Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de lege-cadru privind descentralizarea. Rog din partea iniţiatorului, vă rog să vă prezentaţi, stimate coleg, şi să vă susţineţi argumentele proiectului.

Domnul Marius Profiroiu:

Bună ziua! Mă numesc Marius Profiroiu, sunt secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum cunoaşteţi, unul din obiectivele importante ale reformei administraţiei publice la nivel central şi local îl constituie descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei locale administrative şi financiare. Acest obiectiv este inclus şi pe agenda de priorităţi a Executivului, prezentată de Guvernul României pe data de 25 februarie 2004 la Bruxelles.

În acest context este necesară trecerea la o nouă etapă, la fel de importantă pentru cetăţeni, şi care va stabili o democraţie de proximitate, garantată printr-o liberă administrare de către autorităţile administraţiei publice locale din România.

Pentru realizarea acestor deziderate a fost elaborat proiectul Legii-cadru privind descentralizarea, act normativ care, în deplină concordanţă cu noile prevederi ale Constituţiei României, republicată, şi cu cele ale Legii administraţiei publice locale. Legea-cadru creează baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, urmând ca ea să fie detaliată în acte normative de aplicare care vor fi adoptate în perioada următoare.

Prin prezentul proiect de lege se doreşte stabilirea cadrului juridic unitar pentru realizarea unui obiectiv naţional - descentralizarea. Aceasta are rolul de a întări reglementările existente în domeniu şi de a consacra o serie de elemente inovatoare, stabilind totodată principiile şi conceptele de bază, regulile generale şi cadrul instituţional care vor sprijini continuarea procesului de descentralizare în România.

Proiectul legii-cadru este structurat pe 6 capitole. Capitolul 1 reglementează principiile generale care caracterizează procesul descentralizării, capitolul 2 reglementează repartizarea competenţelor la nivelul consiliilor locale şi judeţene, capitolul 3 prevede modalităţile de cooperare a autorităţilor administraţiei publice locale, capitolul 4 reglementează regulile care trebuie respectate în derularea procesului de descentralizare şi cadrul instituţional care va susţine acest proces pentru a se ajunge la o descentralizare completă, pe deplin efectivă. Capitolul 5 cuprinde dispoziţii financiare şi principiile care guvernează în procesul de descentralizare financiară la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Capitolul 6 cuprinde dispoziţiile finale.

Un astfel de proiect de lege ar pierde mult din importanţa şi impactul său dacă nu ar fi însoţit de dispoziţii financiare care să garanteze autorităţilor locale mijloacele necesare asigurării competenţelor care le-au fost încredinţate.

Noi considerăm că legea-cadru a descentralizării va asigura un cadru mult mai coerent procesului de descentralizare în România în perspectiva procesului de integrare europeană.

În acelaşi timp, suntem de acord cu amendamentele Comisiei pentru administraţie publică, iar faţă de cele expuse de mine vă adresez rugămintea, în numele Ministerului administraţiei şi internelor, să aprobaţi textul acestei legi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Domnul Dan Brudaşcu şi domnul Ştirbeţ. Poftiţi!

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, ideea descentralizării este una dintre ideile esenţiale pentru care luptă marea majoritate a forţelor politice conştiente cu privire la necesitatea eliminării monopolului centrului asupra activităţilor în administraţia publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

Este într-adevăr necesară luarea de măsuri concrete pentru materializarea acestui principiu care, de altfel, este prevăzut în Legea administraţiei publice locale şi în alte acte normative.

În ceea ce priveşte prezenta Lege-cadru privind descentralizarea, daţi-mi voie să nu fiu atât de entuziast ca şi iniţiatorul ei în sensul de a observa că este un text redundant, pe de o parte, copiază sau imită prevederi existente deja în acte normative, iar, pe de altă parte, se observă o anumită nesiguranţă în formulările pe care le cuprinde textul acestei legi. O serie de afirmaţii absolut teoretice care nu vor produce nici un fel de efect pozitiv, m-aş referi în mod concret la art.4, în care sunt evidenţiate etape, principii, fără ca ele să conţină elementele absolut necesare privind şi materializarea prin restul articolelor a acestor obiective.

În ce priveşte forma de redactare, îmi voi permite să intervin pe parcurs, spre a încerca, întrucât sunt convins că Guvernul şi majoritatea parlamentară va insista ca un asemenea document fără efect în planul administraţiei publice, totuşi să fie adoptat şi atunci pentru ca el să elimine, pe cât posibil, incoerenţele şi inconsistenţele de exprimare, voi reveni la momentul potrivit, propunându-vă formule de îmbunătăţire, de redactare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Coifan din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Viorel Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai bine mai târziu decât niciodată!

iată că, urmând un vechi proverb românesc "am pus carul înaintea boilor", mai exact, după ce avem o serie de legi precise în ceea ce priveşte descentralizarea, în fine, dăm o Lege-cadru a descentralizării care este însă foarte vagă şi nu urmăreşte eforturile României de a-şi încheia capitolul de negocieri la administraţia publică locală.

Doresc să spun că sunt câteva greşeli de redactare, noi le-am discutat în comisie şi le-am amendat, sper să putem susţine aceste amendamente. Dau un exemplu: un principiu nu se intitulează garantarea egalităţii, egalitatea este un principiu, nu garantarea egalităţii un principiu ş.a.m.d., dar sunt câteva chestiuni care trebuiesc discutate. Se vorbeşte de comune, oraşe, municipii, judeţe, dar nu apare regiunea, or, este ştiut foarte clar că într-un viitor, mai mult sau mai puţin apropiat, vom discuta şi de această formulă administrativ-teritorială.

De asemenea, nu se face referire la posibilitatea de a crea comunităţi urbane, şi anume de a aduce noi forme de cooperare între oraşe şi între comunele periurbane.

De asemenea, un lucru care este grav şi care nu a putut fi îndreptat, se referă la relaţia dintre primar şi poliţia comunitară. Atâta timp cât o lege organică, ca Legea 215, obligă primarul să se ocupe de ordinea publică şi să supravegheze la această ordine, în această lege, primarul nu face altceva decât îndrumă poliţia, or, noi credem că primarul trebuie să conducă poliţia comunitară şi nu putem accepta argumentul că această relaţie va fi stabilită printr-o lege ulterioară. Dacă este o lege - cadru, atunci această lege va fi stabilită printr-o lege ulterioară. Dacă este o lege-cadru, atunci, în această lege-cadru, trebuie să fie foarte clar stabilite care sunt principiile după care descentralizarea continuă.

De asemenea, nu există nici un calendar al descentralizării şi credem că este important să se indice măcar în termen de ani cât timp va dura acest proces. Noi avem amendamentele, le vom susţine şi credem că această lege este bună, din păcate tardivă, dar este perfectibilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Maria Lazăr.

Doamna Maria Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş dori să apreciez faptul că acest proiect de lege este un pas înainte în ce priveşte reforma în administraţie, reformă care, aşa cum cunoaştem cu toţii, este stringent cerută atât pentru bunul mers al administraţiei publice în România, dar şi pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană, constituind unul din capitolele importante pentru aderare.

Sigur, în afară de faptul că acest proiect de lege dă un cadru unitar privind descentralizarea şi reglementează principiile generale ale descentralizării, aş aprecia în mod deosebit ca esenţial în conţinutul acestei legi faptul că se realizează un echilibru între descentralizarea administrativă şi descentralizarea financiară care este un principiu esenţial pentru înfăptuirea administraţiei publice locale în condiţiile noii reforme, pe de o parte. Pe de altă parte, acest principiu, alături de altele, şi anume acel al transparenţei în administraţia publică este de natură să stăvilească, ca să spun aşa, elemente care îngreunează procesul reformei în administraţie, mă refer în special la birocraţie, dar şi la corupţie şi cred că cel puţin, din acest punct de vedere, legea merită să fie aprobată în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Raportul comisiei. Numai puţin, numai puţin, că mai doreşte domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Această lege este binevenită, în primul rând, pentru că subliniază faptul că, într-adevăr, noi dorim acest proces de descentralizare. Totodată, încearcă să facă cât de cât o lege-cadru pentru această acţiune de descentralizare, chiar dacă, într-adevăr, este prea largă, însă va trebui să avem o consecvenţă în această iniţiativă a noastră de descentralizare şi să încercăm să avem legislaţie cât de cât consecventă în ceea ce dorim. Ştiţi foarte bine, grupul nostru parlamentar are foarte multe probleme cu acel proiect de lege care doreşte să reglementeze instituţia prefecturii, care, după opinia noastră, este în contradicţie cu ideile de bază din această lege.

Noi vom vota pentru această lege tocmai în ideea de a fi pe urmă consecvenţi în toată legislaţia care urmează în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vă rog să prezentaţi şi raportul comisiei. Trebuia de fapt să urmeze expunerii de motive. Vă rog.

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea şi avizarea, în fond, cu proiectul de Lege-cadru privind descentralizarea.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere: avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost avizat şi dezbătut în fond în şedinţa din 25 mai. Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului general al descentralizării, stabilindu-se limite de competenţă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi resursele financiare ale acestora.

Proiectul de lege instituie baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, urmând ca ea să fie detaliată în acte normative de aplicare, care vor fi adoptate în perioada următoare. Având în vedere importanţa acestui proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, proiectul de lege, de asemenea, potrivit art. 75 din Constituţie şi art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este de competenţa decizională a Senatului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel şi raportul comisiei, cu amendamentele pe care le-a admis.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art.1 şi art.2.

Votate în unanimitate.

La art.3, urmăriţi amendamentul nr.1.

Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, urmăriţi amendamentul nr.2, cu privire la lit.a).

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat lit.a).

La lit.b), lib.c), lit.d).

Lit. b) şi lit.c), nefiind obiecţiuni, adoptate în formula iniţiatorului.

Domnul Leonăchescu are un amendament la lit. d) (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu coboară de la prezidiu la tribună.)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Art.4 începe cu un enunţ general: "Principiile pe baza cărora se desfăşoară procesul de descentralizare în România sunt următoarele ..." şi urmează a), b), c); la d) se enumeră: "exercitarea competenţelor de către autorităţile administraţiei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean ..." - şi acum urmează trei cuvinte pe care eu propun să le discutăm puţin: "potrivit principiului subsidiarităţii". Deci, enunţăm de la început că înregistrăm o enumerare de principii - şi, aici, separat, o propoziţie foarte lungă şi, în final, "potrivit principiului subsidiarităţii".

Eu propun fie să scoatem din finalul acestui paragraf d) "potrivit principiului subsidiarităţii", acest text, sau să-l menţinem separat, ca un principiu; iar în ce priveşte înşiruirea de principii, nu sunt unele mai principii decât altele.

Şi, dacă tot sunt la microfon, v-aş ruga să-mi permiteţi, domnule preşedinte, să mă refer şi la alin.g) de la acest art.4, unde se menţionează: "asigurarea descentralizării financiare, bazată pe reguli clare şi transparente".

Eu propun eliminarea acestor trei cuvinte - "clare şi transparente" -, pentru că nu am văzut reguli neclare. Înseamnă că cel care le-a redactat, el n-a avut clar în minte ce voia să spună.

De aceea, îmi menţin propunerea, să eliminăm "clare şi transparente" şi să rămână simplu: "reguli".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb iniţiatorul, dacă la lit. d), sunteţi de acord să se elimine "principiul subsidiarităţii"?

Vă rog să veniţi la microfon şi să spuneţi. Deci, inclusiv cu varianta de menţionare a lui separată, ca principiul independenţei.

Domnul Marius Profiroiu:

Dacă-mi permiteţi, domnul preşedinte, pentru că colegii mei au făcut anumite remarci, textul de lege nu este redundant şi, în fapt, este o lege-cadru. Ce înseamnă o lege-cadru? Înseamnă că reprezintă un cadru la baza căruia se va face, în continuare, descentralizarea în România, un cadru coerent. Şi, cum spunea colegul de la Partidul Naţional Liberal, este o iniţiativă bine venită şi, în acelaşi timp, pot să vă mai spun că nu face parte din acquis-ul comunitar administraţia publică locală, dar avem nevoie de o lege-cadru.

Şi vreau să mai fac un comentariu: în acest proces de elaborare a legii-cadru privind descentralizarea, am lucrat cot la cot cu experţii români şi experţii străini, au fost organizate forumuri regionale şi locale în care au participat toţi membrii partidelor politice şi eu cred că este bine venită.

În ceea ce priveşte renunţarea la "potrivit principiului subsidiarităţii", în fapt, exercitarea competenţelor la nivelul cel mai apropiat de cetăţean înseamnă subsidiaritate. Şi, atunci, putem să renunţăm la sintagma "potrivit principiului subsidiarităţii".

Deci, putem renunţa la "potrivit principiului subsidiarităţii".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să ne spuneţi clar, dacă sunteţi de acord cu eliminarea sintagmei "potrivit principiului subsidiarităţii".

Domnul Marius Profiroiu:

"... potrivit principiului subsidiarităţii", pentru că înainte se spune exact că este "principiul subsidiarităţii". Deci, suntem de acord cu aceasta.

Iar la lit.g): "asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli", sunt de acord cu "reguli". Aceeaşi discuţie am avut-o cu juriştii. Unii dintre ei au spus că aceste reguli trebuie să fie transparente, pentru că pot fi reguli, dar, în acelaşi timp, dacă nu se întăreşte această transparenţă, care înseamnă un principiu al spaţiului administrativ-european, nu are acea vizibilitate de care este nevoie în cazul unei legi-cadru, "transparente" să rămână.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să interveniţi la problema descentralizării? Vă rog.

Doamna Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

Eu aş propune reprezentantului Guvernului să înceapă acest punct tocmai prin enunţarea principiului subsidiarităţii, explicând, apoi, că aceasta înseamnă apropierea de cetăţean. Pentru că o lege în care nu regăsim acest principiu al subsidiarităţii, mi s-ar părea chiar că nu corespunde.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Îmi pare rău că trebuie să revin şi să atrag atenţia asupra redundanţei despre care vorbeam, şi pe care distinsul reprezentant al Guvernului a contestat-o, dar, acum, dacă mergem şi pe ideea promovată de doamna ministru Puwak, atunci, chiar avem o redundanţă şi mai inadmisibilă. Explicăm principiile pe baza principiilor. Este normal: nivelul administrativ cel mai apropiat defineşte subsidiaritatea. Eliminând partea finală a acestei formulări, ajungem la claritatea necesară. Nu putem vorbi: "principiile pe baza cărora (...) se bazează pe principiul cutare..." Păi, definim aceste principii, tocmai prin ce semnificaţie au.

În ceea ce priveşte lit.g), eu aş merge puţin mai în adâncime şi aş sublinia necesitatea nu numai a asigurării descentralizării financiare, ci şi asigurarea transparenţei repartizării acestor resurse financiare către unităţile administrativ-teritoriale. Aceasta constituie, de fapt, transparenţa efectivă pe care probabil că a avut-o în vedere iniţiatorul atunci când a gândit acest text.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi avut un amendament, stimate coleg?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Mi-am dat cu părerea.

Domnul Valer Dorneanu:

La faza asta, nu ne dăm cu părerea cum ar fi mai bine să sune principiul.

Acum putem face cel puţin observaţii redacţionale, discuţii pe fond - numai pe baza amendamentelor respinse.

Domnule Coifan, doreaţi şi dumneavoastră? (Domnul deputat Viorel-Gheorghe Coifan face comentarii din bancă.)

Vă rog.

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

La art.4 lit.d), comisia este de acord cu punctul de vedere pe care l-a exprimat doamna ministru Puwak aici. Să începem cu "Potrivit principiului subsidiarităţii" şi să meargă mai departe "exercitarea competenţei de către autorităţile administraţiei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean".

La lit.g), suntem de acord să dispară cuvântul "clare". Deci, să rămână: "asigurarea descentralizării financiare bazată pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unităţilor administrativ-teritoriale".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga, stimaţi colegi, să-mi permiteţi să sintetizez propunerile dumneavoastră.

Deci, prima propunere care rezultă din aceste dezbateri la cele două puncte este de a face din principiul subsidiarităţii o literă separată - prima, lit.a).

De acord?

Deci, "principiul subsidiarităţii". Aşa am înţeles?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Este amendament de fond!

Domnul Valer Dorneanu:

S-au făcut propuneri de către doi colegi din sală.

Poftiţi la microfon, dacă doriţi să ne certăm împreună.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Este amendament de fond, şi nu se poate face în plen, ci la comisie. Este valabil pentru toată lumea!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, după cum puteţi citi foarte clar şi transparent, după cum spunea aici un coleg de-al dumneavoastră, la lit.d) sunt două amendamente şi s-a propus despărţirea lor, s-a propus de către doi colegi de-ai noştri. Dacă sunteţi împotriva acestei propuneri care există în text, atunci sunt de acord să mă criticaţi.

Deci, s-a propus eliminarea sintagmei "potrivit principiului subsidiarităţii" şi înscrierea principiului subsidiarităţii la lit.a), nu prin precizarea principiului, pentru că atunci ar fi o tautologie, într-adevăr.

Deci, "...sunt următoarele principii:", iar primul este "subsidiaritatea".

Cine este pentru?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Nu mai are rost lit.d); trebuie să eliminăm lit.d).

Domnul Valer Dorneanu:

Cine vrea să-i răspundă domnului Dan Brudaşcu? Care spune că, dacă eliminăm "principiul subsidiarităţii", restul precizărilor din lit.d) ar fi inutile. Litera d) nu explică numai principiul subsidiarităţii, stimate coleg.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Dar se bazează pe principiul subsidiarităţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru înscrierea subsidiarităţii, ca primul principiu la art.4?

Vă mulţumesc. 55 de voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? Bun.

Deci, primul principiu de la lit.a) este subsidiaritatea.

La lit.b), dacă sunteţi de acord cu textul care rămâne, oprindu-se la "apropiat de cetăţean", care va fi renumerotat, bineînţeles, ca şi celelalte.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Două voturi contra.

Abţineri?

La lit.e) şi la lit.f) nu au fost obiecţiuni.

Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

La lit.g), s-a propus eliminarea cuvântului "clare", deci "reguli transparente".

Cine este de acord cu eliminarea cuvântului "clare" din sintagma "reguli clare"?

Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.5, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3.

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Şi în formularea din textul iniţial, şi în amendament, se menţine o situaţie din care ar putea rezulta că unităţile administrativ-teritoriale se administrează atât de către consiliile locale, consiliile judeţene, cât şi de Consiliul General al municipiului Bucureşti.

Iată de ce, pentru a elimina această posibilitate de interpretare eronată, vă propun să înlocuim cu "sau" - nu cu "şi" -, după "consiliile judeţene", tocmai pentru a rezulta posibilitatea ca aceste unităţi să intre separat sub incidenţa sau controlul consiliilor locale, al consiliilor judeţene sau Consiliului General al municipiului Bucureşti.

Voi propune, dacă veţi fi de acord, comisiei tehnice şi câteva alte formulări de punctuaţie, pe care nu doresc să le folosesc acum, pentru a vă reţine atenţia, dacă, evident, sunteţi de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorii sunt de acord cu menţiunea dumneavoastră în ceea ce priveşte enumerarea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al municipiului Bucureşti şi eu sunt de acord ca să depuneţi la aparatul tehnic toate celelalte propuneri cu privire la semnele de punctuaţie.

Cu aceste observaţii, amendamentul nr.3, care modifică art.5, a fost adoptat în unanimitate.

Art.6, art.7, art.8 şi art.9.

La art.6 şi art.7 nu sunt obiecţiuni.

Adoptate în formularea iniţiatorului.

La art.8 are domnul Dan Brudaşcu o observaţie.

Domnul Dan Brudaşcu:

Având în vedere că aţi acceptat propunerea de la art.5, se impune ca, în finalul acestui art.8, să înlocuim cuvântul "acestora" cu "acestuia", tot pe principiul că este vorba individual de consiliul local, consiliul judeţean, sau de Consiliul General al municipiului Bucureşti.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul, dacă este de acord cu propunerea formulată? De acord.

Deci, art.8 a fost adoptat, cu această propunere a domnului Dan Brudaşcu.

Deşi am trecut de art.6, domnul secretar Leonăchescu adresează o întrebare iniţiatorului. Vă rog să explicaţi exact ce înseamnă: "Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de dreptul la experiment".

Vă rog.

Domnul Marius Profiroiu:

Domnule preşedinte,

Această sintagmă este folosită deja în ţări occidentale. Înainte de a începe un proces la nivel naţional, este nevoie de procese de tip pilot, deci de experiment la nivelul unor judeţe sau localităţi, pentru a vedea efectele acestui proces. Asta nu afectează cu nimic, pentru că descentralizarea se bazează pe reguli precise, cu respectarea normelor legale în vigoare, inclusiv a Constituţiei, în cadrul unui stat unitar, cum este România. Dar, pentru a evita luarea unor decizii la nivel naţional, fără să se cunoască efectele acestor decizii în planul unor judeţe sau localităţi, este această inovare pe care noi o aducem în lege, care este folosită pe scară largă în unele ţări din Uniunea Europeană, inclusiv în Franţa.

Domnul Valer Dorneanu:

La art.9, dacă sunt obiecţiuni?

Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul Capit.II.

Votat în unanimitate.

Art.10, art.11, art.12 şi art.13.

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

În ce priveşte redactarea art.2, mi se pare că este mai corectă formularea următoare a părţii finale a acestuia, şi anume: "... soluţionând operativ probleme curente ale colectivităţii care l-a ales", nu "în cadrul căreia este ales". Colectivitatea l-a ales; nu "în cadrul ei", ci ea l-a ales.

În ceea ce priveşte art.13 alin.1 şi alin.2, insist pe observaţia făcută de către distinsul meu coleg de la Partidul Naţional Liberal privind această inadvertenţă între competenţele conferite primarului şi posibilitatea efectivă de control a activităţii poliţiei comunitare. Cred că, din acest punct de vedere, această lege este imperfectă. Chiar dacă ea porneşte cu bune intenţii, nu rezolvă o problemă fundamentală a raporturilor exacte între şeful executivului local şi conducerea poliţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să răspundă la a doua obiecţiune.

În ceea ce priveşte prima propunere sunteţi de acord, este mai clară; deci, "în cadrul colectivităţii care l-a ales".

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Da. Este mai corectă şi din punct de vedere lingvistic formularea domnului deputat Brudaşcu.

În ceea ce priveşte faptul că "Primarul îndrumă, supraveghează şi controlează activitatea poliţiei comunitare, în condiţiile legii", vă propun să fiţi de acord cu textul Guvernului, deci cu textul iniţiatorului, aşa cum a fost admis şi de către comisie, pentru că poliţia comunitară se preconizează a fi o unitate care este condusă de un şef al poliţiei locale. În prerogativele sale, primarul va numi, va avea dreptul de decizie în ceea ce priveşte poliţia respectivă, dar nu primarul va fi cel care merge să efectueze activităţile sau să dispună activităţile care se impun în plan operativ. Orice unitate de poliţie, fie că este comunitară, sau de alt fel, este condusă de un şef al poliţiei, nu de primar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan, şi apoi domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Stimaţi colegi,

Punctul acesta este un punct nevralgic, care trebuie discutat serios.

În Legea nr.215, lege organică, o competenţă expresă conferită primarului este aceea de a asigura ordinea publică. Pe de altă parte, în această lege organică, care este legea-cadru, i se dă primarului posibilitatea de a îndruma. Păi, "a îndruma" înseamnă că eu ştiu atât de bine, că pot să dau sfaturi celui care se ocupă. Or, primarul poate să fie orice om ales prin vot democratic. Aici, noi trebuie să spunem foarte clar: "Primarul conduce poliţia comunitară", cu toate atributele care provin din verbul "a conduce", care înseamnă "a controla" şi "a supraveghea".

Haideţi să terminăm odată cu această dihotomie, că poliţia se face că este sub autoritatea civilă, dar ea, de fapt, are un chestor care se pricepe să-şi facă treaba. Eu cred că dacă facem o reformă autentică a poliţiei şi separăm poliţia comunitară de poliţia naţională, ca în Franţa, apropo de experţi, atunci, poliţia comunitară, cu sarcini precise, este în subordinea primarului, nu sub îndrumarea primarului. Şi Legea poliţiei comunitare va trebui să urmărească legea-cadru, că de aceea este lege-cadru, ca din ea să derive celelalte legi, nu să fie o lege paralelă cu alte legi.

Prin urmare, susţin amendamentul care se referă la faptul că primarul conduce poliţia comunitară.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu asistaţi, stimaţi colegi, doar la o dezbatere teoretică în această privinţă. Asistaţi la ultimele manifestări ale acestei duplicităţi. Pe de o parte, ni s-a spus de mai multă vreme că poliţia s-a demilitarizat şi că ea se conduce după principiile statului de drept, iar, pe de altă parte, există aceste zvâcniri de scoatere a poliţiei de sub controlul puterilor alese.

Eu aş dori ca în această lege, ca şi în toate legile care urmează, să existe această exprimare cât se poate de clară, eliminându-se orice tendinţă duplicitară de interpretare şi de stabilire a unor competenţe în afara celor care sunt stabilite printr-un stat de drept.

Dacă este adevărat că poliţia este demilitarizată, atunci, nu văd de ce un primar ales să aibă posibilitatea să exercite efectiv controlul asupra activităţii poliţiei, pentru că el este responsabil faţă de tot ce se întâmplă în perimetrul unităţii administrativ-teritoriale respective. Şi, în perspectivă, eu consider că va trebui ca aceste unităţi de poliţie să fie chiar finanţate de comunitatea locală, care-şi cunoaşte cu exactitate necesităţile şi, prin urmare, îşi stabileşte şi efectivele necesare pentru activităţile de poliţie.

Prin urmare, susţin acest punct de vedere privind necesitatea efectuării corecţiei necesare, de unde să rezulte, indubitabil, posibilitatea ca primarii, indiferent de culoarea lor politică, să fie cei care controlează activitatea poliţiei de vreme ce ...

Domnul Valer Dorneanu:

Asta scrie expres în text, domnule coleg, că "supraveghează şi controlează activitatea poliţiei".

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, formularea din text este destul de vagă, să ştiţi. Nu asigură aplicarea principiului la care s-a făcut trimitere în intervenţiile anterioare.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, citiţi la alin.2: "Primarul îndrumă, supraveghează şi controlează ..."

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, atâta vreme cât primarul nu are nici un fel de cuvânt de spus, nu este consultat atunci când este numit un şef al unei unităţi de poliţie, activitatea de control este o activitate pe hârtie. Nu are cum să controleze alt fel, dacă nu are putere de decizie la numirea celor care conduc organele de poliţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne menţinem în mod categoric punctul de vedere pe care l-am formulat în propunerea legislativă şi vreau să fac această precizare, că această chestiune nu are nici o legătură cu faptul că în continuare poliţia ar fi militarizată şi aşa mai departe. Deci, primarul este cel care, prin prerogativele sale, îndrumă, controlează şi supraveghează activitatea poliţiei comunitare, aşa cum face de exemplu şi cu alte domenii ale vieţii sociale din localitatea respectivă. Primarul nu conduce activitatea sanitară dintr-o localitate, ci îşi are atributele lui legate de activitatea respectivă. Primarul nu poate fi cel care conduce operaţiunile poliţiei, ci asta este treaba celui care este desemnat, de primar, până la urmă, să conducă activitatea poliţiei, dar nu primarul însuşi. Şi, cu aceasta, cred că am lămurit problema.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Luăm pe rând, în primul rând art.12, unde vă propun votarea acestuia, prin eliminarea sintagmei "în cadrul căreia este ales".

Vă rog. Mai există o intervenţie, a domnului secretar Leonăchescu. (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu coboară de la prezidiu la tribună.)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru răbdare şi înţelegere. Sunt elemente-cheie în obţinerea unei redactări mai bune a acestei legi.

Art.12 are o formulare pe care merită să o aprofundăm. "Primarul aplică hotărârile consiliului local şi îndeplineşte atribuţiile ce-i revin potrivit legii". N-am spus nimic nou în această formulare. În Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 precizăm acest lucru: "potrivit legii, îşi îndeplineşte atribuţiile ..." şi aplică hotărârile consiliului local, evident.

Partea a doua este absolut inutilă: "...soluţionând operativ problemele curente ale colectivităţii în cadrul căreia este ales" - frază în plus, text în plus, absolut inutil.

Deci, dacă vreţi, menţineţi textul, dacă vreţi, adoptaţi şi propunerea făcută de domnul Dan Brudaşcu. Tot art.12 este inutil, până la urmă. Oricum, ar merita să ne oprim măcar la virgulă, să punem punct după "legi". Restul, este o explicaţie a ceea ce trebuie şi cum să facă primarul.

De altfel, repet, art.12, în redactarea aceasta, este inutil. Sunt foarte multe elemente de îmbunătăţit în acest proiect de lege. Chiar la nivelul acestei discuţii, eu constat, iertaţi-mă, la art. 16 alin. 4, "Legea Capitalei şi a marilor aglomerări urbane", care n-a venit până acum. Facem raportare la o lege care nu ştim ce titlu va purta şi ce conţinut va avea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cred că aţi venit cu un surplus de încărcătură electorală şi, fiind vorba de primari pe care-i alegem acum, disecaţi firul în patru, chiar dacă nu este nevoie.

La art.12, s-au ridicat aceste întrebări de către domnul Leonăchescu. În afară de acestea, este acea propunere de redactare. Eu aş zice să luăm întâi textul pe fond şi, dacă el va fi adoptat, atunci vom lua în discuţie şi corectura de exprimare.

Dacă sunteţi de acord cu textul art.12 al Guvernului, în gândirea sa iniţială - vorbesc de fondul soluţiei.

Cine este pentru?

Vă rog să îmi permiteţi să supun din nou textul votului dumneavoastră, pentru a nu exista dubii.

Cine este pentru art.12, în formularea Guvernului? (Domnul deputat Raduly Robert Kalman comentează în bancă.)

Domnule Raduly, campanie electorală, la Miercurea-Ciuc. Aici, dezbatem un proiect de lege. Vedeţi să nu pierdeţi acolo, că aveţi probleme serioase, că dumneavoastră vorbiţi aici inutil şi acolo lumea votează împotriva dumneavoastră.

37 de voturi pentru.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Textul art.12 a fost votat cu 37 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă.

Vă supun, totuşi, aprobării dumneavoastră propunerea de redactare, în sensul de a se înlocui sintagma "în cadrul căruia este ales" cu "ale colectivităţii care l-a ales..."

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.13, supun votului dumneavoastră textul Guvernului.

Cine este pentru? 43 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat textul Guvernului cu 43 de voturi pentru şi 23 împotrivă, o abţinere.

Art.14 şi 15 din Secţiunea a II-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.16 din Secţiunea a III-a. Votat în unanimitate.

Art.17 şi 18 din Capitolul III.

La art.16, domnul Leonăchescu are o observaţie. Art.16 alin.4, până acolo a fost adoptat în unanimitate.

Întreb iniţiatorul, la art.16 alin.4 ce a avut în vedere când a spus că atribuţiile consiliilor locale ale sectoarelor şi ale municipiilor vor fi revizuite prin Legea capitalei şi a marilor aglomerări urbane.

Domnul Alexandru Mircea:

Experţii europeni, inclusiv cei de la congresul puterilor locale şi regionale, de vreo 4 ani au atras atenţia că noi suntem singura capitală europeană care nu avem o lege a capitalei şi a marilor aglomerări urbane, pentru că, capitala unei ţări este foarte importantă în sensul că reprezintă un punct de interes major pentru orice înseamnă administraţia la nivel local. Şi, atunci în ceea ce am gândit noi în strategia de reformă în administraţia publică locală, un element important în constituie şi Legea privind capitala şi marile aglomerări urbane.

Domnul Valer Dorneanu:

Care nu există.

Domnul Alexandru Mircea:

Care nu există, dar, conform planului de acţiune pe care l-am gândit, va trebui să o realizăm până în 2007.

Domnul Valer Dorneanu:

Este un fel de delegare legislativă viitoare. O lege a capitalei, dacă va fi adoptată, va stabili alte atribuţii cu privire la cele actuale.

Domnul Alexandru Sassu are o propunere cu privire la alin.4.

Domnul Alexandru Sassu:

Este evident faptul că o lege nu se poate referi la o lege care nu există. Eu propun eliminarea acestei chestiuni. legea, când va apare, va face modificările respective fără nici un fel de problemă. Nu trebuie să spunem acum că ele vor fi modificate. Se vor modifica atunci când legea va apare. Nu putem face o astfel de referire la ceva ce nu există.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Este perfect logic ceea ce spune domnul deputat Sassu, dar, în aceste condiţii, va mai trebui să mai eliminăm nişte articole, pentru că eu nu ştiu să existe nici Legea descentralizării privind responsabilităţile locale. Şi aici, şi în acest caz ne referim la ceva ce va fi. Deci, ceea ce spuneam anterior, că este o lege insuficient gândită şi redundantă în marea ei majoritate, iată că se confirmă şi rezultă şi din punctul de vedere al majorităţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am rugămintea să nu ne creaţi greutăţi în dezbatere şi când vorbim de un text, dumneavoastră să vă aduceţi aminte că aţi propus ceva care se va regăsi în alt undeva. Când vom ajunge la acel text o să-l discutăm. Deocamdată s-a propus eliminarea alin.4.

Domnul Dan Brudaşcu:

Uitaţi am aici materialul clientului, eu pe el urmăresc.

Domnul Valer Dorneanu:

Lăsaţi materialul clientului şi spuneţi-mi dacă la alin.4 aveţi vreo problemă. Bun. Când veţi avea în altă parte, atunci vă rog să interveniţi şi vă rog să nu ne mai conturbaţi cu trimiteri inutile la texte pe care nu le discutăm acum...

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu vă supăraţi, înseamnă că dumneavoastră nu urmăriţi atent ce se întâmplă. Este vorba de Secţiunea a II-a, art.14, este vorba apoi de Secţiunea I, art.10 alin.3, unde se vorbeşte despre Legea descentralizării privind responsabilităţile locale. Adică vindem pielea lupului din pădure! Asta este. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuia să-l aplaudaţi în momentul în care am trecut peste aceste texte şi n-aţi spus nimic, domnule coleg. Deci textele au fost votate şi veţi putea să atacaţi legea.

Cine este pentru eliminarea alin.4 din art.16? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Am rugămintea, de principiu, pe care o adresez colegilor mei, noi suntem prima Cameră sesizată, dacă mai aveţi alte idei, foarte multe, pe care nu le-aţi prezentat comisiei sub forma unor amendamente, prin colegii dumneavoastră de la Senat, să semnalaţi eventualele imperfecţiuni.

La art.17 şi 18 întreb dacă aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.19 din Capitolul IV? Votat în unanimitate.

Art.20.

Vă rog. Mă uitam îngrijorat la dumneavoastră că nu mai aveţi observaţii.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, ca să vă spulber această îngrijorare care nu stă bine unui preşedinte de Cameră, iată că m-am prezentat. Este vorba de alin.c) unde este din nou o formulare din aceasta care mie mi se pare mai puţin fericită: "Comitetul tehnic judeţean pentru descentralizare, constituit la nivelul fiecărui judeţ... eu aş zice "comitetul tehnic judeţean pentru descentralizarea, (ar trebui să fie o virgulă,) constituit la nivelul fiecărui judeţ, care va efectua ".."

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi, mi-aţi promis că virgulele le depuneţi direct la comisia tehnică.

Domnul Dan Brudaşcu:

Am înţeles, dar am vrut să atrag atenţia că ele există. "Care va efectua analiză de impact şi propuneri". Nu prea se pot efectua propuneri, se pot înainta propuneri, domnule preşedinte. Deci, eu aş ruga pe distinşii membri ai Guvernului, iniţiatorii acestui text, să gândească o formulă, care pe mine mă depăşeşte în acest moment, care să fie mai fericit înţeleasă de către beneficiari.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş ruga sectorul tehnic ca, în afara virgulelor furnizate de domnul Brudaşcu, să înlocuiască şi termenii aceştia care îi sunt destinaţi. A înţeles compartimentul tehnic.

Alte observaţii, dacă mai sunt? La art.20, dacă mai aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.21, 22, 23. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.24,25, 26 din Capitolul V. Votate în unanimitate.

La art.27 urmăriţi amendamentul 4. Dacă la amendamentul 4 aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.28, 29. Votate în unanimitate.

Art.30, 31. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului VII şi art.32? Domnul Dan Brudaşcu mi-a făcut o concesie şi n-a mai avut observaţii la articolul ultim.

Vă mulţumesc.

Dacă la nr.12 a mers aşa încet, înseamnă că la nr.13, care e cu ghinion, ne vom împotmoli.