Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Poftiţi.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de modificare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimulare a forţei de muncă îşi propune să elimine câteva prevederi, în principal legate de nivelul indemnizaţiei de şomaj şi a perioadei de acordare a acesteia. Vreau să vă reamintesc, pentru că această lege a fost "votată în această legislatură, faptul că s-a stabilit o indemnizaţie unică, care reprezintă 75% din salariul minim pe economie, ceea ce este, la ora actuală, aproximativ 1. 370.000 de lei, şi că acest lucru, sub principiul solidarităţii, aşa cum îl percep iniţiatorii, introduce, de fapt, un principiu egalitarist şi nu respectă stagiul de cotizare şi cuantumul contribuţiei, ceea ce face ca indiferent de perioada cât ai muncit şi ai cotizat şi să fii diferenţiat doar prin perioada de acordare a acestei indemnizaţii.

Aş vrea să spun de la această tribună că solidaritatea nu înseamnă să aibă toţi cetăţenii României un acelaşi venit, o aceeaşi indemnizaţie şi toţi ceilalţi, care contribuie şi cotizează, să nu fie diferenţiaţi în această indemnizaţie, în funcţie de aportul lor, fie financiar, fie fizic sau mental.

Proiectul de lege introduce acordarea acestei indemnizaţii diferenţiat, în funcţie de stagiul contribuţiei şi de cuantumul ei, şi prelungeşte termenul de acordare de la 12 la 15 luni pentru cei care au o vechime mai mare sau o perioadă de cotizare mai mare de 20 de ani.

De asemenea, ţinând seama de exodul de tineri din România, prin proiect propunem acordarea de facilităţi preferenţiale în ceea ce priveşte creditele pentru şomerii în vârstă de până la 29 de ani, pentru a demara afaceri proprii.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Chiar dacă comisia a respins cu 9 la 8 acest proiect de lege, vă supunem spre analiză şi reflexie acest proiect atunci când el va fi votat, sperând că veţi lua în calcul ceea ce v-am propus şi că acest principiu egalitarist, care a fost demult sau sperăm că trebuie să fie uitat, va fi eliminat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizată în fond, doamna deputat Smaranda Dobrescu, preşedintele comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, comisia nu consideră acordarea nediferenţiată a indemnizaţiei pentru şomaj o demonstraţie egalitaristă. De ce, şi iertaţi-mă că mai spun a "n" oară de la tribuna Parlamentului: acest sistem, sistemul asigurărilor pentru şomaj, este un sistem bazat pe solidaritate, adică un sistem în care un asigurat îşi asumă, îşi asigură acest risc potenţial, care poate să nu apară însă niciodată. Este exact ca şi sistemul bazat tot pe solidaritate, cel al sănătăţii, în care un om, dacă îl ajută mediul înconjurător şi Cel de sus, nu se îmbolnăveşte niciodată, nu are niciodată nevoie să-şi compenseze contribuţia prin servicii medicale. De aceea, în aceste sisteme poţi să plăteşti foarte mult, poţi să contribui la un salariu maxim şi să nu beneficiezi niciodată.

Al doilea motiv: după cum ştiţi, inflaţia şi şomajul sunt cele două elemente macroeconomice care sunt avute în vederea programului de guvernare în primul rând. A modifica politica de acordare a indemnizaţiei de şomaj, care înseamnă de fapt politica de ocupare a forţei de muncă şi de creare de locuri de muncă, aşa cum o face în mod reformator Legea nr.76 a şomajului, deci, a modifica datele acestui lucru înseamnă că va trebui să modificăm, în final, parametrul pe care îl dimensionăm alături de inflaţie, rata şomajului. Acest lucru nu se poate face decât în cadrul unui program de guvernare. Acest lucru am dorit să îl înţeleagă şi colegii iniţiatori care, fără doar şi poate, au o iniţiativă corectă, corectă din punct de vedere al necesităţii omului care se află în şomaj, dar nu din punct de vedere al ideii reformatoare a legii care, în primul rând, îşi propune să scoată şomerii cât mai repede din acest statut, să le oferim cât mai multe servicii de consultanţă, de formare profesională, de măsuri active, de facilitare, de ocupare de locuri de muncă atât pentru ei, cât şi pentru angajatori.

Deci, această lege, pentru prima dată, pune un accent deosebit pe măsurile active de creare de locuri de muncă şi mai puţin pe cele pasive, asistenţiale, ca şi până acum.

Deci, în afară de faptul că propunerea presupune un efort financiar care nu a fost cuantificat, dar chiar dacă acesta ar fi fost cuantificat, în acelaşi timp, politica acestui Guvern este de scădere a fiscalităţii datorată taxelor sociale. Or, dacă şomajul, până acum, a avut excedente întregistrate la buget, şi aceasta este una din explicaţiile iniţiatorilor, de finanţare a surplusului cuantumului indemnizaţiilor. Chiar dacă el a avut până acum excedent, să nu uităm că suntem cu toţii de acord că este o măsură de încurajare a creării unor noi locuri de muncă, exact scăderea fiscalităţii. Este nu numai o înţelegere a pactului social încheiat între Guvern şi sindicate, deci, reprezentanţii lucrătorilor şi ai potenţialilor şomeri, că această fiscalitate în anul viitor să scadă cu 5 procente.

Deci, din afara Guvernului, adică cel care face socotelile macro ale politicii macro, nu poţi să vii şi să propui o schimbare a sumelor necesare şomajului.

Având în vedere toate aceste lucruri, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, cu majoritate de voturi, vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare, nu în nume personal.

Domnul profesor Anghel Stanciu, după aceea domnul Buzatu şi doamna Paula Ivănescu.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale şi Familiei,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că, cel puţin în parte, distinşii colegi din echipa ministerială a PSD-ului preiau din perioada comunistă unele lucruri, adică "De la fiecare după posibilităţi, şi fiecăruia după nevoi". Cam aşa s-ar încadra această prevedere, adică fiecare contribuie în raport de salariu la fondul de şomaj, dar nu îi mai dăm în raport de nevoi, de aceea am spus că preia numai parţial, ci dăm la toată lumea la fel, indiferent de contribuţie. Este şi aceasta o filosofie: când iei, fată vaca; când este să îi dai, moare viţelul.

De aceea, eu cred că are dreptate şi doamna ministru Dobrescu, când spune că Guvernul trebuie să aibă o continuitate, dar înainte parcă nu era aşa, era o altă filosofie. Acum, am întors-o.

Nu vreau să spun că grupul nostru parlamentar colaborează cu PD-ul, pentru că dânşii au spus că nu colaborează cu noi, şi noi nu avem cu cine colabora. Aceasta este o altă treabă. Pentru că sunt pe cale de asimilare, de aceea s-au şi aşezat lângă dumneavoastră, să vă extindeţi încolo.

Dar cred că totuşi ideea pe care dânşii au concretizat-o într-un proiect de lege este corectă, şi noi ne-am propus să facem o Opoziţie constructivă, adică să susţinem, indiferent din partea cui, inclusiv din partea UDMR-ului, acele iniţiative care sunt corecte, chiar dacă la Sinaia s-a spus ca numai câteva dintre proiectele Opoziţiei să treacă. Poate acesta este un proiect care vrea să treacă şi noi îl sprijinim. Dumneavoastră, nu. Este, de fapt, acelaşi lucru pe care l-au făcut şi colegii de la PD înainte de 2000, dar acum şi-au revenit, şi acesta este motivul pentru care îi susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dar, totuşi, trebuie să vă amintesc faptul că treaba aceea cu "repartiţia după nevoi" era proiectată pentru comunism, pe care nu l-am mai apucat, şi acum ne ocupăm totuşi de altceva.

Doamna Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc pentru amabilitate, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vreau încă odată să susţin în faţa dumneavoastră că este echitabil şi în sensul solidarităţii, şi pur şi simplu chiar şi în sensul aritmetic, să tratăm diferenţiat oamenii care contribuie cu sume diferite, cu perioade diferite la acest sistem de şomaj.

Nu vom mai face teoria solidarităţii adevărate între cei care pot fi victimele riscului şomajului şi cei care au un loc de muncă, dar va trebui să aduc aminte colegilor mei din Camera Deputaţilor că, la investirea Guvernului Adrian Năstase, ni s-a prezentat un program şi, la acest capitol, se specifica expres că se vor da indemnizaţii de şomaj diferenţiate după perioada de contribuţie, deci, ceea ce numim noi în mod normal vechimea în muncă.

Deci, noi am votat, indiferent cum, unii pentru şi unii contra, un program de guvernare şi, iată, de data aceasta, Guvernul şi-a schimbat, pe parcurs, opţiunile şi, chiar dacă ne întrebăm numai retoric "De ce?", putem să dăm răspunsul: pentru că la fondul de şomaj există un excedent foarte mare care poate fi folosit pentru acoperirea unor găuri negre, mai ales că scutim pe Iacubov şi Nicolai de foarte multe mii de miliarde de lei în ceea ce priveşte legătura cu bugetul de stat.

Pe primele şase luni, la fondul de şomaj este un excedent de 3.000 de miliarde. Până la sfârşitul anului, probabil că se va realiza mai mare excedentul decât cel de 4.800 votat la Bugetul asigurărilor de stat. Şi, în aceste condiţii, ne punem întrebarea firească: de ce să nu oferim oamenilor care ajung în riscul şomajului indemnizaţii diferenţiate, pentru că diferenţiată este şi situaţia lor?! Mai greu se regăseşte, se recalifică sau îşi găseşte un loc de muncă o persoană care are o vechime de peste 20 de ani, şi ştim foarte bine care este condiţia oamenilor de peste 40 de ani, cu deosebire a femeilor, care, extrem de greu, cu titlul de excepţie, mai găsesc un loc de muncă, şi sunt condamnaţi să trăiască în sărăcie extremă şi să fie marginalizaţi.

Trebuie să ne gândim că, în condiţiile în care suntem aleşi de populaţie, indiferent de lista de partid, trebuie să obligăm guvernele să-şi respecte programul de guvernare şi să respecte oamenii.

Nu este vorba de a-i îndemna la nemuncă! Este vorba de a le asigura o condiţie socială care să fie, să zicem, cât mai apropiată şi dătătoare de speranţe faţă de ceea ce a dat el societăţii.

Considerăm că este o mare greşeală pe care a făcut-o Guvernul Năstase şi noi, Parlamentul, adoptând o lege care egalizează pe toată lumea în beneficii, dar nu uită la contribuţii să ia diferenţiat, şi, de aceea, v-am propus această iniţiativă legislativă, şi să sperăm că dumneavoastră veţi gândi, veţi vota cu gândul la alegătorii dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Buzatu, din partea PSD.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi eu sunt, oarecum, nemulţumit că antervorbitorii mei consideră că adoptarea Legii nr.76, în forma în care este adoptată, a fost o mare greşeală a Guvernului Năstase şi a noastră, a Parlamentului, dar am totuşi mulţumirea că oricine se poate înşela şi, din punctul acesta de vedere, cred că domniile lor se înşeală profund.

Eu înţeleg izul propagandistic. Şi noi, dumneavoastră, toţi, de fapt, înţelegem izul propagandistic al acestei propuneri legislative. Nu trebuie să ne ascundem după deget. Oricui îi vom spune că îi vom da mai mult va fi de partea noastră, şi oricui îi vom spune că îi vom da mai puţin va fi contra noastră. Totuşi, trebuie să stabilim un raport just între cei care primeau mai mult şi cei care primeau mai puţin, potrivit Legii nr.1, aşa cum se acorda şomajul. Şi statistica, care a fost efectuată şi ale cărei date sunt consemnate, ne arată că 80% din beneficiarii de şomaj pe Legea nr.1 primeau un ajutor de şomaj mai mic decât acela pe care îl primesc pe Legea nr.76, şi doar 20% dintre ei primeau un ajutor de şomaj mai mare decât cei care îl primesc pe Legea nr.76.

Atunci, noi trebuie să decidem aici de partea cui suntem. Dacă vrem să fim de partea celor 20%, vă rog să votaţi propunerea doamnei Paula Ivănescu. Dacă vreţi totuşi să fim de partea celor 80%, eu v-aş ruga să respingeţi această propunere, pentru că nu putem totuşi să cultivăm în permanenţă, prin sistemul acesta al asigurărilor de şomaj, tentaţia unora de a nu munci atunci când ajung în momentul acesta al licenţierii.

Nici un om care va avea 4.000.000 de lei şomaj nu se va duce să îşi caute de muncă, să fie clar! Pe când, dacă va ajunge de la 4.000.000 de lei la 1.300.000 de lei, eu cred că va avea toate motivele nu numai să caute de lucru, ci să încerce să beneficieze de măsurile active, pentru că Legea nr.76 nu este o lege care dă ajutor de şomaj, ci este o lege complexă care instituie un sistem de acordare de consultaţii pentru reinserarea în muncă a persoanelor care au intrat în şomaj, de subvenţionare a unor activităţi legate de reîncadrarea în muncă a acestor persoane, de oferire de facilităţi întreprinzătorilor care încadrează persoane din rândul şomerilor, chiar şi pentru persoanele care depăşesc anumite vârste, fiind ordonată pe vârste, pe diverse criterii.

Încă o dată susţin, având în vedere toate considerentele pe care le-am enunţat mai înainte, că această propunere nu poate să aibă decât un iz propagandistic. Ea urmăreşte să dea peste cap întreg sistemul pus în funcţiune de Legea nr.76, ale cărei consecinţe sunt pozitive, pentru că ajutorul mediu de şomaj este mai ridicat decât ajutorul de şomaj care era acordat pe baza Legii nr.1.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă rog, stimaţi colegi, să votaţi pentru propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Kerekes Karoly, din partea UDMR.

Domnul Karoly Kerekes:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă reamintesc faptul că, la finele anului 2001, când am reuşit să adoptăm această lege cu privire la sistemul de asigurări de şomaj, această lege a suscitat vii discuţii, în primul rând pentru faptul că nu toată lumea a fost de acord cu acest cuantum fix ce reprezintă ajutorul de şomaj.

Se poate califica această iniţiativă legislativă cu iz propagandistic, dar aş vrea să vă reamintesc ce spune, textual, programul Guvernului, şi anume, citez: "Alocaţiile pentru şomaj se vor dimensiona în funcţie de vechimea în muncă şi de ultimul salariu avut, astfel încât să se păstreze o putere de cumpărare de cel puţin 60% din salariul respectiv". Deci, aşa este textul din programul de guvernare pe perioada 2000-2004.

Este evident că atunci când am discutat acea lege, Guvernul şi-a schimbat poziţia faţă de acest text, considerând că ar fi mai corect să se stabilească un cuantum fix raportat la salariul minim. Dar eu sper că Guvernul va fi consecvent cu sine însuşi şi va reveni la această chestiune, îşi va modifica poziţia şi, printr-un proiect de lege, va fi modificată această lege. Dacă Guvernul nu va face acest lucru, este foarte posibil ca UDMR-ul să vină cu această propunere.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Marton Arpad, tot din partea UDMR, cred că are ceva de spus în legătură cu problema aceasta.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Ultima parte a declaraţiei domnului coleg este o declaraţie personală şi nu angajează nicicum Uniunea Democratică Maghiară din România.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dobre, din partea PNL.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun de la bun început că Grupul parlamentar al PNL va sprijini iniţiativa legislativă a colegilor de la PD.

Aş vrea, de asemenea, să remarc din cuvântul antevorbitorului meu, distinsul coleg de la PSD, că se porneşte de la filosofia că statul dă, or noi plecăm de la convingerea că fiecare va trebui să primească în funcţie de ceea ce contribuie, în măsura în care contribuie, în măsura în care are o vechime în activitate.

Nu vom accepta niciodată, ca liberali, acest principiu al nivelării.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Propunerea legislativă va fi supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.