Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

La punctul 5 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică.

Suntem în procedură de urgenţă. Primă Cameră sesizată.

Vă rog, din partea Guvernului, domnul secretar de stat ?

Domnul Korodi Attila (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 22 mai 2003, la Kiev, cu prilejul Conferinţei ministeriale "Mediu pentru Europa", guvernele Ucrainei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Serbiei, Muntenegrului şi României au semnat Convenţia Cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, denumită, în continuare, Convenţia Carpatică.

Convenţia beneficiază de asistenţă din partea Programului Naţiunilor Unite pentru mediu, UNEP, care a înfiinţat în anul 2004 un secretariat ad-interim al Convenţiei, la Viena.

Având în vedere faptul că aproximativ 43% din lanţul muntos carpatic se află pe teritoriul României şi luând în considerare perspectiva unei administrări regionale comune a unei problematici extrem de vaste, prin intermediul structurilor de cooperare create în baza Convenţiei, iniţial, partea română s-a implicat în negocieri în vederea protejării interesului naţional, promovându-se următoarele elemente de mandat: delimitarea geografică a zonei carpatice, care să ţină cont de criteriile folosite de partea română, care vizează suprafaţa montană propriu-zisă; adoptarea deciziilor în cadrul Convenţiei prin consens; înfiinţarea Secretariatului pe teritoriul României.

De asemenea, s-a susţinut stabilirea Secretariatului permanent al Convenţiei în România, fapt de natură a asigura afirmarea unui rol activ al Guvernului României în administrarea acestui instrument juridic.

Convenţia creează cadrul general de cooperare în diverse domenii, stabilind o structură instituţională competentă să coordoneze aspecte de interes comun în diferite sectoare de activitate, precum conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apă, agricultură, silvicultură şi altele.

Domnule preşedinte, având în vedere necesitatea ca România să îşi asume rolul de lider în cadrul Convenţiei Carpatica, proporţional cu ponderea importantă a lanţului carpatic aflat pe teritoriul ţării noastre şi conform interesului său în acea zonă carpatică, propunem spre aprobare prezentului proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar de stat, vă asigur de sprijinul Parlamentului pentru asumarea acestui rol de lider.

Din partea comisiei?

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în şedinţa din 3 iulie 2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Având în vedere cele prezentate, precum şi importanţa acestui proiect de lege, Comisia pentru administraţie propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia, cu modificări şi completări.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dat fiind că este procedură de urgenţă, timp de dezbatere?

Domnul Traian Constantin Igaş:

Trei minute cu un minut.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Obiecţii, observaţii, comentarii, la timpul de dezbatere? Nu.

Îl considerăm aprobat.

Dezbateri generale. Din partea grupurilor?

Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chiar dacă am sesizat o anumită ironie la a se spune că se va sprijini această Convenţie, cred că este una dintre legile de o deosebită importanţă pentru România, mai ales că discutăm mereu despre dezvoltare regională, despre dezvoltarea şi păstrarea bioresurselor pe care le avem în zonă, a unor obiceiuri, a unor zone economice de mare interes şi cu atât mai mult cu cât cred că acest moment pentru a fi discutată această Convenţie Cadru nu a fost chiar simplu de ales. În circa trei ani, aproape patru ani de la elaborarea ei, şi ştiu că în faza iniţială au fost câteva scăpări - dacă nu mă înşel eu, chiar de mare importanţă. Spun acest lucru pentru că mi se pare absolut incorect ca multe dintre deciziile care se iau pentru anumite zone de importanţă deosebită pentru alţii şi mai puţin "importante" pentru noi, aşa cum este şi cazul Dunării, de altfel, să fie discutate, uneori, şi pe teritoriul României, şi la Bucureşti.

Problema Carpaţilor nu este una oarecare, atâta timp cât în zona aceasta a Carpaţilor se aşează foarte multe ţări care reprezintă sau care au, din acest lanţ, circa 0,1 % sau 1 %. Iată, România deţine jumătate din această zonă şi nu este suficient să avem Secretariatul pentru Zona carpatică în România, ci să avem infrastructura care să gestioneze această zonă.

Pentru că una dintre cele mai mari probleme pe care le ridică Carpaţii României este depopularea lor. Cu cine vom gestiona această zonă?

Zonele economice nu mai sunt zonele economice ale celor care lucrează în Carpaţi, ci sunt ale celor sunt în exteriorul acestor Carpaţi, cei care exportă profitul de acolo, cei care lasă zonele Carpaţilor, practic, sărace.

De cele mai multe ori nu sunt luate în considerare demersuri care se fac de ani de zile şi cu prioritate de către partea română sau de către reprezentanţi ai Zonei montane din România, şi l-aş aminti aici pe doctorul Ray.

Nu este o problemă oarecare, pe care s-o privim cu îngăduinţă doar sau ca pe un lucru oarecare, aşa cum trec multe dintre acordurile pe care le avem noi semnate.

Acest acord este unul de un interes capital pentru viitor şi pentru participarea la programe nu numai ale Naţiunilor Unite, ci şi ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonelor montane şi păstrarea, conservarea efectivă a economiei montane în România, aşa cum se face în Austria, Elveţia, Franţa şi oriunde.

Mă bucur că această Convenţie este astăzi în faţa Camerei Deputaţilor. Sperăm ca ea să se finalizeze cu instituţii deosebit de importante pentru ceea ce reprezintă Carpaţii României nu numai pentru România, ci şi pentru Europa şi pentru zona din jur. Iar această Zonă carpatică, Carpato-Dunăreană, înseamnă extrem de mult în viitoarele proiecte şi programe pe care România va trebui să le primească şi la care trebuie să participe în zona europeană şi în zona ţării noastre.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule preşedinte, ca să-mi permiteţi - poate neprocedural - să pun o întrebare domnului secretar de stat.

Semnatarii acestei convenţii, în afară de Republica Cehă, Serbia şi Muntenegru, Polonia, România, este Republica Ungaria.

Unde sunt Carpaţi în Ungaria, domnule secretar de stat, ca să ratificăm o asemenea convenţie?

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Korodi Attila:

Domnule deputat,

Această convenţie înseamnă mai mult decât o delimitare exactă a Carpaţilor, înseamnă o dezvoltare regională şi, după semnarea convenţiei şi delimitarea Secretariatului vor fi foarte precis delimitate pentru fiecare ţară ce înseamnă zonă carpatică. Acesta este parcursul acestui proces al Convenţiei.

Ungaria face parte din zona aceasta geografică şi poate, un km pătrat sau zeci de kilometri pătraţi o să fie luaţi în Convenţie.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnul deputat Puşcaş şi domnul Bolcaş, pe marginea răspunsului.

Poftiţi, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deci dumneavoastră ne puneţi să votăm o convenţie care va fi, de fapt, concretizată în viitor.

Pe un viitor cert, improbabil, cu participarea unei ţări care nu are nici o legătură cu Zona carpatică, că asta ne interesează, nu avem ce discuta.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Puşcaş, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Vasile Puşcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aici s-au atins două chestiuni sensibile, după părerea mea. Şi părerea noastră este că România a întârziat foarte mult să se adreseze acestei arii carpatice, din punct de vedere al programelor regionale.

Vreau să vă spun că, în zona carpatică, dacă luăm strict geografic, funcţionează trei euroregiuni. La acestea, România este numai tangenţial participantă. Ele funcţionează de peste 10 ani. Vor funcţiona şi în continuare, pentru că, în momentul de faţă, dacă iau în considerare faptul că România va adera la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană, practic, toate statele vor fi membre ale Uniunii Europene.

Ca atare, există o zonă Alpia-Adriatica, de exemplu, care este foarte bine structurată pe programele acestea ale euroregiunilor, există şi altele, nu mă refer la ele, mai ales în zona franco-germană, iar în ceea ce ne priveşte, sunt de acord că noi trebuie, de fapt, să recuperăm, să revenim la întârzierea pe care o avem, pentru că, sunt de acord cu domnul coleg Bolcaş, în România sunt Carpaţii, este cea mai mare lungime a Carpaţilor.

Or noi, tocmai de aceea, sunt de acord să insistăm foarte mult pentru un lidership pe care România să-l dezvolte. Şi cum se poate lucrul acesta? Folosind instrumentele, inclusiv instrumentul juridic internaţional de tipul convenţiei acesteia, pentru a accesa cât mai multe finanţări pe programe care să vină în zona carpatică.

Eu vreau să vă spun că există nu numai aceste euroregiuni, dar există foarte serioase organizaţii neguvernamentale, organizaţii regionale, deci la care participă mai multe state, care se ocupă de aspecte etnografice, aspecte sociale, aspecte culturale ş.a.m.d.

Noi va trebui să folosim acest instrument şi să nu refuzăm ceea ce ni se oferă ca instrument pozitiv ca să devenim mai asertivi, mai incisivi în a ne servi interesele în zona carpatică.

De aceea, doamnelor şi domnilor colegi, eu susţin să aprobăm şi să dăm votul nostru unei asemenea convenţii, dar nu ca un fapt absolut legislativ, ci să avem în vedere maniera în care Guvernul sprijină acele organizaţii care se interesează de dezvoltarea în Zona carpatică, organizaţiile neguvernamentale şi, de ce nu, chiar actorii sociali şi privaţi din această zonă.

Aş propune ca atât ministerul susţinător, dar nu Ministerul de Externe numai, dar ministerele interesate să vină cu un proiect pe care noi să-l susţinem în continuare, tangent altor proiecte de dezvoltare regională şi ale euroregiunilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale din partea grupurilor? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe raport. Avem un număr de patru amendamente admise.

Punctul 1 din raport. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 2. Nu sunt. Adoptat.

Puntul 3. Obiecţii, observaţii, comentarii? La rezervă? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4? Anexa? Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptată.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final.