Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor militare. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia juridică să prezinte propunerea de timp de dezbatere.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru această propunere, Camera Deputaţilor este prima Cameră care este sesizată, competenţa pentru acest proiect de lege revine Senatului. Vă propun ca timp total de dezbatere 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte totuşi cineva să facă vreo intervenţie prealabilă? Doamna Ivănescu şi pe urmă domnul Ştirbeţ.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să spun doar câteva cuvinte şi să fac o propunere de retrimitere la comisie a acestei legi, deoarece faţă de prevederile iniţiativei guvernamentale se introduce o nouă instituţie, Parchetul militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fapt nemaiîntâlnit în nici o parte din lumea civilizată, apare ca o lege profund comunistă şi cred că, comisia nu s-a orientat bine în momentul în care a introdus acest Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cred că ar trebui, dacă tot am ajuns în acest punct, măcar să încercăm ca urmele comunismului să nu se mai simtă printre noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În principiu, Grupurile parlamentare ale Alianţei PNL-PD sunt de acord cu adoptarea unui asemenea proiect de lege, însă doresc să fac câteva precizări.

Scopul proiectului, aşa cum se prevede în expunerea de motive prezentată de Guvern, este acela de a pune de acord principiile de organizare ale justiţiei militare cu principiile de reformă în justiţie şi cerinţele Uniunii Europene, în sensul diminuării rolului justiţiei militare. Acesta este scopul declarat al proiectului de lege. Sigur că am avut un alt punct de vedere cu privire la modul concret de organizare a instanţelor militare, şi anume acela de a se crea secţii pe lângă instanţele civile existente la toate nivelurile. Nu s-a acceptat această soluţie de către majoritatea parlamentară şi repet, suntem de acord în principiu cu adoptarea unui asemenea proiect de lege, cu condiţia ca amendamentul care a fost adus în Comisia juridică şi anume acela de a se reînfiinţa Secţia militară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să fie eliminat, datorită faptului că această secţie militară a fost desfiinţată încă din 1998, instanţele militare au funcţionat aşa, după cum vedeţi, mai bine de 6 ani şi în condiţiile în care s-ar accepta acest amendament, am reveni de fapt la modul de organizare iniţial care, în nici un caz, nu diminuează rolul justiţiei militare, aşa cum se doreşte în prezent de către Guvern şi se doreşte în scopul asigurării reformei în justiţie.

Mai mult, în situaţia acceptării acestui amendament, ar trebui şi se propune acest lucru la finalul proiectului de lege, să modificăm Legea de organizare judiciară şi Codul de procedură penală, legi pe care le-am adoptat abia în iunie şi Legea de organizare judiciară nici nu a intrat încă în vigoare, are termen de intrare în vigoare abia 27 septembrie 2004.

Ca urmare, iată ce se întâmplă cu reforma în justiţie. Stabilim un cadru general, mergem până la un anumit punct pe acest cadru, adoptăm Legea de organizare judiciară şi venim acum, înainte de a intra în vigoare legea, cu propuneri de modificare şi anume aceea de a spori de fapt rolul justiţiei militare în cadrul sistemului juridic.

De altfel, Ministerul Justiţiei, iniţiatorul acestui proiect de lege, nu a susţinut în cadrul comisiei acest amendament şi doresc să solicitaţi, domnule preşedinte, reprentantului ministerului să-şi prezinte poziţia în plen înainte de a începe dezbaterile, întrucât de acceptarea acestui amendament depinde întreaga procedură sau depind toate modificările care se propun acestui proiect adus de Guvern în faţa noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Székely Ervin din partea Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Székely Ervin Zoltan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru Grupul UDMR problema de fond pe care o ridică această iniţiativă, acest proiect de lege, este aceea să existe sau să nu existe instanţe militare. Noi nu am auzit nici un argument raţional pentru care să existe astfel de instanţe speciale sau specializate sau extraordinare. Noi credem că fiecare cetăţean este egal în faţa legii, nimeni nu este mai presus sau mai prejos de lege, ca atare nici militarii, deci, trebuie să beneficieze de o judecată echitabilă, exact aşa ca orice cetăţean al acestei ţări şi nu este nevoie de o instanţă specializată.

Cu toate acestea, am fi fost de acord cu adoptarea unei legi care să reprezinte, cum să spun, "festina lente" în acest proces de eliminare a instanţelor militare, care să reducă oarecum competenţele acestor instanţe, să găsească o formulă rezonabilă pentru acei magistraţi care au lucrat în acest domeniu să treacă în justiţia civilă. Însă, cu regret am constatat că acest proiect de lege, în urma dezbaterilor din comisie, a suferit o modificare nefavorabilă şi în momentul de faţă reprezintă un pas înapoi prin înfiinţarea secţiei militare pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Noi credem că în aceste condiţii este inacceptabil pentru noi să votăm acest proiect de lege care reprezintă trecutul şi nu reprezintă viitorul, nu este în consonanţă cu cerinţele de integrare în Uniunea Europeană, chiar dacă şi acolo mai există ţări în care există astfel de instanţe, dar pentru noi nu acesta este modelul. Pentru noi modelul este eliminarea acestor instanţe şi în această formă, pentru noi este inacceptabil acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, deci, trei grupuri parlamentare au solicitat restituirea... Da, domnul Bădoiu. Vă rog. Cu privire la cererea de restituire.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc. Se face o confuzie.

În primul rând, prin proiectul de lege nu s-a cerut desfiinţarea instanţelor militare.

În al doilea rând, prin proiectul de lege nu s-a solicitat diminuarea competenţelor instanţelor militare.

Prin proiectul de lege, stimaţi colegi, se propune organizarea instanţelor şi parchetelor militare în concordanţă cu organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor civile, atât şi nimic mai mult. Vă este teamă de crearea unor instanţe speciale.

Vreau să vă spun că instanţele şi parchetele militare, le bag şi pe ultimele în această categorie, nu sunt instanţe speciale, pentru că, domnilor colegi, prin Constituţie, este interzis acest lucru.

Vreau să mai spun că, competenţa lor rămâne aşa cum aţi hotărât-o dumneavoastră, diminuată la maxim, dar iată că viaţa a venit şi impune ceva şi vă spun în ce constă acel ceva; constă în necesitatea de a se alinia întocmai la organizarea şi funcţionarea instanţelor civile, inclusiv la nivel de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că, stimaţi domni, prin intrarea noastră în NATO s-a demonstrat necesitatea existenţei în continuare a acestor instanţe, ba mai mult, şi viaţa mă va confirma, în curând veţi accepta şi punctul de vedere acela de a se reveni la fosta competenţă materială a instanţelor militare. Asta e. N-aveţi încotro. Cei care au pledat pentru desfiinţarea lor, iată că astăzi se văd infirmaţi de viaţă, de necesităţile pe care le cere Organizaţia Nord-Atlantică. Ăsta este adevărul adevărat. Vrând-nevrând trebuie să înghiţiţi această găluşcă.

îmi pare rău că doamna Ivănescu nu este aici. Aceste instanţe nu sunt de sorginte comunistă, este eroare totală, ele au existat încă de pe vremea lui Cuza şi chiar în perioada dinaintea celui de al doilea război mondial, când la conducerea României s-au perindat două partide mari şi late şi ştiţi care sunt alea. Deci, să-mi fie cu iertare.

Doi. Se mai vehiculează o idee că, Comunitatea Europeană, cei de la Bruxelles ne cer desfiinţarea lor, minciună totală, minciună totală şi haideţi să vă dau exemple câteva.

După 1990, datorită acestui val, care a indus în opinia publică ideea falsă că aceste instanţe sunt de sorgintă comunistă, în Ungaria ele au fost desfiinţate, au fost desfiinţate.

O dată cu intrarea în NATO, apropo de acele complete pe lângă instanţele civile, domnule coleg, o dată cu intrarea în NATO, li s-a cerut să fie reînfiinţate. Iată că au fost reînfiinţate. Vreţi să ajungem în acelaşi loc, ca să avem de unde reveni? Vreţi să facem aceeaşi greşeală?

Păi, dacă cei de la Bruxelles ne-ar cere acest lucru, eu vă întreb de ce nu-i cere şi Spaniei acest lucru, unde (n.b.) există şi funcţionează şi în prezent un tribunal militar suprem, "suprem", curte supremă militară, adică ceea ce se propune astăzi - o secţie militară în cadrul Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie din România.

Dar vreau să vă mai dau şi un alt exemplu, un alt precedent. În Cehia există o secţie militară în cadrul Curţii Supreme de Justiţie din Cehia şi nimeni n-a mai plâns.

Domnilor colegi, apropo de competenţa materială, vreau să vă spun că în Marea Britanie instanţele militare sunt competente să cerceteze şi să judece toate cazurile, indiferent de calitatea celor care le comit, civili sau militari, legate de: siguranţa statului, proprietatea Guvernului Regatului Marii Britanii. Adică este vorba de proprietatea publică a acestui regat, indiferent că sunt militari sau civili. Oare, suspectaţi Marea Britanie, Spania, Cehia etc., Statele Unite, de regimuri nedemocratice? De regimuri nedemocratice?! Domnilor, trăiţi cu picioarele pe pământ şi cu capul pe umeri! Viaţa demonstrează că ideea aceea cu desfiinţarea lor nu este corectă, nu este justă.

Şi, acum, să vă spun de ce s-a propus reintroducerea, reînfiinţarea secţiei militare.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, n-am intrat încă pe fond. Discutăm doar problema de procedură.

Domnul Cornel Bădoiu:

Am terminat. Nu, nu, la dezbateri generale, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Ce dezbateri generale? Avem o propunere de a se restitui la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru o nouă analiză. Deci nu suntem la dezbateri generale, nici la textul respectiv.

Domnul Cornel Bădoiu:

Deci, nu este nevoie de restituire.

Domnule preşedinte, nu este nevoie de restituire, pentru că acest proiect de lege, în comisie a comportat foarte multe discuţii şi reluări ale lor. Deci, acesta este punctul de vedere al comisiei, punctul de vedere majoritar; al majorităţii. Nu înţeleg de ce, pentru că minoritatea nu a fost de acord cu acest punct de vedere al majorităţii, trebuie să triumfe azi în plen şi să-l retrimitem la comisie.

De aceea, eu vă propun să nu fiţi de acord cu retrimiterea la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte, din partea altor grupuri parlamentare, cineva să se pronunţe? Nu.

Dau cuvântul, pentru două minute, preşedintelui comisiei şi doamnei ministru.

Domnul Ion Neagu:

Nici măcar două minute, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba de existenţa instanţelor militare, pe care noi am validat-o; există şi vor exista.

Singura discuţie era legată de reînfiinţarea, pentru că a existat până în 1998, luna iulie, Secţiei Militare a Curţii Supreme de Justiţie, din trei considerente.

1. Justiţia militară, pe acest proiect de lege, în ce priveşte organizarea, este fracturată la un moment dat, în sensul că: avem tribunal militare egale în grad cu judecătoriile, avem tribunal militar teritorial egal în grad cu tribunalul judeţean şi avem curte militară de apel egală în grad cu o curte de apel civilă, iar la nivel de curte supremă nu mai avem nimic, ne-am oprit.

al doilea argument, domnule preşedinte, şi stimaţi colegi, în art.6 pct.1 rândul 1 din Convenţia Europeană se vorbeşte de proces echitabil. Păi, cum poate fi echitabil un proces, când unii militari sunt judecaţi de către instanţe militare, şi alţi militari sunt judecaţi de către instanţă civilă. În speţă, este vorba de militari începând cu gradul de general, care sunt judecaţi în primă instanţă şi în căi de atac numai la Curtea Supremă, de către Secţia penală, în sensul de instanţă civilă, pe când ceilalţi militari, până la acest grad, sunt judecaţi de instanţele militare. Unde s-a mai pomenit aşa ceva?!

Deci, o parte dintre militari sunt judecaţi de instanţele militare, la noi în ţară, pe această propunere, şi o parte - de instanţele civile.

a treia chestiune, domnule preşedinte, vreau să spun că pe linia urmăririi penale avem ciclu procesual egal pe linie militară cu cel civil, adică parchet militar pe lângă tribunalul militar, parchet militar pe lângă tribunalul militar teritorial, parchet militar pe lângă Curtea de Apel Militară. La nivel de Parchet General, avem secţie militară, dar nu mai avem la Suprem secţie militară, dintr-un motiv pe care nu-l dezvolt eu aici astăzi.

Acestea erau consideraţiunile pentru care voiam să facem o lege ca lumea.

Noi susţinem proiectele Guvernului. Ne permitem, însă, acolo unde găsim că avem de adăugat ceva în dezbateri, că de aceea este Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, facem acest lucru. Aşa am procedat aici. Eu nu spun că este o greşeală în proiect. Îmi permit să spun că este o scăpare, nu greşeală. Cum înfiinţezi instanţe militare până la un anumit moment sau grad, şi deodată te opreşti nejustificat, în timp ce urmărirea penală merge până în vârful piramidei, pe filieră?

Domnule preşedinte, revin la propunerea făcută. Noi suntem de acord cu restituirea la comisie, dar nu înţeleg, fără nici un argument, pur şi simplu, ca unii colegi să nu fie de acord cu acest proiect de lege, pentru simplul fapt că ar fi organizare judiciară perfectă şi pe linia instanţelor militare. Nicăieri în lume nu există o asemenea reglementare, până la jumătate. Asta este reglementare pe organizare până la jumătate. Contravine, repet, Convenţiei Europene, pe care am evocat-o aici.

Propun restituirea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Teodoroiu. Poftiţi. Vă rog, punctul de vedere al Ministerului Justiţiei.

Doamna Simona Maria Teodoroiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem de acord cu restituirea, pentru a rediscuta propunerea în comisie. Probabil că am fost greşit înţeleşi. Prin proiectul de lege propunem, într-adevăr, diminuarea rolului justiţiei militare.

Or, prin amendamentul care s-a făcut, se ajunge, paradoxal, la extinderea rolului justiţiei militare, chestiune cu care nu putem fi de acord, pe de o parte, pentru că restrângerea activităţii justiţiei militare este o consecinţă logică a demilitarizării deja produsă cu privire la poliţişti şi recent în ceea ce priveşte personalul din administraţia naţională a penitenciarelor, iar, pe de altă parte, este, într-adevăr, o cerinţă europeană şi, ca să scurtez lucrurile, vă rog să-mi permiteţi să citez - oricât de delicată ar fi ea - din Poziţia Comună a statelor membre ale Uniunii Europene, pentru Cap.24 J.A.I. ianuarie 2004: "Uniunea Europeană încurajează România să diminueze rolul instanţelor militare în cadrul sistemului său judiciar şi reiterează solicitarea de informaţii privind în principal adoptarea modificărilor Codului de procedură penală". Citez, de asemenea, din Raportul experţilor în cadrul misiunii de evaluare din martie-aprilie 2004: "urmare a reducerii activităţii instanţelor militare, va fi parcurs un proces de redimensionare şi restructurare a personalului. De asemenea, având în vedere progresul făcut în demilitarizare şi intrarea în vigoare a principiului constituţional că justiţia trebuie să fie unică, imparţială şi egală pentru toţi, existenţa instanţelor militare pare a nu fi constituţională".

Suntem de acord cu restituirea la comisie, pentru a rediscuta aceste chestiuni. O să prezentăm şi drept comparat şi, de asemenea, credem că ar fi foarte util şi un punct de vedere al Ministerului Apărării Naţionale pe această chestiune, de care nu am beneficiat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, vă felicit că invocaţi şi nevoia consultării cu Ministerul Apărării Naţionale, pentru că noi discutăm statutul unui corp profesional, al militarilor, fără a-i consulta. Deci, invocăm apartenenţa la NATO, suntem membri ai NATO, în primul rând din acest punct de vedere, componenta militară. Sigur, şi componenta democratică a fost foarte importantă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a se restitui, cu termen până luni, ca să nu ieşim din raportul suplimentar, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 16 abţineri.

Cu două voturi împotrivă, 16 abţineri, majoritatea pentru, s-a restituit proiectul la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.