Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Următorul proiect, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a procedurii de negociere cu o singură sursă, cu firma Bechtel International Inc. în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.

Comisia pentru industrie şi servicii? Este procedură de urgenţă, ar trebui să fie?

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrie şi servicii a fost sesizată cu adresa nr.752/03.02.2004, pentru avizare şi dezbatere în fond în procedură de urgenţă, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120 din 2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă, cu firma Bechtel International Inc. în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.

În Ordonanţa Guvernului nr. 16 din 1999 privind aprobarea programului prioritar de construcţia a autostrăzilor şi a drumurilor naţionale cu 4 benzi de circulaţie, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.1 din 2002 şi prin Legea nr.451 din 2003, este prevăzută realizarea autostrăzii Borş - Oradea - Cluj-Napoca - Tg.Mureş - Braşov. Prin Hotărârea Guvernului nr.1363 din 18 noiembrie 2003 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii, Autostrada Braşov,Tg.Mureş, Cluj, Oradea astfel: valoarea investiţiei - 3.433.150.000 euro, lungime - 415 km şi durata investiţiei - 9 ani.

Guvernul României şi Guvernul SUA au semnat o declaraţie de intenţii pentru cooperarea în domeniul transporturilor în vederea demarării unui amplu program pentru finanţarea construirii de autostrăzi pentru o perioada cât mai scurtă.

Faţă de interesul manifestat de Guvernul României, firma Bechtel International Inc. în asociere cu Firma N.K. a supus examinării Guvernului o propunere având ca obiect conlucrarea în vederea construirii de autostrăzi în România şi asigurarea sprijinului pentru obţinerea finanţării de la instituţiile financiare internaţionale.

Prin Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2003 se propune demararea procedurii de negociere cu o singură sursă pentru realizarea acestei autostrăzi. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ cu avizul nr.1601 din 18 noiembrie 2003.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a fost adoptat de Senat în şedinţa din 17 decembrie 2003, în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil şi de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu Avizul nr.34/04.02.2004.

În raport de obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţa comisiei din data de 4 februarie 2004. La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 25 de deputaţi, membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi specialişti din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a prevederilor art.86 alin.3 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, modificat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.23 din 2003, proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Fiind procedură de urgenţă, v-aş ruga să propuneţi timpii.

Domnul Antal Istvan:

Propun 10 minute pentru dezbateri şi 3 minute pentru intervenţii, dacă sunt, având în vedere importanţa problemei.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Vă rog! Poftiţi! Doamna Anca Boagiu. O lăsăm pe doamna, în semn de politeţe.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unui proiect de ordonanţă de urgenţă care de data aceasta, şi de data aceasta, într-o anumită conjunctură extrem de sensibilă pentru România, respectiv aceea a scandalurilor generate de adopţiile internaţionale, riscă să genereze un nou scandal internaţional. Şi am să vă aduc câteva argumente în susţinerea celor menţionate anterior.

Deja oficialii europeni au avut nenumărate declaraţii vizavi de acest proiect, proiect pe care îl pun sub semnul întrebării, în contextul negocierilor pentru aderarea României în Uniunea Europeană.

Unul dintre motivele pentru care riscăm să generăm un nou scandal a fost deja menţionat de unul dintre diplomaţii europeni care a avertizat că situaţia creată în România prin încredinţarea construirii acestei autostrăzi din sursă unică, pune în pericol şansele României de a obţine statutul de economie de piaţă funcţională din partea Uniunii Europene, care este de altfel un test cheie în vederea aderării.

În acelaşi timp, în condiţiile în care România şi-a asumat, prin acorduri internaţionale, dezvoltarea reţelei transeuropene, din nou Uniunea Europeană are o temere legată de modul în care această autostradă va fi finanţată.

La nivel european există finanţare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene. Ce se va întâmpla în cazul în care pe partea de vest a ţării sunt construite simultan două autostrăzi? Două autostrăzi, dintre care cea de-a doua din punct de vedere al rentabilităţii nu se justifică.

Acum, eu pot să înţeleg, noi putem să înţelegem faptul că suntem şi în faţa unei înţelegeri pe care o avem cu Guvernul Statelor Unite, dar cred că poziţia noastră trebuie să fie cât se poate de fermă şi de tranşantă, stabilind clar direcţia în care noi ne îndreptăm şi gândindu-ne cu multă celeritate la momentul în care ne aflăm.

Practic, în conjunctura internaţională politică, suntem în aceeaşi situaţie în care suntem cu adopţiile. Avem alegeri parlamentare la nivel european, vor fi atacuri, avem nişte acorduri pe care noi ni le-am asumat şi pe care trebuie să le respectăm.

În acelaşi timp, tot Uniunea Europeană consideră că această procedură este lipsită de transparenţă şi că deseori lipsa de transparenţă, precum şi corupţia au fost menţionate, de altfel, ca obstacole în calea aderării României la Uniunea Europeană.

Discutând despre oportunitate, am urmărit cu mult interes schema de finanţare propusă. Practic, nu ştim nimic despre modul această autostradă va fi finanţată. Aş putea să citez doar ziarul "Adevărul" care, astăzi, ne spune că "Guvernul este în căutarea surselor de la băncile comerciale române". Atunci, dragi colegi, costul investiţiei, valoarea investiţiei nu va fi cea de 3,4 miliarde de euro, aşa cum o avem noi menţionată în raportul comisiei de specialitate. Cu dobânzi cu tot, vom ajunge la 8 miliarde, circa 8 miliarde de euro.

Nu înţeleg care este urgenţa construirii acestei autostrăzi câtă vreme acordul cu Statele Unite, protocolul de înţelegere spune că este un program de construire în termen foarte scurt a autostrăzilor. Nu ştiu dacă foarte scurt înseamnă termenul pe care îl prevede acest proiect, adică în nouă ani. Nici pe departe nu este un termen foarte scurt. Şi, în condiţiile menţionării acestui acord şi acestei finanţări, guvernul înţeleg că a încercat să identifice şi alte surse, surse europene.

Reacţia surselor europene de finanţare a fost următoarea: Banca Europeană de Investiţii a arătat că nu poate participa la contracte atribuite fără licitaţie publică, iar Fondul Monetar Internaţional a precizat că nu finanţează proiecte. Aceasta înseamnă că România va fi nevoită, aproape cu siguranţă, să strângă restul banilor necesari din surse guvernamentale. Şi lucrul acesta se întâmplă într-o perioadă în care statul se luptă din greu să-şi echilibreze bugetul şi să finanţeze procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Tot ca o informaţie: în cadrul Uniunii Europene, decizia luată de curând, de care ar trebui să fim avizaţi şi noi, este aceea ca proiectele de investiţii în infrastructură să fie făcute cu prioritate prin parteneriat public-privat, înseamnă preluarea riscurilor de către investitor. Dacă această autostradă este o investiţie rentabilă, nu ştiu, nu înţeleg, nu pot să înţeleg, şi poate reprezentantul Guvernului ne va explica lucrul acesta, de ce nu se construieşte în parteneriat public-privat?

Aş avea un răspuns. Pentru că oricum ştim că nu va fi rentabilă şi Guvernul României va trebui să suporte din sursele guvernamentale această construcţie.

Deci, ne aflăm în faţa unui proiect lipsit de transparenţă, ne aflăm în faţa unui nou scandal şi în faţa unor noi critici aduse de către Uniunea Europeană, justificate, de altfel, datorită poziţiei pe care o avem, ne aflăm în faţa unui proiect care va împovăra bugetul României, ne aflăm în faţa dublării, dacă vreţi, a autostrăzilor pe partea de vest a României.

În aceste condiţii, domnule preşedinte şi dragi colegi, noi credem că trebuie să judecăm cu multă înţelepciune acest proiect şi să luăm în considerare faptul că ne interesează pe toţi, chiar dacă nu vom mai fi parlamentari peste puţină vreme, vom fi responsabili de decizia pe care astăzi o luăm. Responsabili faţă de cetăţenii României, responsabili în faţa Uniunii Europene.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Aş ruga, înainte de a da cuvântul celorlalţi colegi, pe şefii grupurilor parlamentare, să invite colegii în sală pentru vot.

Domnule Popa, trei minute, v-aş ruga să vă încadraţi în termenul stabilit. Vă rog.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am considerat şi considerăm de maximă importanţă pentru România articularea infrastructurii de transport rutier de la noi cu cea de foarte bună calitate din Europa. Cu atât mai mult, cea a autostrăzilor din România.

În acest sens, ne-am făcut o datorie de onoare în a urmări şi accelera traducerea în fapt a Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România. Găsim de cuviinţă să subliniem o dată în plus că dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să urmeze sensul de dezvoltare a relaţiilor economice ale României spre Comunitatea Europeană. Tocmai de aceea, tronsonul de autostradă Borş - Oradea - Braşov este unul de importanţă capitală pentru Români. Fie şi dacă luăm în calcul doar dezvoltarea explozivă de-a lungul ei. Sau certitudinea faptului că întotdeauna, investiţiile străine vin doar până la capătul autostrăzii.

Este şi una din raţiunile pentru care la Oradea, în 23 iunie 2001, se întruneau la masa tratativelor parlamentari ai tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene din judeţele Bihor, Cluj, Maramureş, Satu - Mare şi Mureş, precum şi deputaţi şi preşedinţi de consilii judeţene din judeţele Hajdu - Bihor şi Szatmar - Bereg din Ungaria. Întâlnirea de la Oradea s-a încheiat cu semnarea, în unanimitate, a Declaraţiei de la Oradea, care cerea cuprinderea în program de prioritate a autostrăzii Oradea-Braşov.

Fiecare dintre cei prezenţi s-a bucurat atunci când litera de lege, a se vedea Legea nr.1/2002 şi Legea nr. 451/2003, prevedea ca prioritate de execuţie tronsonul Borş - Oradea - Braşov. Cu atât mai mult cu cât în această parte de ţară, infrastructura de transport rutier lasă mult de dorit în privinţa calităţii ei. Şi cu atât mai mult cu cât acest tronson trebuie să fie doar parte din reţeaua de autostrăzi din România, reţea care trebuie să împânzească România de mâine, o Românie integrată în Uniunea Europeană.

Din păcate, acest proiect este pe cale de a fi compromis cu inconştienţă de actualul guvern. Ceea ce trebuia să fie o autostradă care să lege România de Europa, a devenit un motiv de pronunţată discordie în Europa. În loc să se supună rigorilor legii privind sistemul public de achiziţii, Guvernul P.S.D., gestionarul de azi al destinelor României, a încredinţat lucrarea pentru construcţia autostrăzii, fără a organiza o licitaţie. Fapt cu atât mai grav, cu cât firma Bechtel Inc., cea care a primit lucrarea, le-a sugerat guvernanţilor noştri că ar fi mai bine să îndeplinească cerinţele legale, organizând o licitaţie internaţională.

Putem trece cu vederea graba copilărească şi foamea de capital electoral al Guvernului P.S.D., dar nu putem accepta ca de dragul acestora, interesele României să fie lezate.

De aceea, noi, liberalii, ca fideli susţinători ai proiectului Oradea-Braşov, ne declarăm dorinţa ca aceasta să se realizeze cât mai curând, dar în condiţii de legalitate, şi cerem Guvernului P.S.D. să-şi asume răspunderea pentru imensa greşeală pe care a făcut-o în gestionarea acestui proiect, împingând un executant serios, firma Bechtel Inc. Internaţional, într-o zonă de maximă suspiciune.

Interesul general, acela de a construi în regim de prioritate autostrada Borş-Oradea-Braşov, va prima şi de data aceasta, subordonând reţinerile noastre în ceea ce priveşte ocolirea unei licitaţii corecte. De aceea, vom vota pentru la Proiectul de Lege pentru adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2003, pentru aprobarea demarării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internaţional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a autostrăzii Braşov - Cluj - Borş.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnul Buzea, v-aş ruga.

Domnul Cristian-Valeriu Buzea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul Comisiei nu precizează că din cei 21 de deputaţi prezenţi, reprezentanţii P.R.M. au votat împotriva acestei ordonanţe de urgenţă.

Expunerea de motive din raport este sumară şi nu aduce nici un argument pentru adoptarea procedurii de negociere cu o singură firmă şi renunţarea la licitaţie.

Deşi se încalcă flagrant Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60 din mai 2001, aprobată prin Legea 212 din 2002 privind achiziţiile publice, Guvernul încearcă să impună, prin metode ce ţin de autocraţie, şi nu de democraţie, o hotărâre care urmăreşte satisfacerea unor interese de grup. Însăşi graba cu care se forţează o decizie ce se referă la o perioadă de nouă ani este bizară şi total nemotivată.

Este foarte probabil că în modul în care am fost obişnuiţi în această legislatură, dorinţa guvernului se va impune.

În art.12 din Ordonanţa de urgenţă nr.60 se precizează cazurile în care autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere cu o singură sursă. Am convingerea că toţi cei prezenţi le-aţi recitit în aceste zile.

Şi decizia Guvernului, materializată în Ordonanţa nr.120, nu se încadrează în nici una din aceste condiţii şi nici o explicaţie din cele lansate în presă, de natură istorică, nici legată de interesul naţional şi nici de criză de timp sau strategie, nu rezistă unei analize obiective şi nici nu sunt menţionate în Ordonanţa de urgenţă nr. 60. Pentru a nu mai vorbi de argumentele tehnice sau de natură economică care par că nu au nici o legătură cu problema de faţă.

Faptul că firma Bechtel International este o firmă de prestigiu, este desigur un lucru pozitiv. Dar mai ales în această situaţie nu este clar de ce nu ar fi putut câştiga corect o licitaţie organizată conform legii. Renunţarea la licitaţie atrage suspiciuni, critici din partea Uniunii Europene şi pierderea unor surse de finanţare, anumite organisme financiare neimplicându-se în situaţii care nu respectă modul legal de achiziţii publice.

Mai mult decât atât este condamnabilă uşurinţa cu care Guvernul împovărează bugetul României pe următorii ani, într-o situaţie economică dezastruoasă, impunând eforturi financiare insuportabile din partea populaţiei.

Starea drumurilor din ţară este într-adevăr catastrofală, iar refacerea infrastructurii este o problemă de mare importanţă. După ani de guvernare, această problemă ni se prezintă ca o calamitate naturală, nu ca o vină directă a celor care au guvernat, şi se încearcă folosirea acestei situaţii ca suport într-o decizie subiectivă.

Este aberant să se dea prioritate construirii unei autostrăzi din bani publici, înaintea unui proiect cu finanţare europeană, discutat cu mult timp în urmă, şi care ne-ar fi legat la fel de bine de Europa, în condiţii mai economice şi mai avantajoase.

Din acest punct de vedere, Partidului România Mare consideră Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120 ca un act nedemocratic, nejustificat economic, cu consecinţe grave asupra nivelului de trai în România în următorul deceniu, făcut să satisfacă interesele de grup ale Puterii, fără a ţine cont de interesul naţional.

Suntem cu totul de acord că reabilitarea infrastructurii este extrem de importantă, direct legată de integrarea României în Uniunea Europeană, suntem cu totul de acord că strângerea relaţiilor cu Statele Unite este benefică pentru ţara noastră, dar aceste obiective pot şi trebuie să fie atinse pe o cale democratică şi transparentă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Niculescu, un minut, după care urmează domnul secretar de stat Bota.

Domnul Constantin Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu toate că erau trei minute... însă aş vrea să prezint, doamnelor şi domnilor colegi, o situaţie total anacronică.

Suntem aproape, dacă nu chiar ultima ţară europeană din punct de vedere al kilometrilor de autostradă. Iată că s-a găsit o soluţie poate cu cel mai bun constructor de autostrăzi. Criticăm modalitatea. Criticăm, de asemenea, şi am mai auzit soluţii că în România nu se justifică autostrăzile. Am mai auzit lucruri prin care am reabilitat singurii noştri o sută şi câţiva km de autostradă de vreo patru-cinci ori. S-au tăiat sute de panglici, ca la un moment dat, după şase luni, să reapară mult-doritele gropi, pe care, probabil că trebuie din nou să le reabilităm.

De asemenea, s-a folosit în România un sistem total anacronic. În loc să ne gândim la autostrăzi, am tot lărgit cu câte o jumătate de metru, cu câte un metru, actualele drumuri. Astăzi, trasăm o autostradă care devine vitală pentru ţara noastră şi, din acest punct de vedere, încercăm să boicotăm sau cumva să tergiversăm, pentru că de ce s-o facem repede, când putem s-o facem încet. Nu ştiu ce ascunde acest "încet".

Eu aş vrea să le doresc celor care spun că România nu are nevoie de autostrăzi, să facă cei 2 milioane de kilometri pe care personal mi i-am adunat, nu, aşa, la nivelul de 50-60.000 de kilometri pe care i-au făcut la volan. După ce o să se urce la volan şi să parcurgă milioanele de kilometri pe care-i parcurg oamenii care ne asigură aprovizionarea, oamenii care-şi fac interesul cu automobilul, atunci sigur că o firmă de prestigiul acestei prestigioase firme constructoare de autostrăzi va putea să facă o autostradă în România, cu care să ne mândrim. Autostrăzile sunt un efort al statelor, autostrăzile sunt puncte strategice.

Pentru acest lucru, cred că trebuie să votăm în cunoştinţă de cauză, ca această autostradă să-şi înceapă lucrările.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Da, poftiţi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă mulţumesc că se revine la regulament şi-mi daţi voie să vorbesc.

E vorba de următorul aspect precizat în modificările aduse Constituţiei. Pentru a stopa sarabanda ordonanţelor de urgenţă promovate de către actualul guvern, s-a precizat că este obligatoriu ca în expunerea de motive care însoţeşte asemenea documente, să se definească urgenţa care impune emiterea acestui document.

Am analizat cu foarte mare atenţie şi cu responsabilitate expunerea de motive semnată de domnul prim-ministru, Adrian Năstase, şi vreau să declar public că n-a rezultat din nici unul dintre paragrafele acestei expuneri de motive urgenţa care să impună elaborarea şi emiterea acestei ordonanţe de urgenţă.

Având în vedere că se încalcă prevederile Constituţiei, modificată şi adoptată prin referendumul din luna octombrie anul curent, vă solicit ca să nu se supună dezbaterii şi să nu se discute acest proiect de lege pentru că se aduc încălcări noii Constituţii a României.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, v-aş ruga să daţi răspunsuri. La dezbateri generale, nu mai putem să vă dăm cuvântul.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să vă citesc totuşi din expunerea de motive pentru a justifica oarecum urgenţa despre care s-a vorbit mai înainte. Din punctul meu personal de vedere această urgenţă de a construi o autostradă care să ducă spre vest, ţine cam de 20 de ani, cam din 1984, de când am pierdut noi startul, respectiv cam din perioada în care celelalte state, încă comuniste, dar care aşteptau cu inteligenţă totuşi căderea regimului, şi-au construit autostrăzi. Şi au câştigat faţă de noi cel puţin 10 ani.

Deci, răspunsul meu personal dacă doriţi, dar şi al al grupului nostru şi al celor care susţin dezbaterea acest proiect în procedură de urgenţă, este că justificarea este foarte bine punctată şi în expunerea de motive, de altfel, în care se spune că având în vedere îndeplinirea proiectului de construire a unei autostrăzi între Bucureşti şi Budapesta, având în vedere faptul că începând din mai anul acesta, graniţa Europei ajunge la Oradea, deci, avem nevoie de o legătură directă pentru a putea atrage acel capital care ne-a cam ocolit în ultimii sau în cei 10 ani, sau cei 14 ani trecuţi de la schimbări, a necesitat unele modificări în legislaţia actuală pentru a permite demararea lucrărilor şi semnarea acestui contract mai urgent.

Şi, dacă-mi permiteţi, o să mai fac o singură referire şi la direcţia despre care s-a vorbit, s-a pus această întrebare, în ce direcţie ne îndreptăm. Este un răspuns clar, această ordonanţă de urgenţă şi acest contract, cea mai mare investiţie care se va realiza în ţara noastră, este un răspuns concret. Şi dacă doriţi v-aş aduce aminte de o perioadă în care am participat şi noi la guvernare şi am susţinut la vremea respectivă Decizia de la Helsinki din 1997 de a demara lucrările Coridorului IV, aşa cum s-a stabilit la vremea respectivă, dar cu uimire am constatat, am semnalizat spre vest la vremea respectivă, dar am început să construim spre est autostrăzi.

Acum consider că într-adevăr ne îndreptăm în direcţia bună şi sper ca acest proiect să fie susţinut aici, în plenul Camerei Deputaţilor, în aşa fel ca ministerul care a iniţiat şi guvernul care a aprobat să-şi poată îndeplini programul, în aşa fel cum îndeplineşte şi programul de investiţii privind construcţia de locuinţe şi construcţia de săli de sport. Şi noi credem, din partea grupului nostru, şi colegii noştri care au votat în comisie acest proiect de lege şi totodată ne cerem scuze că n-am menţionat în raportul nostru că cei patru colegi de-ai noştri de la P.R.M. au votat împotrivă, într-adevăr, aşa a fost, considerăm că este de bun augur şi susţinem realizarea acestei investiţii şi aprobarea în plenul Camerei a acestei ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Bota, vă rog.

Domnul Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţin să fac pentru început două observaţii cu privire la sprijinul instituţiilor financiare internaţionale pentru acest proiect. Fondul Monetar Internaţional sprijină politica macroeconomică a guvernelor şi susţine deficitul bugetar. Nu finanţează niciodată proiecte individuale. Instituţiile financiare europene au un plafon negociat de mult şi negociat în continuare pentru viitor, plafon care nu permite realizarea tuturor proiectelor de infrastructură şi nu numai ale României.

Uniunea Europeană are programe prin ISPA şi prin fondurile de coeziune după aderare care, de asemenea, au un plafon şi un ritm care din păcate nu răspund în totalitate necesităţilor României, necesităţi care la ora actuală au devenit stringente, iar investiţiile în infrastructură sunt singura modalitate de dezvoltare a economiei pe orizontală.

Parteneriatul public-privat este o soluţie alternativă de finanţare pe care conducerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului l-a promovat în 2002. Suntem în prezent în negociere pentru şapte proiecte de parteneriat public-privat începute anul trecut şi care negocieri încă nu s-au terminat. De aici rezultă imperios necesar găsirea altor soluţii, soluţii la care am apelat prin prezentarea proiectelor mari ale României pe alte continente. La aceste proiecte au răspuns deocamdată Statele Unite, prin acest acord între cele două guverne, şi categoric Statele Unite vor sprijini şi sprijină proiecte în care sunt implicate firme americane. Dintre acestea, singura ofertă concretă şi viabilă a fost cea venită din partea Grupului Bechtel, care este cel mai mare antreprenor al Statelor Unite şi locul doi mondial.

Cu toţii ştim că pentru un proiect trebuie să existe o capacitate financiară şi o capacitate tehnică. Un proiect de asemenea anvergură nu poate fi tratat cu firme care nu au experienţa necesară şi capacitatea tehnică şi financiară de sprijinire a unor asemenea proiecte.

Prin urmare, susţinem şi vă rugăm să aprobaţi această ordonanţă pentru negocierea cu o singură sursă, cu firma Bechtel şi asociatul său din Turcia.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dacă sunt observaţii. Da. Poftiţi, domnule Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Daţi-mi voie doar să precizez la început că nu s-a răspuns la motivarea urgenţei pentru această ordonanţă. Dar să trecem peste acest aspect, nu e prima dată când suntem trataţi ca atare.

În cazul de faţă, noi nu aprobăm demararea procedurii de negociere. Din câte am înţeles eu din toată explicaţiile date de către comisie sau de către domnul ministru, este vorba de aprobarea negocierii. Ăsta este un aspect.

Al doilea aspect este cel legat de denumirea localităţilor care sunt înşirate în acest titlu. Cluj. Nu este Cluj, potrivit legilor în vigoare, se numeşte Cluj-Napoca.

Prin urmare, daţi-mi voie să reformulez această denumire astfel: "Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2003 pentru aprobarea negocierii de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - S.A. - CNADR - din România cu Firma Bechtel Internaţional Inc., ca singură sursă, în vederea încheierii contractului de finanţare, proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Napoca-Borş." Pentru ca să rezulte clar pentru ce ne aflăm în faţa acestui document prin care se încearcă favorizarea unor firme, în detrimentul legii.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Comisia. V-aş ruga să vă expuneţi punctul de vedere.

Domnul Antal Istvan:

Din partea comisiei suntem de acord cu o singură modificare, Cluj-Napoca, într-adevăr este oraş...

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Borş nu este judeţ.

Domnul Antal Istvan:

Domnule deputat, asta era! În rest, susţinem titlul aşa cum a fost formulat şi cum a fost adoptat de Senat.

Domnul Constantin Niţă:

Reprezentantul Guvernului, v-aş ruga să răspundeţi.

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Domnule deputat, aţi făcut o observaţie cu privire la traseu, dacă am înţeles eu corect. Autostrada va trece prin judeţul Cluj, iar eu pot să spun că, poate este mai corect, în loc de Borş, să scriem judeţul Bihor, dacă tot vrem să facem o corectură, dar care este pur de formă.

Traseul este prezentat în studiu, este prezentat în indicatorii tehnico-economici, deci cred că această precizare nu-şi are sensul.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat Brudaşcu, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, este vorba de o claritate a acestor documente. Noi aprobăm, de fapt, negocierile, nu demararea procedurii de negociere. De ce nu se doreşte simplificarea? Este acest limbaj de neolemn, sau cum să-i zic, neolimbajul de lemn. Haideţi să facem legi pe care să le înţeleagă oricine când pune mâna pe un text şi vede ce vrea să fie aici.

Deci, clar, aprobarea negocierii, nu aprobarea demarării procedurii de negociere. Adică, ne scărpinăm, aşa, să-mi iertaţi formulele total neacademice. Iar în cealaltă privinţă, problema este următoarea: sunt reperele acestei autostrăzi. Este Borşul, ca reper vestic, este Braşovul, ca reper estic, nu judeţul Braşov, pentru că atunci ar trebui să meargă până la Predeal. Deci, este vorba de reperele până la care se realizează această autostradă.

Prin urmare, având în vedere că denumirea oficială în acest moment a localităţii - capitală de judeţ - Cluj este Cluj-Napoca, insist pentru menţinerea ca atare, pentru că nu există judeţul Borş, ca să poată să fie motivate intervenţiile anterioare.

Domnul Constantin Niţă:

Supun la vot propunerea comisiei, deci titlul legii în varianta comisiei, cu modificarea Cluj-Napoca eventual. Nu. Deci, varianta comisiei, aşa cum este ea.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 140 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 47 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Votat în varianta comisiei.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii la articolul unic din lege?

Vă rog, domnule deputat Drăgănescu.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu zic că totuşi nu putem pleca din această sală şi, eventual, să aprobăm, după cum se prefigurează, majoritatea, acest proiect de lege, fără a avea un răspuns foarte clar din partea Guvernului la întrebarea de bun simţ, de ce totuşi este nevoie de această excepţie?

Deci, eu, personal, şi în numele Grupului parlamentar al Partidului Liberal, cer un răspuns foarte clar, de ce, dacă Bechtel, din Statele Unite, este o firmă atât de puternică, dacă are o asemenea capacitate, de ce această firmă nu a putut să câştige o licitaţie corectă făcută în România, care să nu creeze aceste tensiuni la ora actuală. Deci, cer un răspuns foarte clar din partea Ministerului Transporturilor şi din partea Guvernului Năstase, şi bine ar fi fost ca aici să fi fost prezent domnul ministru Mitrea, deoarece, dacă se încalcă legea acum, de fapt se încalcă cu hotărârea Parlamentului României. Este un fel de a spune, fiindcă noi de fapt acum modificăm o lege doar pentru a aproba, probabil, o ilegalitate a Guvernului.

Deci, dacă tot doriţi să faceţi cu mâna noastră, a Parlamentului României, acest contract cu Bechtel-ul, măcar explicaţi-ne foarte clar, de ce nu aţi fost în stare să faceţi o licitaţie pe care, probabil, Bechtel-ul ar fi câştigat-o. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Poftiţi, doamna Anca Boagiu.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Şi Grupul parlamentar al Partidului Democrat a rămas, totuşi, cu o întrebare la care nu a primit răspuns. Şi pentru a putea domnul coleg, reprezentantul Guvernului să ne dea răspunsul complet, noi vrem să ştim care este schema completă de finanţare a acestei autostrăzi. Repet, discutăm, în acest moment, de 3,4 miliarde de euro, care pot deveni 8 miliarde de euro, în condiţiile în care sunt luate credite comerciale. Ştim că există doar o finanţare de la EXIMBANK, de 800 milioane de euro.

Dorim să avem aceste clarificări, întrucât în cadrul comisiei ele nu au fost date. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Marcu, v-aş ruga să vă anunţaţi din timp.

Domnul Tudor Marcu:

Domnule preşedinte de comisie,

V-am mai spus o dată, se aude foarte greu în partea aceea, şi din cauza aceasta este greu; ne sfătuim între noi, ce-a vrut să spună. Dar, de aici şi până a nu vă uita chiar deloc în stânga, nici să nu ne vedeţi când ridicăm mâna, parcă este un lucru căutat. Difuzoarele nu merg, de uitat nu vă uitaţi acolo ... Nu e prea exagerat?! (Rumoare.)

Domnul Constantin Niţă:

V-aş ruga să treceţi la subiect.

Domnul Tudor Marcu:

Trecând peste momentul acesta, vrem şi noi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, să primim răspuns la întrebările pe care le-am pus începând de acum doi ani aproape permanent, în presă şi prin intervenţiile noastre, asupra modului în care anumite persoane fizice, indivizi trimişi de nişte organisme internaţionale în ţara noastră să ne monitorizeze sau să facă alte "acte" de acest gen, au avut interese particulare, şi nu de stat, în această aprobare a construcţiei şoselei de către grupul Bechtel. Pentru că noi am acuzat direct, de acum doi ani, când nimeni, nici unul de aici, dintre noi, nu ştia că se va vota, nu că se va vota, că se va acorda o asemenea construcţie unui grup, am dat şi numele grupului, am dat şi numele individului care a venit aici în ţară să facă demersurile în nume propriu pentru această acordare, fără licitaţie, a proiectului de construcţie.

Am fost acuzaţi că inventăm, că fabulăm. Iată că nu am inventat, nu am fabulat, şi acest grup a primit gratuit, fără licitaţie această construcţie, care nu costă numai 2,5 miliarde, ci ca să nu ne impresioneze pe noi, nu ni s-a spus cifra exactă, care depăşeşte 4 miliarde de dolari, şi în interesul acestui personaj pe care l-am acuzat noi direct acum doi ani.

Am vrea să primim răspuns la aceste întrebări. Până atunci, suspiciunea noastră, manifestată de doi ani încoace permanent, şi care, iată, s-a dovedit reală, rămâne în continuare şi ne face să avem mari rezerve asupra valabilităţii corectitudinii acestui proiect de program. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Barbu, nu se mai poate, aţi luat de trei ori cuvântul. Ce vreţi să faceţi?

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Dintre toţi antevorbitorii, nimeni nu a ridicat o problemă. Ea divizează Parlamentul, pe unde trece autostrada: vine pe Culoarul IV, de la Nădlag-Arad-Timişoara-Deva-Sibiu, sau merge pe varianta cealaltă, care nu este un culoar definit european. Noi vrem ca în răspunsul pe care ni-l dă ministerul, să se precizeze acest lucru. După ce Culoarul IV a fost o prioritate timp de ani de zile în România, şi definit împreună cu structurile Uniunii Europene, dintr-o dată, toate lucrurile s-au schimbat, din motive pe care, daţi-mi voie să nu le înţeleg. Şi, indiferent ce-aţi spune, Parlamentul României, atunci când va vota acest proiect de lege, nu va ţine seamă de efectele economice benefice sau nu, ci va ţine seamă de locul căruia îi aparţine, din judeţul din care provine.

Domnul Constantin Niţă:

Nu uitaţi, suntem în procedură de urgenţă. Eu nu vă mai dau cuvântul. Am terminat. Ori respectăm regulamentul, ori ce facem?!

Domnule preşedinte de comisie, vă rog.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos, să intrăm în procedură. La toate comisiile care au dezbătut acest proiect de lege, răspunsurile s-au dat. Deci, colegii noştri care au participat la aceste dezbateri, au primit răspunsurile cuvenite. Vă rog frumos să intrăm în procedură, că se trage de timp.

Domnul Constantin Niţă:

Corect.

Domnule deputat Boc, nu se poate să mai luaţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Eu înţeleg că aveţi o experienţă redusă în conducerea şedinţelor Camerei Deputaţilor, dar incidentele de procedură se rezolvă cu prioritate, în orice moment al dezbaterii. Eu am ridicat o problemă de procedură.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog să respectaţi regulile.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Este o problemă de procedură pe care vă rog să mi-o permiteţi.

Domnule preşedinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine construcţia de autostrăzi în această ţară, dar avem nevoie de răspunsuri concrete la problemele care ţin de utilizarea banului public.

Din acest punct de vedere, art.201... dacă păstraţi linişte, vă invoc şi articolul din Regulament pe care trebuie să-l cunoaşteţi şi dumneavoastră.

Domnule preşedinte,

Pentru a-i uşura sarcina colegului nostru, potrivit art.201 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pe care dumneavoastră şi noi l-am votat, "Prezenţa deputaţilor, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor este obligatorie la deschiderea şi închiderea sesiunilor, şi - atenţie - la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţă (...)".

În consecinţă, în temeiul Regulamentului, vă solicităm, domnule preşedinte, să suspendaţi dezbaterea la acest proiect de lege, şi să vină domnul ministru Mitrea, în calitate de deputat, membru al Guvernului, potrivit Regulamentului şi să răspundă la întrebările care au fost formulate. Nu puteţi supune la vot Regulamentul, trebuie să-l respectaţi. (Aplauze din partea dreaptă.)

Domnul Constantin Niţă:

Domnul secretar de stat Bota este secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi poate să răspundă acestor întrebări.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă rog să păstraţi liniştea (Rumoare.)

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Caracterul de urgenţă rezultă din simplul motiv al procedurilor îndelungate, atât ale Ordonanţei nr.60, prin legea de aprobare a ei, cât şi orice altă procedură internaţională. Orice proiect, plecând de la momentul studiului de fezabilitate, pentru a-l maturiza durează cel puţin un an, un an şi jumătate. Noi, de la acordul dintre cele două guverne încă nu avem un an, iar în momentul în care vom avea un an, vom avea şi începerea acestor lucrări.

Se pune problema: dorim sau nu dorim să mergem în Europa cu viteză maximă şi cu investiţii majore pentru a fi acolo în 2007, cu proiecte concrete şi cu o economie dezvoltată, sau nu? De aici rezultă clar caracterul de urgenţă. Fazele de proiectare, fazele de construcţie sunt date aceleiaşi companii, care se poate mobiliza şi organiza ca să facă în timp record acest proiect.

În ceea ce priveşte schema de finanţare, este foarte clară, rezultată în negocieri. Astăzi vor fi invitate spre negociere finală băncile care au câştigat finanţarea pentru primii doi ani, cu acoperire EXIMBANK; EXIMBANK-ul nu dă finanţare, dă garanţii şi preia riscul politic al României şi riscul financiar al României, pe risc american, în proporţie de aproximativ 1 miliard de dolari, nu de 800 de milioane. Acest risc este preluat pe următorii 4 ani, conform negocierilor din proiect, când vor fi acoperite de U.S. EXIMBANK. În rest, va fi o finanţare comercială, acoperită de garanţia de stat. Pentru primii doi ani, schema financiară este definitivă, şi după ce vor fi încheiate negocierile şi contractele, veţi şti exact şi costurile acestor primi doi ani. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Propun să încheiem dezbaterile generale aici şi să reluăm dezbaterea legii, pe puncte, joi dimineaţă.

Totodată, vă amintesc că am depăşit de mult programul. Suspend şedinţa şi ne vedem joia următoare, urmând ca procedura de vot final să fie săptămâna viitoare. Vă mulţumesc foarte mult.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,08.