fleşariu, care este aici de faţă, dacă are amabilitatea, nu am la mine Constituţia, să citească textele din Constituţie, să vadă care este deosebirea. Mulţumesc. |
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Bun, e-n regulă. Cititul nu strică nimănui. S-au adus argumente pro şi contra foarte multe, unele mai convingătoare, altele mai puţin convingătoare, trecem la vot. Deci, se propune eliminarea lit.c) care constituie de fapt substanţa punctului 1. Comisia este împotrivă, iniţiatorul este împotrivă. Cine este pentru această eliminare propusă de Grupul PD? Număraţi vă rog! 37 pentru eliminare. Cine este contra eliminării? Număraţi vă rog! 76. Abţineri? O abţinere. Pct.1 a rămas în varianta comisiei. Pct.2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Pct.3. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Pct.I în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs ordonanţa. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Urmează ca să fie supusă votului într-o şedinţă specială de vot. |


