Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în următorul punct al ordinii de zi care vizează moţiunea simplă iniţiată de 61 de deputaţi.

Daţi-mi voie, pentru început, să întreb dacă îşi retrage cineva semnătura dintre iniţiatori. Nu. Atunci, dau cuvântul reprezentantului iniţiatorilor pentru a prezenta moţiunea.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Bună ziua!

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimată doamnă ministru,

Am să vă prezint astăzi un rezumat al moţiunii pe care Grupul parlamentar al PNL a depus-o săptămâna trecută.

Stimaţi colegi,

Subsemnaţii, membri ai Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, vă înaintăm prezenta moţiune în urma acţiunilor doamnei ministru Ecaterina Andronescu cu privire la fondurile alocate cercetării din momentul în care noua coaliţie de guvernare a preluat conducerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

I. Cercetare Dezvoltare Inovare - CDI.

Nu ne explicăm de ce cercetarea românească a fost constant şi continuu asuprită de către tandemul ce constituie noul FSN, reactualizat astăzi prin Coaliţia Partidelor PD-L şi PSD+PC, dar sprijinită de un partid ce nu necesită corecţii matematice - PNL.

În Europa, la Lisabona, statele europene au decis că pentru a se menţine în plutonul fruntaş al dezvoltării economice, Comunitatea Europeana trebuie să determine investiţii majore în cercetare, de 3% din p.i.b.-ul european, şi anume 1% din fonduri publice şi 2% din fonduri private. Guvernele au, în consecinţă, de făcut două lucruri elementare:

1. Să crească fondurile publice alocate cercetării până la nivelul de 1% din p.i.b.
2. Să determine şi să identifice cheltuirea pentru inovare, dezvoltare şi cercetare la 2% din p.i.b. în mediul economic.

Toate ţările europene au înţeles mesajul şi şi-au propus să atingă aceste ţinte mai devreme sau mai târziu. România nu a făcut excepţie, a făcut eforturi între 2005 şi 2008, pentru ca în 2010 să atingă ţinta de 1% fonduri publice din p.i.b. alocate cercetării.

Un program ambiţios? Poate că da, dar singurii care şi l-au asumat şi care l-au urmat consecvent au fost liberalii. Poate că da, dar nu cred că ne dorim să fim în permanenţă în coada Europei în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării.

Programul a fost acceptat de toţi partenerii de guvernare - la vremea respectivă PD, PC şi UDMR -, legiferat şi urmărit cu consecvenţă şi tenacitate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică - ANCS.

Starea cercetării româneşti între 2005 şi 2008.

Obiectivele asumate şi atinse în perioada guvernării liberale 2005 - 2008. Programul de guvernare 2005 - 2008 a prevăzut următoarele obiective strategice şi direcţii de acţiune pentru politicile din domeniul cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică:

• creşterea rolului cercetării în dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate pentru a asigura rolul competitiv al unor sectoare pe plan internaţional;
• corelarea mai strânsă a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare cu politica industrială a României şi întărirea pe termen lung a legăturii între sectorul de cercetare-dezvoltare şi mediul economic, prin următoarele: dezvoltarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economie; încurajarea participării sectorului privat în activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare; majorarea cheltuielilor totale destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din p.i.b. până în 2007, iar a celor publice la 1% din p.i.b. până în 2010; întărirea capacităţii în domeniul cercetare-dezvoltare atât la nivelul autorităţilor publice, cât şi al unităţilor şi personalului de cercetare-dezvoltare.

Obiectivele strategice referitoare la domeniile cercetare-dezvoltare şi inovare au fost promovate în primul rând prin politicile specifice sectorului, coordonate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, organismul guvernamental care a preluat în 2005 responsabilităţile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind domeniul CDI.

În acest context, ANCS şi-a asumat responsabilitatea armonizării politicilor naţionale CDI cu cele dezvoltate la nivel european, urmărind să asigure pregătirea comunităţii ştiinţifice şi tehnice şi a mediului economic din România pentru racordarea la priorităţile specifice ştiinţei şi tehnologiei în Uniunea Europeană, ca şi la dinamica alertă de evoluţie a acestora.

ANCS a promovat documentele strategice care definesc perspectiva de dezvoltare a domeniului CDI în perioada postaderare, 2007-2013, şi care au fost adoptate şi promovate de Guvernul României în anul 2007:

Strategia Naţională CDI pentru perioada 2007-2013, aprobată prin HG nr.217/2007.

Susţinerea realizării obiectivelor Strategiei Lisabona. Creşterea investiţiei în cercetare.

În perioada 2005-2008, Guvernul României, prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, a urmărit alinierea la obiectivele Strategiei Lisabona de promovare intensivă a cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, ca surse principale de creştere a competitivităţii economice şi a bunăstării în plan social.

Creşterea fondurilor publice şi private alocate pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică.

În acord cu opţiunea politică asumată de Guvern, de a considera domeniul cercetării şi dezvoltării ca domeniu strategic prioritar, în perioada 2005-2007, fondurile publice alocate pentru CDI prin bugetul de stat au păstrat un ritm susţinut de creştere, de peste 50% anual.

Astfel, fondurile bugetare alocate pentru domeniul CD în anul 2007 au atins nivelul de circa 0,35% din p.i.b. Conform previziunii ANCS, nivelul preliminat pentru anul 2008 este de circa 0,47% din p.i.b.

Conform datelor preliminare INS, cheltuielile pentru cercetare efectuate în sectorul privat au cunoscut o creştere foarte importantă în perioada 2006-2007.

Stimularea creşterii investiţiei în cercetare-dezvoltare la nivelul întreprinderilor. Măsuri fiscale.

Conform analizelor recente, Anchetele de inovare realizate de Institutul Naţional de Statistică, ponderea întreprinderilor inovative din România este încă foarte scăzută faţă de nivelul european, unde peste 50% dintre întreprinderi sunt inovative din punct de vedere tehnologic, dar tendinţa este de creştere de la 19,9% în perioada 2002-2004 (conform EIS 2002-2004), la 21,1% (conform analizei INS privind inovarea în perioada 2004-2006, pe baza metodologiei EUROSTAT CIS 3 - Anuarul Statistic al României 2008).

Pentru a genera şi a menţine ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung, în special în cadrul politic şi economic generat de implementarea în spaţiul european a Strategiei Lisabona, este nevoie de eforturi susţinute pentru dezvoltarea unei economii competitive, capabilă de performanţă tehnologică, în concordanţă cu condiţiile concurenţiale la nivel european şi global.

Menţionăm că pentru a atinge nivelul de 2% din p.i.b., prevăzut prin Strategia Lisabona, cheltuielile agenţilor economici pentru cercetare-dezvoltare trebuie să crească de circa 15 ori faţă de nivelul actual, de cca. 0,14% din p.i.b., în perioada 2006-2007.

În consecinţă, realizarea unei creşteri semnificative a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din partea agenţilor economici impune corelarea politicilor din domeniul CDI cu măsuri de stimulare complementare, care vizează instrumente specifice importante.

Întărirea capacităţii naţionale de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

România dispune de un număr total de personal angrenat în activităţi de cercetare-dezvoltare (CD) care la nivelul anului 2007 se ridica la circa 42.484, din care 30.740 cercetători (tot conform Anuarului Statistic 2008, Institutul Naţional de Statistică, 2008).

Activităţile de cercetare şi dezvoltare continuă să se desfăşoare, în cea mai mare parte, în sectorul public, în speţă peste 60%.

Personalul CD este specializat într-o gamă largă de cca. 50 de domenii ştiinţifice şi tehnologice, care cuprind inclusiv unele domenii ale tehnologiilor de vârf (ex.: TIC, electronică, medicină, industrie farmaceutică, aeronautică).

Ponderea majoritară, de circa 44%, a cercetătorilor din domeniile ştiinţelor tehnice şi inginereşti, constituie o premisă favorabilă pentru susţinerea procesului de introducere mai rapidă a tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice.

Cu toate acestea, decalajele tehnologice care separă ţara noastră de statele avansate sunt încă foarte serioase. Ca exemple, menţionăm pe cele legate de nivelul resurselor umane înalt specializate:

• 4,89 personal de cercetare/1000 angajaţi, faţă de media de cca 13,80 la nivelul UE-27 (2006);
• 3,52 cercetători/1000 angajaţi (2007), faţă de media de cca 5,6 la nivelul UE-27 (2006), 10,7 în Japonia şi, respectiv 9,3 în SUA.

Îmbunătăţirea accesului la resursele interne şi internaţionale de informare ştiinţifică şi tehnică.

În perioada 2007- 2008, a fost realizată, din fonduri publice, o reţea de acces cu acoperire naţională la care sunt racordate 90 de unităţi de CDI din România (universităţi de stat, institute naţionale publice de CDI, institute de cercetare ale Academiei Române, agenţii şi alte entităţi publice). Prin intermediul acestei reţele, comunitatea ştiinţifică şi tehnologică din România beneficiază de accesul, prin internet, la resursele informaţionale, care constituie circa 75% din baza de publicaţii ştiinţifice periodice disponibile on-line.

Valoarea fondurilor alocate de la buget pentru accesul la aceste resurse în anul 2008 a fost de 4.223.460 euro.

Reţeaua de acces la resursele de informare internaţionale disponibile on-line vine să completeze sistemul naţional de informare şi documentare ştiinţifică şi tehnică realizat în perioada 2004-2005 prin unificarea sistemelor de biblioteci universitare şi de cercetare româneşti. Prin proiectul dedicat acestui scop, derulat de ANCS în perioada 2004-2005, s-au pus bazele realizării unei biblioteci virtual unificate pentru domeniul cercetării ştiinţifice.

Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni.

ANCS urmăreşte concentrarea efortului investiţional pentru dezvoltarea unor centre de cercetare de nivel european, în special în domeniile relevante, pentru participarea la programul Cadru CDT al UE pe perioada 2007 - 2013. În acest scop, în anul 2007 a fost înfiinţat Comitetul Român pentru Infrastructurile Cercetării - CRIC, for strategic consultativ al ANCS pentru planificarea şi alocarea resurselor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare. Înfiinţarea CRIC reprezintă un prim pas important în punerea în aplicare a Strategiei naţionale CDI şi, în acelaşi timp, o urmare firească a rezultatelor analizei referitoare la situaţia infrastructurii pentru cercetare, realizată de ANCS în anul 2005.

În anul 2008, Comitetul a elaborat "Raportul privind infrastructurile de cercetare din România", care cuprinde "foaia de parcurs" naţională (road-map) pentru infrastructurile cercetării, document utilizat pentru fundamentarea deciziilor în ceea ce priveşte planificarea şi alocarea resurselor în crearea, dezvoltarea şi utilizarea infrastructurii de cercetare.

Raportul propune crearea a 19 centre noi de cercetare, în cele 10 domenii ştiinţă-tehnologie prioritare stabilite prin Strategia Naţională CDI şi susţine participarea activă a României la implementarea foii de parcurs pentru infrastructurile de cercetare pan-europene, participarea la 9 din cele 35 de proiecte.

Publicaţii ştiinţifice.

Efectul de creştere calitativă a productivităţii ştiinţifice şi tehnice şi, în consecinţă, a vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti este reflectat în primul rând prin creşterea semnificativă a numărului de articole apărute în publicaţiile ştiinţifice din fluxurile internaţionale principale.

În consecinţă, numărul de articole ISI (sau echivalent) apărute în revistele ştiinţifice atinge o medie de peste 3000 pe an, pentru perioada 2007-2008, evoluţie datorată, în primul rând, programelor din Planul Naţional CDI. Aceste rezultate sunt meritorii deoarece, pentru comparaţie, toate lucrările ISI (echivalent), având indicat cel puţin un autor afiliat la o organizaţie din România, au fost, în 2006, în număr de aproximativ 1700. Creşterea acestui indicator se datorează şi creşterii numărului periodicelor româneşti (reviste, buletine, jurnale) intrate în evidenţele sistemelor informatice internaţionale. La nivelul anului 2008, erau 54 de astfel de publicaţii, în România.

În anul 2008, numărul total de publicaţii ISI (sau echivalent) ale cercetătorilor din România, apărute în revistele ştiinţifice, s-a dublat practic faţă de cel din 2007, depăşind pe cel înregistrat de Ungaria.

Stimularea climatului inovativ în economie.

Prin prisma antrenării sectorului privat în activităţi CDI, o atenţie specială merită Programul inovare. Se constată o creştere a participării agenţilor economici din ţară, care în competiţia 2008 au atins o cotă de 46 % din total, comparativ cu competiţia 2007, în care aceştia nu atingeau decât o cotă de 38 %, restul agenţilor provenind din capitală.

Ca structură a agenţilor economici în competiţia 2008, întreprinderile mici şi mijlocii deţin o pondere de 79 %, comparativ cu 38 % înregistrat în competiţia 2007.

România participă activ la procesul de consolidare a Ariei Europene a Cercetării.

Prin implementarea Strategiei Naţionale CDI, România asigură alinierea la orientările politicilor CDI din spaţiul european şi participă activ la procesul de consolidare a Ariei Europene a Cercetării - ERA.

Un aspect extrem de important al cooperării la nivel european îl reprezintă participarea României la grupurile de lucru ale Consiliului UE Competitivitate, care au rolul de a pregăti legislaţia comunitară în domeniul cercetare-dezvoltare de la momentul primirii propunerilor legislative de la Comisia Europeană până în momentul aprobării acestora de către miniştrii cercetării şi de Parlamentul European, atunci când este cazul. Participarea activă la aceste grupuri de lucru implică pregătirea şi susţinerea poziţiei României faţă de problematica inclusă pe agenda acestora.

Este de menţionat participarea ANCS la Comitetul de experţi care a sprijinit Comisia Europeană în elaborarea Cartei Europene de Management al Proprietăţii Intelectuale pentru organizaţii publice de cercetare şi universităţi.

Ce se întâmplă în lume în acest timp? Dinamica Cercetării pe plan mondial. Exemple relevante.

Janez Potočnik, comisarul european pentru cercetare, a declarat în nenumărate rânduri: "Pe timp de criză nu este un moment potrivit pentru a întrerupe investiţiile în cercetare şi inovare. Acestea sunt domenii vitale dacă Europa vrea să aibă un cuvânt de spus în privinţa provocărilor generate de schimbările climatice şi în privinţa globalizării".

Planul european de reconstrucţie economică.

Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE un plan de măsuri pentru reconstrucţia economiei europene pe timp de criză. Acest plan cuprinde măsuri concrete în domeniul cercetării şi inovării.

Planul Comisiei porneşte de la premisa că recesiunea financiară şi micşorarea resurselor financiare atât publice, cât şi private, impune tendinţa de a diminua drastic investiţiile în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării. Asemenea decizii de reducere sunt considerate a avea un efect negativ pentru dezvoltarea Europei şi asupra perspectivelor de ocupare a locurilor de muncă pe termen mediu şi lung. Există totuşi state atât în interiorul, cât şi în afara UE, care au avut viziunea de a mări investiţiile în cercetare şi dezvoltare educaţională în perioada crizei economice. Astfel, statele respective au pus bazele unui fundament solid în domeniul inovării.

Planul Comisiei îndeamnă statele membre şi sectorul privat să mărească investiţiile planificate în educaţie, cercetare şi inovare, în concordanţă cu obiectivele propuse privind CDI, pentru a stimula creşterea economică şi productivitatea. Statele membre ar trebui să gândească metode pentru stimularea mediului privat prin oferirea unor stimulente financiare, granturi sau subsidii. Scopul acestor investiţii făcute de statele membre este de a creşte calitatea educaţiei.

Politica Statelor Unite în domeniul CDI.

Actualul preşedinte al SUA, Barack Obama, a promovat încă din timpul campaniei sale electorale investiţiile în domeniul cercetării, competitivităţii şi inovării, inclusiv în perioada de criză.

Politica administraţiei Obama în acest domeniu a fost foarte clar reflectată în prevederile bugetare pentru anul 2009, pe care le vom prezenta în cele ce urmează.

În ceea ce priveşte cifra generală a investiţiilor, Statele Unite au înregistrat numai creşteri între 7% şi 30% a fondurilor de cercetare.

Pachetul de programe al administraţiei Obama se sprijină pe trei coordonate majore în domeniul CDI: dublarea activităţilor de cercetare prin Iniţiativa pentru competitivitate a preşedintelui american, investiţiile în competitivitatea economică viitoare a SUA şi îmbunătăţirea oportunităţilor pentru tinerii cercetători.

Măsurile specifice pentru punerea în aplicare a acestui obiectiv sunt următoarele:

• creşterea finanţării pentru Fundaţia Naţională de Ştiinţă;
• menţinerea promisiunii preşedintelui Obama pentru finanţarea puternică a investiţiilor în domeniile critice de cercetare în ştiinţele fizice, inginerie şi alte domenii relevante;
• creşterea investiţiilor cu 14 procente peste nivelul anului 2008, inclusiv cu 16 % în plus pentru centrele de cercetare ale Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă;
• promovarea investiţiilor în tehnologiile noi;
• investirea a 397 milioane de dolari pentru cercetarea în nanotehnologie şi în centrele de cercetare necesare pentru a continua procesul de înţelegere a acelor dispozitive şi materiale cu proprietăţi revoluţionare;

Investirea a 1,1 miliarde de dolari pentru cercetarea în tehnologia informaţiei, a computerelor cu putere mare de procesare şi a resurselor de reţelistică, inclusiv 100 milioane de dolari, reprezentând o creştere de 110%, pentru un demers al Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă de a dezvolta tehnici şi metode noi de programare şi modelare computerizată, şi 30 milioane de dolari pentru un nou demers ştiinţific legat de un cercetarea în cyber-securitate;

Susţinerea unei infrastructuri computerizate prin investiţii de 186 milioane dolari, reprezentând o creştere de 17%;

Construcţia de noi centre de cercetare ştiinţifică. În acest scop, vor fi cheltuiţi 148 milioane de dolari pentru construirea de centre de cercetare de nivel înalt în astronomie şi fizică, precum şi 115 milioane de dolari pentru alte instrumente de cercetare necesare;

Menţinerea, îmbunătăţirea şi întreţinerea centrelor de cercetare deja existente. În această categorie sunt incluse flota navală de cercetare, telescoapele astronomice, reţelele de monitorizare geologice şi de mediu, precum şi Staţia de cercetare de la Polul Sud ce aparţine Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă;

Recunoaşterea tinerilor cercetători. 182 milioane de dolari vor fi cheltuiţi pentru un program al Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă pentru activităţile specifice începutului de carieră, destinat studenţilor care îşi doresc să devină cercetători şi academicieni în viitor;

Promovarea interesului studenţilor pentru studiul aprofundat şi diplome universitare suplimentare. Prin finanţarea cu 125 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creştere de 30%, este susţinut un program de studii aprofundate al Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă destinat tinerilor absolvenţi care sunt aşteptaţi să contribuie semnificativ la cercetarea şi inovările viitoare în ştiinţă şi inginerie;

Creşterea oportunităţilor pentru proaspeţii studenţi. Sprijinul activ şi programele de participare a studenţilor la activităţile de cercetare ale Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă sunt finanţate cu 62 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creştere cu 6 procente pe acest segment.

Distrugerea cercetării dezvoltării şi inovării în 2009

Ce constatăm, la nivelul anului 12009?

Am inventat un nou termen de comparaţie, "bugetul la 11 luni", (un fel de cincinal în patru ani şi jumătate) pe care l-am oficializat sub denumirea de execuţie preliminată a anului 2008. Această valoare, de 1.740.579 mii Ron, este valoarea de referinţă pe baza căreia s-a construit bugetul. În realitate, la suma amintită trebuie adăugate plăţile restante din anul 2008, în valoare de 227.421 mii Ron, ceea ce conduce la un buget al anului 2008 de 1.968.000 mii Ron, foarte aproape de valoarea aprobată prin legea bugetului de stat, aceea de 2.031.873 mii Ron.

Aţi interpretat creditele de angajament într-un fel original, introducând în bugetul anului 2009 sume ce se vor deconta în anul 2010, în valoare de 300.000 mii Ron. Aţi inventat creditele de angajament din fonduri proprii atrase de cercetare în valoare de 320.000 mii Ron.

Iată cum, printr-o scamatorie simplă, tipică noului FSN, fondurile de cercetare ajung la valoarea "execuţiei" anului trecut, de1.750.000 mii Ron.

În realitate, de fapt, este vorba de numai 900.000 mii Ron, valoare efectivă. Ce înseamnă acest lucru pentru cercetarea, dezvoltarea şi inovarea din România? Distrugerea lor cu buna ştiinţă.

În sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare, toţi banii sunt alocaţi prin competiţie. Un proiect durează trei ani şi, în consecinţă, bazat pe previziunile de alocare şi competiţiile organizate şi finanţate în anii anteriori, ANCS a întocmit un buget de 3.700.000 mii Ron la sfârşitul anului trecut, buget aprobat în şedinţa de guvern. Cu noul buget de puţin peste 25% nu se pot finanţa nici măcar proiectele în derulare. Această reducere face ca proiectele să fie practic stopate.

În sistemul CDI, începând cu anul 2005, cercetătorilor români li s-a arătat că ceea ce-şi doresc chiar se poate. Ei sunt la fel de buni ca şi colegii lor din Europa, America, Japonia, India etc. Ei pot lucra în comun la proiecte importante europene (CERN) sau mondiale (ITER). Li s-a redat demnitatea şi au fost încurajaţi să ridice ochii din pământ.

Acest proces este unul lung şi dificil, dar azi avem un corp de cercetători care fac cinste ţării şi care au realizări notabile (vezi creşterea numărului de articole ISI, a numărului de reviste şi mai ales vezi noua faţă a Salonului Cercetării din cadrul TIB, salon la care nu mai domină posterele, ci produsele realizate).

Ce să înţeleagă acum această comunitate? Cum să perceapă faptul că azi mecanismul cercetării, dezvoltării şi inovării, pus în sfârşit în mişcare şi care a luat avânt, este stopat brutal prin introducerea unei răngi între piesele aflate în mişcare?

Exodul creierelor este un fenomen de care se plâng toate ţările. La întâlnirea diasporei ştiinţifice din toamna anului 2008, absolut toţi colegii noştri de origine română care lucrează în străinătate, au stabilit domenii comune de cooperare, parteneriate, unii şi-au făcut planuri de reintegrare.

Exodul creierelor a fost stopat şi a devenit ceea ce-şi doresc toate celelalte ţări, o circulaţie a acestora. Din păcate, măcelărirea fondurilor de cercetare a frânt aripile şi acestei intrări în normalitate şi a readus imediat în prim-plan suspiciunea, dorinţa celor valoroşi de a pleca şi de a se realiza în altă parte. Iată că, într-un mod simplu, prin politica paşilor în spate, actuala guvernare reuşeşte să-i alunge pe cei care constituie motorul dezvoltării societăţii.

Cercetare fără investiţii nu se poate face. Din păcate, pentru dumneavoastră, investiţiile nu înseamnă bani, ci minciuni. România a reuşit să propună un plan coerent de investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare, este singura ţară care a avut curajul să facă o competiţie comună, punând laolaltă fondurile naţionale de investiţii cu cele structurale europene. Cei care au câştigat competiţia din fonduri naţionale n-au avut "noroc în viaţă", banii lor nu mai există!

Azi cercetarea, dezvoltarea, inovarea înseamnă cooperare, atât naţională, cât şi internaţională. Probabil că Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN), cunoscut pentru controversatul experiment ce urmează să fie efectuat şi care va elucida parte din tainele materiei şi universului, este cel mai prestigios loc în care şi-au dat mâna toţi cercetătorii lumii. Ei bine, România, după o lungă perioadă de eforturi, intensificate în ultimii trei ani, a ajuns să fie acceptată ca membru. Ce vor spune delegaţii la întrunirea din vară? Nu mai avem bani? Menţionez că cercetătorii români lucrează de mult şi cu bune rezultate acolo, dar nu beneficiază de drepturile celorlalţi. În urma experimentelor din anii următori se estimează că cercetătorii au mari şanse să ia premiul Nobel, dar din nou, numai cei care sunt membri!

În Europa şi în lume, toate ţările au crescut sau, în cel mai rău caz, şi-au menţinut fondurile pentru cercetare, dezvoltare, inovare, la nivelul anului anterior. Toţi, fără excepţie, ştiu din perioada crizelor trecute că cea mai grea revenire după criză este atunci când, în plină recesiune, ai redus fondurile destinate cercetării, dezvoltării şi inovării.

Dacă oprim sistemul acum, el nu va mai porni şi am condamna România la importuri perpetue de tehnologie şi know-how. Nu avem acest drept şi nu cred că există cineva din clasa politică care să îşi dorească acest lucru conştient.

În anii 2009 şi 2010 nu se vor mai organiza competiţii pentru proiecte, din lipsă de fonduri. Ne-au trebuit aproape 20 de ani pentru a trece de la finanţare pe bază de "ochi-frumoşi şi pile" la finanţare pe bază de competiţie. Sistemul este departe de a fi perfect dar reprezintă un progres fantastic faţă de alocarea practicată înainte, este stimulativ, aduce tinerii în prim-plan, consolidează poziţia cercetătorilor valoroşi. Tot acest sistem se duce pe apa sâmbetei! Se vor stimula de azi înainte finanţările preferenţiale, pilele, falsurile şi în special mimarea activităţii de cercetare, ceea ce este echivalent cu moartea cercetării însăşi.

Reţeaua entităţilor de transfer tehnologic, creată cu mari eforturi, care a început să funcţioneze şi să aducă profit IMM-urilor se va bloca din lipsă de finanţare, dar cel puţin aici guvernul este consecvent, introducând simultan şi impozitul forfetar.

Caravana inovării, cea mai nouă iniţiativă în domeniul transferului tehnologic, un real succes, nu mai poate demara, din lipsă de fonduri.

Saloanele de cercetare şi de inventică, resuscitate şi revigorate, vor cădea din nou, se vor prăfui şi se vor umple de postere cu minciuni colorate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Apreciem că atitudinea cel puţin injustă a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării faţă de cercetarea din România trebuie sancţionată, pentru ca situaţia investiţiilor în domeniu să fie normalizată. Considerăm suficient de puternice şi de convingătoare probele care stau la baza prezentei moţiuni şi ne arătăm indignarea faţă de modul în care sunt sfidaţi astăzi "părinţii" invenţiilor de mâine.

Ca reacţie la cele prezentate mai sus şi înţelegând efectele nocive ale deciziilor coaliţiei FSN asupra cercetării din România, ne facem datoria faţă de sistemul de învăţământ românesc şi faţă de cetăţeni, solicitându-vă votul pentru a determina Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării să dispună următoarele lucruri:

1. Aplicarea unei conduite europene în legătură cu cercetarea, dezvoltarea şi inovarea. Nu dorim să reinventăm roata şi nici nu dorim o politică "originală" în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării.
2. Creşterea fondurilor alocate real cercetării, dezvoltării şi inovării, cel puţin la nivelul celor planificate pentru anul 2008 şi planificarea unei creşteri graduale la nivelul a 1% din p.i.b. fonduri publice până în 2010.
3. Intrarea în normalitate în domeniul cercetării, prin prefinanţarea cu cel puţin 90% din valoarea proiectelor. Acest fapt ar fi o aliniere la practica mondială, unde finanţarea cercetării nu este privită ca o achiziţie a unui serviciu. În fapt, acest lucru înseamnă acordarea unui avans de 90%, şi nu de 30% ca până acum, deoarece instituţiile de cercetare nu au posibilitatea şi nici nu au menirea să ia credite pentru finalizarea lucrărilor.
4. Planificarea multianuală a resurselor şi garantarea acestora pe perioadele planificate (nu ca acum, când brusc resursele au fost măcelărite, reduse la 25%, un sfert din cele pe baza cărora s-a realizat planificarea competiţiilor din planul naţional).

Suplimentar faţă de aceste solicitări pe care ministerul are datoria să le pună în aplicare, cerem Parlamentului explicitarea atribuţiilor specifice din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării în cadrul comisiilor pentru învăţământ a celor două Camere şi, de asemenea, solicităm coagularea unui grup de experţi care să ofere parlamentarilor consiliere în domeniile ştiinţei, tehnologiei şi transferului tehnologic.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumim şi noi, doamna deputat.

Domnul deputat Florin Iordache. Pe procedură? Da.

Domnule coleg, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr este un subiect foarte interesant acesta care vizează cercetarea. Dar pentru prima dată în Parlamentul României ni se prezintă un raport al unei autorităţi. Este vorba de raportul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare pentru anul 2007, ca moţiune a colegilor noştri liberali.

Eu cred că puteau să ne prezinte raportul Autorităţii Naţionale măcar pentru anul 2008, pentru că dacă vă uitaţi, stimaţi colegi, la pagina 9, în moţiune se spune foarte clar "nivelul preliminat pentru anul 2008 este cel de circa 0,47% din p.i.b." Datele pentru anul 2008 sunt publice, puteau colegii noştri măcar să reactualizeze, şi în momentul în care au dat "copy-paste" după raportul Autorităţii Naţionale, măcar puteau să dea "copy-paste" după raportul pentru anul 2008.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie să pun în discuţia plenului timpii prevăzuţi pentru a fi alocaţi grupurilor parlamentare şi reprezentantului Guvernului.

Conform unor norme stabilite, Guvernului i se rezervă 45 de minute pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor, după cum crede de cuviinţă.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, 38 de minute: Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat plus Partidul Conservator, 38 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, 22 de minute; Grupul parlamentar al UDMR, 7 minute, şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 6 minute.

Dacă sunt observaţii, comentarii faţă de modul în care au fost distribuite minutele.

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Votul cu cartelă.

Cine este pentru?

Cu 110 voturi pentru, propunerile au fost aprobate.

Am să întreb semnatarii acestei moţiuni, conform regulamentului, dacă este cineva care doreşte să-şi retragă semnătura. (Din sală i se strigă că au fost întrebaţi)

V-a întrebat? E, poate că între timp s-a mai răzgândit careva. Nu s-a răzgândit niciunul, apreciem fidelitatea semnatarilor.

Domnilor colegi,

De asemenea, vă reamintesc faptul că în acest moment nu se mai pot face amendamente la moţiune. Ea intră în dezbaterea noastră, în forma în care a fost prezentată de către unul din reprezentanţii Partidului Naţional Liberal.

Am să rog acum pe domnul Jităreanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, să exprime punctul de vedere al Guvernului la moţiunea simplă depusă de către Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Gerard Jităreanu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică):

Mulţumesc frumos.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu siguranţă, cercetarea ştiinţifică este unul din domeniile sensibile, iar evoluţia acesteia în ultimii 10-15 ani este de natură să crească şi mai mult sensibilitatea noastră în raport cu acest domeniu.

De asemenea, cred că nu este nimeni în această sală care să considere că cercetarea nu necesită un proces de restructurare şi, de asemenea, sunt convins că nimeni dintre dumneavoastră nu va aprecia că în şase luni se pot face minuni, iar acest proces de revitalizare a domeniului cercetării se poate încheia. Nu cred că se poate ca, peste noapte, economia şi cercetarea nu fac excepţie, să beneficieze de soluţii miraculoase care să schimbe radical şi cu un ritm atât de ascendent încât practic să facă imposibilă punerea în discuţie a oricăruia dintre domenii, dar cred foarte mult în profesioniştii domeniului şi pe ei mă bazez atunci când sper că acest domeniu, al cercetării, peste o perioadă de timp va arăta altfel.

Aş vrea, în acelaşi timp, să vă asigur că toţi membrii Guvernului consideră moţiunea ca o instituţie democratică şi prin ea este firesc să supunem dezbaterii Parlamentului problemele cele mai stringente cu care se confruntă societatea românească.

Ca principiu respectat în marea majoritate a comunităţilor politice, domeniul cercetării, prin natura sa, reprezintă una din rarele excepţii, întrucât nu face obiectul controverselor politice, ci cel mult al unor dezbateri care urmăresc formularea şi susţinerea pe termen lung a consensului în privinţa domeniilor şi priorităţilor de cercetare, iar depunerea unei moţiuni referitoare la acest domeniu poate submina grav orice demers care ar putea fi întreprins pentru realizarea consensului atât de necesar în domeniul crucial al vieţii economice şi sociale a României.

Prezenta moţiune nu face decât să exprime, într-o tonalitate preţios didactică, sub o aparenţă conciliantă, soluţii total desprinse de contextul macro-economic actual şi, în parte, de sfera de acţiune a unui singur minister. Ceea ce reflectă atitudinea injustă a iniţiatorului acestui demers faţă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ştim cu toţii că anul 2009 este un an de manifestare evidentă şi agravare pe plan global a crizei economice, ceea ce a condus şi conduce pentru toate guvernele la o reconsiderare şi reajustare în permanenţă a obiectivelor şi politicilor.

Ca urmare, şi în ţara noastră au fost făcute, din păcate, ajustări negative la bugetul ministerului, inclusiv în domeniul cercetării, cu toate că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării susţine creşterea fondurilor alocate acestui domeniu la cel puţin 1% din p.i.b.

Din păcate, însă, realitatea crizei economice şi a problemelor financiare reale depăşesc dorinţele şi eforturile ministerului şi ale Guvernului, după cum depăşesc dorinţele şi eforturile multor guverne din lume în această perioadă.

Dar, în pofida crizei care se manifestă, bugetul este şi reprezintă prioritatea numărul 1 a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în vederea dezvoltării activităţii de cercetare şi inovare, ca şi a respectului pentru cheltuirea banului public.

Moţiunea aduce în discuţie conduita europeană în legătură cu cercetarea, dezvoltarea şi inovarea. Ţinem să precizăm că, în ciuda condiţiilor foarte dificile generate de un an de criză economică, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a susţinut în mod ferm, cu ocazia elaborării proiectului de buget, necesitatea menţinerii unui ritm crescut al investiţiei în cercetare, dată fiind importanţa strategică a domeniului.

De asemenea, a întreprins şi a susţinut numeroase demersuri în acelaşi sens, iniţiate inclusiv la nivelul organismelor parlamentare. Menţionăm în acest context în mod special locul important ocupat de domeniul cercetării în cadrul dialogului la nivel înalt purtat de autorităţi cu partenerii sociali, în scopul adoptării programului naţional de reforme pentru realizarea obiectivelor strategiei Lisabona.

Trebuie să menţionăm, de asemenea, că din resursele bugetare alocate pentru anul în curs, ministerul a onorat obligaţiile contractuale scandente şi neonorate în anul precedent, în valoare de peste 250 de milioane de Ron.

Ministerul Educaţiei urmăreşte ferm principiile de echitate şi eficienţă în utilizarea fondurilor disponibile, analizând şi evaluând în detaliu fiecare proiect, introducând o finanţare diferenţiată a acestora, în funcţie de modul în care au fost atinse obiectivele preconizate şi calitatea rezultatelor obţinute. În consecinţă, susţine doar proiectele valoroase a căror rezultate pot fi rapid valorizate în mediul economic şi social.

În prezent, activitatea de implementare a rezultatelor cercetării este asigurată prin Direcţia Generală de Transfer Tehnologic şi Inovare, care se află în contact permanent cu inventatorii şi cu organizaţiile acestora, astfel încât activităţile inovative să fie susţinute nemijlocit, în mod eficace şi eficient.

Dezvoltarea capitalului uman şi a bazei materiale pentru cercetare reprezintă o prioritate susţinută ferm de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, urmărindu-se creşterea în continuare a personalului implicat în activitatea de cercetare-dezvoltare, creşterea numărului cercetătorilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, reducerea fenomenului de exod a cercetătorilor şi revenirea şi reintegrarea în unităţi de cercetare din România a cercetătorilor români din diaspora. Avem un exemplu prezent aici în acest sens, domnul vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, Marian Enăchescu, s-a reîntors în cadrul unui astfel de program şi proiect.

În cadrul programului "resurse umane" din Planul naţional II sunt în curs de derulare 704 proiecte pentru tineri cercetători, şi pentru aceste proiecte au fost alocate pentru acest an în întregime sumele care au fost contractate.

De asemenea, au fost alocate în întregime sumele pentru reîntoarcerea tinerilor cercetători, prevăzute în bugetele proiectelor cu acest specific.

Pentru a mări şansele pentru integrare mai rapidă a comunităţii ştiinţifice din România în circuitele internaţionale, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică susţine prin programul "capacităţi" din Planul naţional II, dezvoltarea infrastructurii de cercetare cu instituţii de profil din sectorul public, atât institute naţionale, cât şi universităţi, promovând dezvoltarea polilor de excelenţă în domeniile ştiinţifice şi tehnice relevante la nivel internaţional.

În 2009 este asigurată susţinerea financiară pentru un număr de 179 de proiecte care au ca obiective aducerea la zi a echipamentelor şi laboratoarelor de cercetare în domenii cu potenţial deosebit şi care, pe de o parte, sunt de interes major pentru consolidarea capacităţii naţionale de cercetare, iar pe de altă parte, se integrează mai uşor în tendinţele actuale pe plan internaţional.

În acelaşi timp, în acord cu recomandările referitoare la cercetare, menţionate în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Ministerul Educaţiei pun în continuare accent pe concentrarea şi orientarea cu prioritate a potenţialului din sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare către domeniile care susţin dezvoltarea competitivă şi durabilă a economiei.

Astfel, se urmăreşte focalizarea resurselor bugetare spre proiecte care implică parteneriate viabile între cercetare şi industrie, pentru a dezvolta tehnologii avansate, materiale şi produse inovative, cu un impact deosebit asupra creşterii competitivităţii în sectoare economice cum sunt: industria, alimentaţia şi agricultura, sănătatea, energia şi mediul, urmărind inclusiv dezvoltarea serviciilor ştiinţifice şi tehnologice de referinţă în domenii de înaltă tehnologie, cum ar fi: energie, inclusiv pe bază de hidrogen şi pile de combustie, comunicaţii, aeronautică şi spaţiu, securitate, domeniu nuclear.

În cadrul programului "parteneriate", se derulează în momentul de faţă aproximativ 2500 de proiecte la care participă peste 1100 de agenţi economici, iar din aceste proiecte, 2000 fac parte din categoria celor care determină un impact semnificativ asupra dezvoltării tehnologice şi creşterii competitivităţii economiei româneşti.

Un număr semnificativ de proiecte susţin procesul de modernizare şi creştere a vizibilităţii internaţionale a României prin fundamentarea ştiinţifică a deciziilor de politică internă şi internaţională, Ministerul Educaţiei încurajând valorificarea investiţiilor de cercetare, dezvoltare, precum şi a rezultatelor cercetării prin toate demersurile întreprinse, cu accent pe antrenarea mediului privat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În pofida condiţiilor dificile privind finanţarea, Ministerul Educaţiei nu neglijează cercetarea în domenii de frontieră, care permit angrenarea mai fermă a comunităţii ştiinţifice din România în proiecte de dezvoltare în parteneriat internaţional. Astfel, Ministerul Educaţiei şi Autoritatea Naţională şi-au onorat toate angajamentele impuse de colaborările la proiectele derulate în cadrul programelor şi institutelor internaţionale din domeniul de cercetare-dezvoltare, cum ar fi: FP7, Euratom, SERN şi altele.

În cadrul FP 7 au fost selectate pentru finanţare 181 de proiecte cu participare românească, în valoare de peste 30 de milioane de euro pentru entităţile din România, ceea ce reprezintă aproape 5% din sumele angajate de Comisia Europeană pentru aceste proiecte.

În ceea ce priveşte contribuţia pe domenii, domeniul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor deţine primul loc, cu o pondere de 24% aproape, iar în ceea ce priveşte suma alocată, este de peste 7 milioane de euro; urmează transporturile, nanoştiinţele, nanomateriale şi mediu.

În acelaşi scop, de a mări vizibilitatea internaţională a cercetării din România, Ministerul Educaţiei şi Autoritatea Naţională au susţinut participarea reprezentanţilor României la cel de-al 37-lea Salon internaţional al invenţiilor tehnicilor şi produselor noi de la Geneva, Elveţia, din acest an, unde România a obţinut 26 medalii de aur, 24 medalii de argint şi 5 de bronz şi, pentru prima dată în istoria participărilor româneşti, Marele premiu al Salonului pentru o invenţie a unei companii MB "Technologic", intitulată "Roboscan", destinată serviciilor de control vamal, proiect care a beneficiat şi de finanţare din partea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.

De asemenea, România a participat, prin reprezentanţii ei, la Salonul Internaţional de Invenţii şi Inovaţii 2009 de la Varşovia, unde a luat premii pentru fiecare din invenţiile care au fost prezentate, adică 10 invenţii: 8 medalii de aur şi 2 medalii de argint.

De asemenea, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică acordă o atenţie specială menţinerii şi dezvoltării capacităţii de cercetare a institutelor naţionale, prin susţinerea programelor de tip nucleu, la care acestea participă prin competiţie şi, în prezent, se finanţează un buget cu 30% mai mare faţă de 2008 pentru susţinerea acestor institute naţionale de cercetare.

În cadrul acestor proiecte, sunt în studiu 184 de obiective de cercetare, 1.017 proiecte în toate cele zece domenii prioritare promovate prin strategia naţională de cercetare-dezvoltare şi inovare 2007 - 2013.

Politicile Autorităţii Naţionale, concretizate prin obiectivele menţionate, sunt susţinute în mod sinergic şi prin programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" - axa prioritară II - în cadrul căreia au fost selectate 126 de proiecte în valoare de peste 250 milioane de euro, din care asistenţa nerambursabilă este de circa 200 milioane de euro.

Aceste proiecte urmăresc construcţia de infrastructuri noi de cercetare-dezvoltare, modernizarea celor existente, crearea unor poli de excelenţă în domenii de cercetare-dezvoltare, dezvoltarea proiectelor în parteneriat, între institute de cercetare-dezvoltare, universităţi şi agenţi economici privaţi, dezvoltarea activităţii şi infrastructurii de cercetare-dezvoltare la agenţii economici privaţi.

Un mare număr de proiecte de cercetare-dezvoltare, peste 880, au beneficiat în perioada 2006 - 2008 de pregătire pentru a accesa fonduri structurale, prin programul "IMPACT", al cărui efect s-a dovedit foarte redus, în condiţiile în care sub 10% din proiectele pentru care s-au plătit studii de fezabilitate, de piaţă sau planul de afaceri, în valoare de peste 58 milioane de roni, au fost depuse şi finanţate la competiţiile organizate pentru fonduri structurale.

Sensibilizarea societăţii şi schimbarea atitudinii acesteia faţă de activitatea de cercetare şi de rezultatele ei, cred că, de asemenea, trebuie să ne dea de gândit, şi este o zonă în care avem foarte multe de făcut.

Sunt încă persoane care susţin că cercetarea doar consumă fonduri şi nu înţeleg rolul major pe care aceasta îl are în dezvoltarea societăţii şi transformarea acesteia, conform Declaraţiei de la Lisabona, într-una bazată pe cunoaştere.

În plus, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin ANCS, desfăşoară în prezent o campanie de consultare a ministerelor economice în privinţa temelor de proiecte de cercetare-dezvoltare, care vor fi lansate în regim prioritar de tip "top-down", pentru a susţine dezvoltarea sectoarelor respective, prin valorificarea rezultatelor aplicative directe ale cercetării.

Astfel, vor fi incluse în pachetele de informaţii aferente planului naţional de cercetare-dezvoltare cerinţele ministerelor privind tematica de cercetare, în concordanţă cu strategiile de ramură.

Acesta este modul prin care se realizează susţinerea politicilor economice prin proiecte de cercetare aplicativă.

Au fost, de asemenea, în aceeaşi direcţie şi acelaşi sens, semnate protocoale de colaborare cu OSIM şi Consiliul Naţional al IMM-urilor pentru stabilirea de parteneriate, în vederea stabilirii unor tematici de cercetare cu aplicabilitate imediată în mediul economic.

Doamnelor şi domnilor deputaţi din grupurile parlamentare ale PNL, trebuie să subliniem că noi nu putem fi responsabili pentru angajamentele asumate la final de guvernare, când au fost angajate, pentru anul 2009, sume mai mari cu aproape 50% faţă de cele acordate în 2008, fiind evidentă imposibilitatea practică a acoperirii acestora.

Din păcate, datorită nivelului la care au fost angajate fondurile, fără a se ţine seama de evoluţia descendentă a economiei mondiale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării regretă că nu dispune momentan de resursele financiare care să-i permită realizarea de noi proiecte de investiţie în cercetare.

Referitor la intrarea în normalitate în domeniul cercetării, prin prefinanţarea cu cel puţin 90% din valoarea proiectelor, precizăm că ministerul este susţinător al proiectului de lege iniţiat de către domnul senator Mihail Hârdău, proiect aflat în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, prin care se propune modificarea Legii finanţelor publice, astfel încât să fie asigurată finanţarea şi nu decontarea cercetării, măsură prin care vor fi asigurate prefinanţări de până la 90% din valoarea anuală a proiectelor.

În legătură cu planificarea multianuală a resurselor şi garantarea acestora pe perioadele planificate, reamintim promotorilor moţiunii că Ministerul Educaţiei asigură finanţarea în sistem descentralizat a programelor şi proiectelor de cercetare-dezvoltare şi este iniţiatorul hotărârii Guvernului prin care a fost aprobat principalul instrument pentru implementarea strategiei naţionale în domeniu, planul naţional pentru cercetare-dezvoltare-inovare pentru perioada 2007 - 2013, instrument care funcţionează pe baza planificării multianuale a resurselor. Este, însă, evident că Ministerul Educaţiei nu poate garanta singur respectarea acestor planificări.

În ceea ce priveşte grija exprimată de promotorii moţiunii referitoare la coagularea unui grup de experţi care să ofere parlamentarilor consilieri în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi transferului tehnologic, dorim să aducem în atenţia doamnelor şi domnilor deputaţi faptul că pe perioada ultimelor 4 ani a fost amânată nejustificat constituirea Consiliului pentru politica ştiinţei şi tehnologiei, organism care, conform legii, trebuie să funcţioneze în coordonarea primului-ministru, pentru a acorda consiliere de specialitate, la nivel strategic în ceea ce priveşte activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare din România.

Precizăm că, în momentul de faţă, Ministerul Educaţiei realizează acţiunile necesare pentru numirea şi funcţionarea acestui consiliu.

Activitatea de cercetare reprezintă un vârf de lance în promovarea progresului tehnologic, care poate relansa economia românească şi, de aceea, considerăm că dezbaterile pe această temă nu trebuie să fie utilizate în mod abuziv, ca instrumente de acumulare de capital politic, ci recunoscându-se rolul şi importanţa de ordin strategic ale activităţilor de cercetare, planul de acţiune în domeniu ar trebui să fie susţinut de toate grupările politice.

Dacă nu se respectă această cerinţă democratică elementară, moţiunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice.

Având în vedere argumentele prezentate referitoare la problemele învederate de semnatarii moţiunii, Guvernul propune plenului Camerei Deputaţilor ca moţiunea, susţinută de deputaţii aparţinând Grupului parlamentar al PNL, să fie respinsă prin votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În continuare, domnilor colegi, intrăm în dezbaterea moţiunii. Am să dau cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare pentru a-şi exprima punctul de vedere în raport cu moţiunea supusă dezbaterii.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, îl invit la microfon pe domnul deputat Teodor Marius Spînu, urmând "..

Vă cer scuze! Am aici o altă ordine, puţin sofisticată.

Doamna deputat Sanda Maria Ardeleanu, din partea Partidului Democrat Liberal, urmând ca domnul Spînu să fie al doilea vorbitor din partea acestui grup.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Cristian Dumitrescu.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Regret că sunt nevoită să constat că ne aflăm din nou în faţa unui demers demagogic şi superficial şi a unui text cu comparaţii şi date lipsite de pertinenţă, contradictorii.

Demersul dumneavoastră, stimaţi colegi liberali, aduce chiar prejudicii unui domeniu de maximă importanţă pentru societatea românească, cum este domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, prin modalităţile de abordare a unei problematici complexe şi ale cărei rezultate se văd pe termen lung. Şi spun aceasta din interiorul sistemului universitar, în cadrul căruia rolul cercetării reprezintă un element hotărâtor.

Însă, prezenta moţiune nu reprezintă astăzi, în opinia mea, altceva decât o tentativă criticabilă atât din punctul de vedere al formei, cât şi al conţinutului, de a deschide o uşă pe care, tot dumneavoastră, stimaţi colegi liberali, aţi închis-o printr-o atitudine marcată de lipsa unui interes real şi pe termen lung, acţionând cel mult, uneori, discreţionar, atunci când aţi avut şansa să vă spuneţi cuvântul şi în acest domeniu.

Şi apoi, ca lingvist, nu pot să nu remarc construirea defectuoasă a însuşi titlului unei moţiuni redactate de specialişti universitari şi cercetători, poate, dar care recurg la o limbă română demnă doar de presa de scandal.

Titlul moţiuni dumneavoastră, doamnelor şi domnilor semnatari, şchioapătă grav şi surprinzător, chiar şi la capitolul creativitate, inovare, în limba română, limba maternă.

Prin urmare, nu putem lua în serios un asemenea text, pe care îl punem sub semnul întrebării atât din perspectiva corectitudinii lui, cât şi a moralităţii enunţiatorului. Este un joc democratic, din păcate neinspirat, promovat într-un context dificil pentru toată lumea.

Cercetarea nu este un ateneu căruia trebuie să i se dea un bănuţ din milă. Şi, apoi, este nedemn să revendicăm schimbarea radicală a situaţiei cercetării la doar şase luni de guvernare, dar după ani de neglijare şi ignorare a domeniului.

Ca membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, am participat deja la dezbateri pe această temă, încă din primele săptămâni ale actualei sesiuni, votând pentru alocarea de fonduri suplimentare cercetării, pentru încurajarea progresului în cercetare-dezvoltare şi inovare.

Stimaţi colegi liberali, nu era nevoie de atâta hârtie, timp şi energie inutil consumate pentru a contura palid o situaţie existentă şi un ideal spre care privim cu toţii. Vrem şi noi alocarea unui procent decent din p.i.b. pentru excelenţa intelectuală. vrem şi noi recunoaşterea performanţei personale şi instituţionale. milităm şi chiar acţionăm ca participanţi direcţi la proiecte interne şi internaţionale, pentru stimularea inovaţiei şi transferul rezultatelor cercetării ştiinţifice către mediul economic şi social. România este şi va trebui să se consolideze ca ţară creatoare de tehnologie.

Dar, vă invit, doamnelor şi domnilor, să părăsim terenul steril al vorbelor de dragul vorbelor, şi să construim împreună, prin soluţii şi atitudini adecvate, o legislaţie coerentă, în cadrul căreia triada cercetare-dezvoltare-inovare să se constituie într-un puternic argument al europenităţii noastre.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc. Aţi utilizat 5 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Grupului parlamentar al PSD-PC, domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

De fiecare dată când voi veni la acest microfon şi mă voi adresa domniilor voastre în legătură cu o moţiune, indiferent cum - simplă sau de cenzură -, nu voi înceta să aduc în atenţie faptul că respect în mod deosebit această instituţie, că instituţia moţiunilor simple şi a moţiunilor de cenzură sunt instrumentele fundamentale, principale ale controlului parlamentar exercitat asupra Guvernului. nu o să încetez să spun că sunt extrem de utile, de necesare, şi, de asemenea, să reamintesc, în acest context, că, din păcate, în spiritul nostru balcanic şi dâmboviţean, am transformat şi tindem să transformăm, pentru că nu trebuie să generalizăm, aceste instrumente în folosirea lor aproape abuziv, să le transformăm în instrumente lipsite de semnificaţia pe care legiuitorul le-a conferit...

Asta este realitatea şi, de fiecare dată, o să spun acest lucru, pentru că doresc să menţionez că indiferent de ceea ce voi spune, şi sper că voi spune lucrurile pe faţă şi foarte corect, respectul meu pentru instituţie, chiar dacă vorbesc împotriva acestei moţiuni simple, este acelaşi. Şi, de aceea, am să fac referire la Sisif, care a rămas pentru noi simbolul acţiunilor perseverente, dar inutile, din antichitate până astăzi. Într-o astfel de ipostază se plasează, pentru a câta oară şi din păcate, şi Partidul Naţional Liberal care împinge din nou pe Dealul Parlamentului o moţiune bolovănoasă simplă şi, şi de data aceasta, trebuie s-o spun cu regret, inutilă, indiscutabil.

însă, domeniul cercetării-dezvoltării-inovării este unul dintre cele mai elevate, mai necesare, mai importante ale societăţii, ale cunoaşterii. În consecinţă, merită să fie abordat cu toată deferenţa necesară. Tot respectul meu pentru domeniul cercetării, tot respectul meu pentru cercetători, toată consideraţia şi tot respectul meu pentru problemele reale cu care aceştia se confruntă.

Dar, ce ne oferă autorii moţiunii? O abordare inconsistentă şi, din păcate, am aici un cuvânt pe care aş vrea să-l sar, trivial. Denumirea dată moţiunii devine emblematică pentru modul în care colegii noştri ne-au învăţat că abordează acest instrument fundamental al democraţiei, şi o fac şi acum, când şi-au propus să vorbească despre un subiect de respectat, cum este cel al cercetării.

Prin volumul său, moţiunea pare de-a dreptul impresionantă. Numără nu mai puţin de 32 de pagini. Şi nu pot să nu constat, să apreciez modul în care a fost prezentată de distinsa noastră colegă, cu intonaţie, cu punctuaţie corectă, cu o prezentare într-adevăr care, dacă ar fi fost şi pe conţinut la fel de elegantă şi de relevantă, poate ne-ar fi şi atras atenţia. În orice caz, tot respectul şi consideraţia pentru exerciţiul pe care de atâtea ori şi în mod neobosit colega noastră îl face în prezentarea acestor moţiuni.

din păcate, trei sferturi din această moţiune nu numai că nu are legătură cu titlul moţiunii, dar constituie de fapt o perpetuă rostogolire a ideii că autorii caută piatra filozofală. În imposibilitatea de a-şi susţine cu argumente intenţiile critice la adresa politicii actualei guvernări în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, autorii îşi încarcă moţiunea cu un enorm balast, transformând-o într-un fel de tratat, din păcate, elementar despre cercetare.

Pe întinsul a 27 de pagini, din cele 32, în moţiune ni se explică răbdător, abuzându-se, însă, de răbdarea noastră, cum se definesc termenii de cercetare-dezvoltare-inovare, care este politica SUA şi a preşedintelui Barack Obama în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, ce conţine strategia Lisabona, ce sunt şi ce fac diverse organizaţii, organisme internaţionale în acest domeniu.

Efortul de a umple moţiunea cu compilaţii despre cercetare i-a epuizat se pare, însă, pe autori, pentru că cităm chiar din autori, nemairămânându-le suficientă energie pentru cercetarea propriu-zisă. Iată de ce, din complicatul puzzle în care sunt împărtăşite ideile moţiunii, sau împrăştiate, se disting totuşi suficient de clar afirmaţii precum că în bezna în care se găseşte cercetarea-dezvoltarea-inovarea românească pre şi postdecembristă, a existat o singură fereastră de lumină, exact în timpul guvernării liberale, care ne aminteşte de neuitata sintagmă "luminiţa de la capătul tunelului". Această perioadă este descrisă în moţiune prin termeni ca "întărirea capacităţii naţionale", "întărirea colaborării", "îmbunătăţirea accesului la resurse", "stimularea climatului novativ", "România participă activ ".."

Stimaţi colegi, vă sună cunoscute aceste formulări? Din documentele cărui partid de ieri şi-au extras, onorabilii noştri colegi de astăzi, aceste formulări bolovănoase ale limbajului de lemn?

Totuşi "finit coronat opus", finalul moţiunii face dovada capacităţii inovative în exprimarea autorilor. Pentru a vesteji preocupările actualei guvernări în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării sunt folosite din plin cuvinte ca: "ce din coadă au să sune", sau se vorbeşte despre introducerea unei "răngi" între piese şi despre politica paşilor din spate, despre măcelărirea fondurilor de cercetare şi chiar despre moartea cercetării însăşi.

Ştiţi foarte bine cum un foarte mare filozof vorbea despre moartea societăţi. Iată un tablou macabru, care, din păcate, nu este real, deşi, încă o dată, sunt ultima persoană care să susţin că în cercetarea românească nu există probleme, probleme complicate şi foarte mult agravate, într-adevăr, de o politică inconsecventă, de peste 20 de ani, datorită unei politici a priorităţilor naţionale, parcă prost înţelese, dar şi de o politică a neînţelegerii pe fond a importanţei cercetării româneşti.

Dar, revenind la fondul problemei: în opoziţie cu liberalii, cu colegii, distinşii mei colegi liberali, mă voi ghida după dictonul "non multam, sed multum". Iată de ce ştim că activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare este în esenţă o activitate sau o profesie liberală, comparabilă cu cea artistică sau culturală, de fapt, de creaţie. Iar creaţia, sigur, este un apanaj al libertăţii. Iar libertatea este o componentă esenţială a spiritului novator.

M-aş fi aşteptat ca domnii colegi liberali să o trateze în consecinţă. Ce constatăm, însă? Măsurile propuse în moţiune nu depăşesc clasicul apel la resursele bugetare. cererile se limitează la creşterea fondurilor, refinanţare, planificarea multianuală a resurselor şi garantarea acestora (am citat din moţiune).

Credeţi, domnilor liberali, că finanţarea de la buget este de natură să descătuşeze cercetarea-dezvoltarea-inovarea? Să stimuleze libera iniţiativă în creativitate? În totalitate, aceasta este problema legată de finanţare? Da, finanţarea, recunosc, este un element important, definitoriu, definitiv şi obligatoriu, dacă vrem să avem cercetare. Dar, resursa principală este alta: resursa principală este stimularea, iar această stimulare vine prin educaţie, prin responsabilizarea factorului politic şi, în cele din urmă, printr-o politică în domeniul cercetării, care implică o subsidiară, la fel de importantă, însă şi în opinia mea, aceea a finanţării.

În societatea cunoaşterii, importantă nu este doar cercetarea în sine deci, cât mai ales rezultatele cercetării. Viziunea dumneavoastră nu ajunge până acolo, tocmai la finalitatea pe care o aşteptam din partea dumneavoastră. Nu a ajuns nici măcar până la a pune în discuţie veniturile cercetătorilor. V-aţi cantonat doar pe palierul de intrare a banilor publici în sistemul cercetării-dezvoltării-inovării, dar nu aţi încercat să faceţi o analiză input-output şi să vedeţi care sunt, pe cale de consecinţă, rezultatele ieşirii, adică rezultatele unei finanţări.

Aţi prezentat în moţiune o mulţime de date despre sumele mai mari sau mai mici care au fost introduse în sistem. N-aţi spus nimic de specialiştii din sistem, şi subliniez că cercetarea trebuie să ajungă, să producă mai multe resurse decât consumă. În această direcţie, trebuie arătat că măsurile propuse în moţiunea aceasta este politica. A ajunge, însă, acolo, asta nu înseamnă că nu avem nevoie de resurse.

Iată de ce, doamnelor şi domnilor, în cuprinsul moţiunii toată vina pentru nerealizările din domeniul cercetării-dezvoltării-inovării este atribuită "noului FSN", această sintagmă care vă bucură foarte tare. Dacă aş vrea să fiu răutăcios, dar nu pot să-mi permit, pentru că totdeauna am respectat minoritatea, înţeleg că pentru această simplă sintagmă aţi introdus această moţiune. Vreţi s-o auziţi, vă place cum sună, o repetaţi, dar nu are niciun ".. După 20 de ani de democraţie în România, cred că sunteţi pe o cale greşită, aşa cum, acum 20 de ani, un eminent liberal de atunci şi un eminent analist al politicii româneşti de acum, nu ştiu dacă mai este liberal, Patriciu, vorbea de tăiatul cozii câinilor pentru a urgenta reforma.

Actualul Guvern este subtil făcut responsabil, inclusiv pentru angajamentele fără acoperire pe care fostul guvern liberal şi le-a asumat, mai ales la final de mandat. Dar eu n-o să vă mai împovărez cu trista moştenire, pentru că un adevăr enunţat de prea multe ori ajunge să se devalorizeze.

Susţin cu convingere că perspectiva macabră din care semnatarii moţiunii privesc cercetarea-dezvoltarea-inovarea românească, este în bună măsură produsul propriei lor politici. O responsabilitate comună are întreaga clasă politică din România - o afirm cu tărie! -, dar dumneavoastră aţi avut foarte mulţi bani şi i-aţi folosit foarte prost. Pentru că asta este marea realitate a guvernării abundente din perioada în care aţi condus această ţară, şi care abundenţă, din nefericire sau din fericire pentru unii şi pentru alţii, dar, oricum, din păcate, nu a fost rezultatul managementului politic exersat de dumneavoastră în actul guvernării, ci a unei conjuncturi cu adevărat astrale de elemente, care au permis să existe resurse şi creştere economică importantă în România, o perioadă bună de timp, sperăm să se întoarcă, indiferent din ce motive.

Să ne amintim de efectul devastator asupra cercetării-dezvoltării-inovării pe care l-a avut procesul de privatizare al unităţilor de cercetare în perioada '97 - 2000. Majoritatea acestora nu şi-au menţinut domeniul de activitate, devenind doar valori imobiliare. Atunci a fost o fereastră; o fereastră, dar nu de lumină în cercetarea românească, ci de oportunitate de a pune cruce cercetării româneşti, dacă vreţi să folosim argumentele folosite chiar de dumneavoastră.

Doresc, în final, să fac un apel la colegii din opoziţie să nu mai folosească dezbaterile asupra unor domenii atât de importante şi de sensibile, cum este cel al cercetării-dezvoltării-inovării, ca instrument de acumulare de capital politic. Sau, să-l folosească pe acela care poate să le aducă capital politic.

Acesta, din păcate, în afară de o dezbatere şi o discuţie politicianistă, cred că nu a făcut altceva decât să fie un vehicul pentru nişte acuze, între care mult şi dragul, simpaticul, susţinutul, plăcutul dumneavoastră "noul FSN".

Se constată că multe moţiuni nu conduc neapărat la multe soluţii, iar mult nu înseamnă neapărat mult şi bine.

Faţă de post-scriptumul moţiunii, asigur pe colegii liberali că sunt bine cunoscute la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, al cărui preşedinte am onoarea să fiu, atribuţiile ce ne revin în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării. Avem, de asemenea, şi experţi care pot să ofere celor care au nevoie consiliere.

Avem, într-adevăr, nevoie de mai puţine moţiuni şi mai multe noţiuni.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul în continuare domnului Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi, membri ai Camerei Deputaţilor,

Doresc să mă adresez, de asemenea, reprezentanţilor cercetătorilor care se află astăzi în sală, pentru a asista la această dezbatere.

Doresc de la bun început să spun că am ascultat cu multă atenţie intervenţiile antevorbitorilor mei, fie că mă refer la cel care reprezintă Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fie la colega deputat din partea Grupului parlamentar al PD-L, al cărui nume nu-l mai reţin, am impresia că a şi plecat din sală, şi m-am speriat cât de mult bla-bla am auzit. Nişte luări de poziţii într-un limbaj de lemn, aşa cum se întâmplă, din păcate, de multe ori şi vii cu explicaţii care sunt de-a dreptul penibile, de-a dreptul jenante.

Aşadar, permiteţi-mi să mă refer în câteva cuvinte la situaţia din acest moment a cercetării, a dezvoltării şi a inovării din România. Şi cred că pentru situaţia actuală există cel puţin, dacă nu mai mulţi, doi vinovaţi. Aceşti vinovaţi sunt fostul prim-ministru din ultimii patru ani şi fostul ministru al cercetării, prof.univ.dr. Anton Anton, care, în calitate de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Ştiinţă şi Cercetare, a făcut eforturi mari pentru a duce domeniul cercetării acolo unde trebuie să se situeze într-o ţară modernă şi europeană. Şi noi doi suntem vinovaţi, pentru că în aceşti patru ani am reuşit să le arătăm cercetătorilor că se poate, că sunt la fel ca şi confraţii lor din Europa şi că în ţara lor se poate face cercetare, se poate face dezvoltare tehnologică şi se pot face inovaţii.

Mai suntem vinovaţi şi pentru faptul că i-am adus înapoi pe tinerii cercetători valoroşi care plecaseră în străinătate, minţindu-i că pot să aibă o activitate normală într-o ţară normală. Şi mai suntem vinovaţi pentru că am reuşit să ridicăm România de pe ultimul loc în Europa în statisticile de inovare şi să imprimăm o tendinţă puternic ascendentă. Suntem vinovaţi şi pentru că am făcut ca România, în consiliul de competitivitate, să fie o voce ascultată şi respectată. La toate aceste lucruri, vă pot spune că nu am visat, ci am reuşit să le realizăm.

Ce folos, însă, că, după toate aceste lucruri, o grupă de nepricepuţi, dar, în sfârşit, şcoliţi la o şcoală, şcoala folosind motorul de cercetare Google al domnului Preşedinte, a venit şi le-a trântit tuturor uşa în nas. Nu numai atât, a mai pus şi un baston în agrenaj, un băţ în angrenaj, în aşa fel încât acest angrenaj care începuse să funcţioneze foarte bine, să se poată bloca.

Toate acestea, într-un context de evoluţie socială şi evoluţie economică a Europei, care se îndreaptă clar, în privinţa ţărilor dezvoltate, către un singur obiectiv - promovarea acestui sector al cercetării şi dezvoltării şi inovaţiei ca adevărat motor de creştere economică şi de progres social.

Pentru cercetătorii români care au avut proasta inspiraţie să facă apel la fondurile naţionale pentru cercetare, nu aş putea să le spun decât că sunt lipsiţi de noroc în viaţă. De ce? pentru că actualul Guvern a reuşit o performanţă remarcabilă, şi anume, să diminueze drastic fondurile alocate cercetării cu peste 70% în acest an. Ceva mai norocoşi, la modul serios vorbind, sunt cei care au făcut apel la fondurile structurale, la fondurile europene şi care-şi pot astăzi continua proiectele începute.

Dar cred că pentru România nu este normal, nu este firesc să creadă că poate să progreseze exclusiv bazându-se pe fondurile europene. Fără un efort propriu, nu vom putea să ne atingem obiectivele. Şi permiteţi-mi, pentru că vorbesc de Europa, să vă dau un citat din comunicarea făcută de preşedintele Comisiei Europene către Consiliul European din 26 noiembrie 2008, în care se referea la un plan de restabilire a economiei europene afectate de criză. Şi ce spunea Barroso în această comunicare? Că planul de revenire economică, planul de reconstrucţie economică trebuie să aibă doi stâlpi. Primul este o injecţie masivă - traduc din engleză şi de aceea poate fac pauze mai lungi - este o injecţie masivă pentru a susţine puterea de cumpărare şi a crea şi a stimula încrederea consumatorilor. Este un element de care, evident, actualul Guvern român nu a ţinut cont şi acest lucru l-am discutat atunci când am dezbătut moţiunea pe măsurile de consolidare şi de refacere a economiei afectate de criză.

Al doilea element la care se referă Barroso este o acţiune pe termen scurt şi permiteţi-mi să citesc, pentru a întări competitivitatea Europei pe termen lung. Planul stabileşte un program complet către acţiuni îndreptate în domeniul invetiţiilor inteligente. Şi comisia ne şi spune ce înseamnă investiţii inteligente. Înseamnă a investi în domeniile corecte care ţin de nevoile viitorului. Şi anume, investind în eficienţă energetică, pentru a crea locuri de muncă şi a economisi energie, a investi în tehnologii curate pentru a susţine sectoare precum construcţiile şi automobilele, în pieţele cu emisii reduse de carbon ale viitorului şi, de asemenea, investind în infrastructură şi interconectare pentru a promova eficienţa şi inovaţia.

Din păcate, aceste lucruri par să fie absente în analiza responsabililor Guvernului român. Am vorbit nu o dată de necesitatea de a ne angaja într-un proiect ambiţios, şi anume, de a transforma România în a şaptea putere economică a Europei. Şi acest lucru se poate face numai cu cercetare, numai cu dezvoltare şi cu inovare, pentru a transforma România într-o ţară modernă şi competitivă.

Nu cred, cu toată onestitatea, că rămânând la activităţi care se făceau şi acum câteva milenii, cum ar fi de exemplu agricultura sau construcţiile de nave, o să facem o Românie mai competitivă. Nici aceste activităţi fără cercetare şi dezvoltare tehnologică nu vor putea să fie competitive la nivel european. Mai degrabă, ar trebui să ne orientăm către domenii precum IT-ul, energiile regenerabile, tehnologii şi soluţii pentru protecţia mediului, investiţii în produse cu emisii reduse de bioxid de carbon.

Astăzi, am putea spune că tehnologiile de comunicaţii moderne sunt la fel de importante precum a fost calea ferată în secolul al XIX-lea.

După cum ştiţi, obiectivul Guvernului trecut a fost să atingem 1% fonduri alocate cercetării, dezvoltării şi inovării, fonduri din bani publici şi 1% din produsul intern brut până în 2010, pentru a ne alinia la obiectivele stabilite prin agenda Lisabona. Şi eram pe drumul cel bun.

Fondurile tăiate pentru anul 2009 cu 70% sunt dovadă a lipsei de responsabilitate nu numai faţă de un domeniu - acela al cercetării -, dar şi faţă de viitorul României şi faţă de viitoarele generaţii, cărora le închidem orice perspectivă de viitor.

L-am auzit pe domnul secretar de stat spunând: "Guvernul nu neglijează cercetarea în condiţiile crizei". Atunci, domnule secretar de stat, v-aş ruga să ne spuneţi cum se face cercetare fără bani, cum se fac investiţii în cercetare fără bani, cum se derulează proiectele din cercetare fără bani. Poate, eu ştiu, o să inventaţi un fel de perpetuum mobile, nu de alta, dar cred că actualul Guvern ar fi în stare să facă şi aşa ceva.

Din păcate, ce am remarcat este că Ministerul Educaţiei şi Cercetării se scuză şi enunţă regrete. Regretele să ştiţi că nu valorează absolut nimic. Este o atitudine, aş spune, chiar jenantă. Ce ar fi trebuit să facă actualul Guvern şi ministerul din care faceţi parte, împreună cu doamna ministru, să susţineţi domeniul pe care-l coordonaţi, pentru că este singura şansă pentru o Românie modernă în viitor.

Realitatea însă ne convinge că aţi preferat cu totul şi cu totul altceva. Şmenul a la Ridzi de 600 de mii de euro, cu banii întorşi la campania electorală pentru odraslele din PD-L. Nu-i aşa, domnilor? E bine. Ce cercetare? Ce viitor al României? Ce discutăm de lucrurile astea? Pentru coaliţia aflată la guvernare astăzi, cel mai important lucru pare să fie cum să fure mai mult din banii publici, din banii cetăţenilor, pentru că ştiu că la finele acestui an, unii dintre ei, sau dacă nu chiar amândoi, vor pleca acasă.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, aţi epuizat din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL 11 minute. În continuare, daţi-mi voie să dau cuvântul domnului Kötö Iosif, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveţi la dispoziţie 7 minute.

Domnul Kötö Iosif:

Doamna preşedinte,

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al UDMR susţine moţiunea prezentată, pornind de la un principiu global.

În secolul XXI, supranumit şi secolul ştiinţei şi revoluţiei tehnice, numai acea ţară şi comunitate poate fi competitivă şi poate asigura populaţiei calitatea vieţii, care pune în centrul organizării statale cultivarea spiritului inovativ, investind în cercetare. Celălalt argument este foarte practic, vital pentru redresarea vieţii social-economice. Implicarea potenţialului de cercetare, dezvoltare şi inovare din România poate avea un rol decisiv în contracararea efectelor crizei globale asupra economiei şi societăţii româneşti. În acest context, accentuăm faptul că unul din mijloacele importante sustenabile pe termen mediu şi lung, de depăşire a perioadei dificile din punct de vedere economic la nivel naţional, îl constituie reorientarea şi competitivizarea economiei, cu înnoirea producţiei de bunuri şi servicii prin absorbţia de inovare, ca rezultat direct al cercetării şi dezvoltării.

În schimb, în practică zilnică guvernamentală, aceste principii nu se regăsesc. Exemplul cel mai elocvent în acest sens este că în timp ce pentru asigurarea dezvoltării durabile în ţările dezvoltate se alocă fonduri în jurul nivelului de 1% din p.i.b., iar la noi, în România, în urma rectificării bugetare, a scăzut în mod drastic. În urma acestei miopii guvernamentale, domeniul c.d.i. este marginalizat şi a început degradarea instituţională a sistemului. În prezent, situaţia cercetării din România este dezechilibrată.

Puţini dintre cercetătorii de vârf aleg să-şi desfăşoare activitatea la noi în ţară. Majoritatea pleacă în alte ţări, unde muncii lor i se acordă creditul pe care-l merită pe drept. Cei care totuşi rămân se confruntă cu situaţii de multe ori fără ieşire. Nu-şi primesc banii la timp, de multe ori nu mai au fonduri să ducă proiectele până la capăt. Pur şi simplu nu pot intra în competiţiile naţionale şi internaţionale pentru că nu obţin creditele necesare derulării unui proiect.

Pentru înlăturarea acestei situaţii, Uniunea Democrată Maghiară solicită tratarea ca prioritate a cercetării ştiinţifice din România şi susţine finanţarea bugetară adecvată conform standardelor europene. Considerăm că în vederea intrării în normalitate în domeniul cercetării este necesară luarea următoarelor măsuri imediate. În vederea întăririi capacităţii instituţionale şi asigurării resurselor umane, este nevoie de intensificarea forţei de atragere de fonduri europene şi internaţionale, implicarea capitalului privat în cercetare, creşterea şi sprijinirea parteneriatelor public privat în domeniul de cercetare-dezvoltare, cu mai multe metode, prin cointeresarea părţii private, prin facilităţi fiscale şi recompense instituţionale.

Pe lângă asigurarea fondurilor necesare din sistemul c.d.i., trebuie înrădăcinată modalitatea - şi sunt de acord cu antevorbitorii mei - de prefinanţare cu cel puţin 90% din valoarea proiectelor, aceasta fiind singura posibilitate de a derula proiecte viabile.

UDMR solicită ca, în cadrul institutelor de cercetare finanţate de la bugetul de stat, să fie garantată posibilitatea cercetării temelor care asigură transmiterea culturilor regionale, contribuind la păstrarea identităţii comunităţilor minoritare, condiţia acesteia fiind angajarea proporţională, la nivel naţional şi regional, a cercetătorilor din rândurile comunităţilor minoritare.

O altă problemă importantă o constituie sistemul de promovare a cercetătorilor. Sistemul este în continuare rigid şi se bazează mai degrabă pe vechime decât pe realizările cercetătorilor. Se observă cu precădere prezenţa cercetătorilor vârstnici în sistem, este necesar să se pună în mod urgent la dispoziţia tinerilor şi a femeilor oferte pentru avansări în carieră pe baza performanţelor şi meritelor ştiinţifice şi nu numai pe baza vechimii.

Din cauza subfinanţării drastice, coordonatorii de proiecte nu pot angaja cercetători tineri, aceşti potenţiali cercetători rămân şomeri sau pleacă în străinătate, diminuând potenţialul uman de cercetare din ţară.

Nu s-a pus, spre regretul meu, un accent necesar în moţiune pe activitatea de cercetare din instituţiile de învăţământ superior. Considerăm ca o sarcină vitală, în vederea revigorării domeniului c.d.i., este integrarea procesului instructiv-educativ cu cercetarea. Consecinţele cele mai grave se regăsesc în proiectele guvernamentale p.n.i. şi cncsis. Astfel, sumele alocate pentru anul 2009 din proiectele multianuale câştigate anterior s-au redus la procente între 25-50% din cele contractate.

În aceste condiţii, din fărâma din suma contractată iniţial nu se mai poate realiza nimic. Cadrele didactice nu au fonduri pentru aparatură, nu pot plăti echipa de cercetare, nu pot realiza cercetările de bază şi măsurătorile pe teren, necesare elaborării rapoartelor de cercetare şi studiilor ştiinţifice.

Aceste reduceri ad-hoc generează o reacţie în lanţ. Astfel, nu pot publica articole cotate, care sunt contorizate în activitatea lor personală şi în activitatea ştiinţifică a universităţilor.

Considerăm că moţiunea prezentată a analizat una dintre problemele majore ale existenţei cotidiene, nu constituie numai un mijloc politic al opoziţiei. Dacă guvernarea actuală şi majoritatea parlamentară într-adevăr se comportă responsabil faţă de viitorul ţării, atunci problemele ridicate de opoziţie nu vor fi privite ca iniţiative de respins printr-un singur vot, ci vor întreprinde eforturi pentru a traduce în viaţă soluţiile sugerate.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare ... precizez că Grupul minorităţilor naţionale nu participă la dezbateri şi-i dau cuvântul ... Doriţi, domnule Pambuccian? Aşa îmi apărea mie în lista deputaţilor înscrişi. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu, nu, nu. Grupul este în sală şi am să spun ceea ce spun întotdeauna de la bun început, când este vorba de moţiuni. Nu votăm moţiuni, numai că, atunci când o moţiune este corectă, subliniem lucrul acesta.

De ce nu votăm moţiuni, am mai explicat de nenumărate ori până acum şi n-am să ocup timpul vorbind despre acest lucru. De ce moţiunea este corectă - aş spune, parţial, şi o să explic de ce spun parţial -, pentru că lucrul ăsta este demonstrat de o realitate simplă. Există un proiect, un program de cercetare foarte bine făcut de domnul Anton Anton, care începuse să aibă şi efecte în lumea reală, finanţând din bugetul de stat lucruri care trebuie finanţate din bugetul de stat şi stimulând cercetarea şi în mediul privat, într-un mod raţional. Au fost câştigate granturi, oamenii respectivi s-au apucat să lucreze şi, după 6-8 luni, în momentul în care venise timpul să li se plătească una dintre fazele fireşti în desfăşurarea oricărui proiect, au aflat cu stupoare că nu li se mai plăteşte nimic. Lucrul acesta este o realitate. Şi este o realitate care arată două chestiuni. Una dintre ele, care mi se pare fundamental gravă, este că statul nu îşi ţine o promisiune contractuală. Or, lucrul acesta cred că este un lucru grav.

Al doilea lucru, care poate este la fel de grav, este că reducem în felul acesta major, aş spune, încrederea oamenilor în stat. Foarte multe companii private, care câştigaseră granturi, mi-au spus că nu vor mai încerca niciodată să mai facă asta. Pentru că au cheltuit bani din banii lor şi, în momentul în care aşteptau ca sumele respective să le fie decontate, nu au mai primit nimic. Şi asta este o realitate.

Ceea ce cred că nu este bine pus în moţiune este faptul că moţiunea are o altă ţintă decât cea corectă.

Doamna ministru Andronescu este un om pe care-l respect foarte mult. Eu personal îl respect foarte mult şi-l consider un ministru de excepţie. OK. A avut un pr, după părerea mea, făcut aiurea, a avut o presă nemeritată, dar, dacă stăm să ne uităm puţin la ce a realizat până acum, este un om pe care merită să-l respectăm ca ministru.

În momentul în care unui ministru nu-i dai bani, ca el să-şi poată duce programele mai departe, nu va putea să facă lucrul ăsta. Sigur, o să spuneţi, este foarte simplu. Să-şi dea demisia. Ca să ce? ca să înlocuim un ministru foarte bun cu un ministru, eventual, prost. Nu cred că este o soluţie nici asta.

Or, aici cred că ţinta este greşită. Problema fundamentală este lipsa resursei bugetare şi cred că foarte multe lucruri pe care o să le discutăm mult timp de acum înainte vor fi legate de această lipsă a resursei bugetare. Dacă există un lucru care a fost făcut greşit, cred că a fost felul în care ne-am raportat la depresia economică în care suntem. Ăsta a fost un lucru greşit. Ne-am raportat adăugând taxe şi impozite, ne-am raportat diminuând, prin măsurile pe care le-am luat, posibilitatea ca resursa bugetară să fie la un nivel nu la fel de bun ca în perioada în care economia nu trecea prin dificultăţile de azi, dar măcar la un nivel cât de cât rezonabil.

Sigur, am prezentat şi eu, au prezentat şi alţi colegi soluţii la care s-au gândit. Nu le-am dezbătut niciodată. Poate erau bune, poate erau proaste, dar nu le-am dezbătut niciodată. Am preferat alte feluri de dezbateri şi, în timpul ăsta, duios criza trecea pe lângă noi, cu noi cu tot.

Din cauza asta, discutăm astăzi despre retragerea unor sume pe care ministerul ar fi trebuit să le onoreze şi de inexistenţa unor sume care ar fi permis continuarea unui program foarte bine scris, tot de un om, pentru că omul sfinţeşte locul, al cărui nume îl mai spun a doua oară acum, domnul Anton Anton.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Teodor-Marius Spînu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveţi la dispoziţie 33 de minute.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimaţi colegi de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, cei care mai rezistaţi în continuare eroic la a n... moţiune depusă în această sesiune,

Mă numesc Marius Spînu, sunt cadru didactic la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, cea mai veche universitate din România şi prima în topul cercetării româneşti în ultimii 5 ani, în mod constant.

Atunci când am aflat că colegii din Partidul Naţional Liberal vor să depună o nouă moţiune, de data asta, pe tema cercetării, să ştiţi că chiar am luat foarte în serios acest lucru, nu datorită unui vot final previzibil pe moţiune, ci datorită temei. Şi am stat şi m-am consultat cu o serie dintre colegii mei din Iaşi, profesori la mai multe universităţi, cercetători şi împreună cu unul dintre ei, un prieten drag mie, profesorul Tudor Luchian de la Facultatea de fizică din Iaşi, un cercetător de înaltă ţinută al României, un om care a venit de 4 ori în România, după ce a fost plecat în străinătate şi a lucrat la cele mai înalte laboratoare de fizică din lume, un om care predă la Universitatea Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii şi care a ales să vină în România din nou şi să-şi creeze un laborator care, la ora asta, este în topul laboratoarelor mondiale de biofizică. Şi am luat foarte în serios această temă, pentru că toţi suntem conştienţi că acest domeniu, extrem de important, într-adevăr, suferă.

Împreună cu distinşii mei colegi care m-au ajutat şi aveau informaţii, de multe ori mai pertinente decât le aveam eu, am căutat şi am făcut un document cu destul de multe pagini, pe care astăzi vroiam să-l citesc aici.

Din păcate, după aceasta, am citit textul moţiunii colegilor de la PNL şi am spus că, în momentul când cineva îţi propune un lucru neserios, iar tu încerci să răspunzi serios, vina nu este a celui care propune, ci a celui care răspunde. Şi am hotărât să nu mai dau un răspuns serios, cu toate că acest răspuns ar trebui să-l discutăm toţi, dragi colegi, indiferent de partid, indiferent de categorii politice, împreună cu cei care vor să facă cercetare de vârf în România, dar nu în cadrul unei moţiuni.

Vreau să vă dau, din acest document, în care există punctual identificate foarte multe lucruri care trebuie îndreptate, erori chiar de sistem, care provin din cei 20 de ani sau poate mai mulţi, şi o să vă dau un singur lucru pertinent, pentru că vorbim de cercetare. Şi atunci când vorbim de cercetare, ne gândim de obicei la cercetarea - să spunem - în ştiinţele exacte, cercetarea aplicată.

În judeţul Iaşi, în 2006, din 6771 de candidaţi la examenul de bacalaureat, obiectul fizică a fost ales de doar 175, deci aproximativ 2,5 % din totalul absolvenţilor. Putem face, că n-am avut datele, grosier, o estimare la nivelul tuturor judeţelor din România şi probabil procentul se păstrează.

Tot în acelaşi an, peste 50 de mii dintre candidaţii care au absolvit examenul de bacalaureat, au optat ulterior pentru facultăţi cu profil, orientate către ştiinţă şi tehnologie; de exemplu: inginerie, medicină, matematică, fizică, chimie, biologie, informatică şi lista poate continua.

Putem foarte uşor să ne dăm seama că aproximativ 90% dintre aceşti candidaţi aveau un nivel de cunoştinţe de ştiinţă asemănătoare cu ale unui jurnalist sau avocat, deci cineva care niciodată nu şi-a dorit să facă acest domeniu. Pentru că, dacă discutăm de cercetare la modul serios, şi nu ar trebui s-o discutăm aici, ci ar trebui s-o discutăm în nişte foruri care să vină cu soluţii şi care să fie acceptate de noi toţi, trebuie să ne punem întrebarea: oare numai lipsa unei finanţări, care a fost singurul lucru invocat în această moţiune, în afară de acele celebre sintagme care au fost enumerate de distinsul meu coleg, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, care sunau la fel ca la şedinţele de partid dinainte de '90? Deci, singurul lucru, s-a spus aici că ar fi lipsa unei finanţări necesare pentru cercetare, şi nu îndeajuns de bună anul acesta.

Sunt de acord că banii pentru cercetare ar trebui să fie mult mai mulţi, dar nu ar rezolva totul.

Şi deoarece moţiunea pe care distinşii colegi liberali ar trebui s-o pună serioasă în dezbatere, încercând să ofere eventual şi soluţii, nu-i deloc serioasă, am să răspund şi eu într-un ton la fel cu al moţiunii.

Dragi colegi liberali,

Pentru că sunteţi singurii care aţi semnat această moţiune, de data aceasta colegii din UDMR nu au mai semnat textul, probabil că nici ei nu au fost de acord cu formulările dumneavoastră, deci, dragi colegi liberali, viaţa este o realitate efemeră. Vremurile-s schimbătoare, realităţile sunt fluide şi, într-o astfel de lume, avem nevoie, uneori, şi de lucruri constante, periodice, repetitive, care să ne dea un anumit ritm şi să ne ţină ancoraţi în cotidian.

Ceasul cu cuc, dragele mele colege şi colegi liberali, este un astfel de lucru. În fiecare oră, el ne aduce aminte, pe o tonalitate inconfundabilă, că a mai trecut o oră.

Îmi aduc aminte de Partidul Naţional Liberal pe vremea când acest partid avea eleganţa unei vechi pendule; bătea ora grav şi profund. Ceva s-a întâmplat. Mecanismul s-a stricat şi un meşter, mai mult şmecher decât priceput, l-a cumpărat pe doi bani şi i-a pus un cuc. Bun şi ceasul cu cuc, atât timp cât funcţionează corect. E chiar amuzant uneori, mai râd copii de el. Dar, când cucul ceasului devine isteric, îşi pierde tot farmecul.

Dragi colegi liberali,

Vă comportaţi exact ca un ceas cu cuc isteric, scăpat de sub controlul mecanismului intern. Aţi rupt uşa ceasului şi vă bălăbăniţi într-afară, ţipând isteric, la fiecare secundă: "Cu-cu! Cu-cu!", de parcă se prăvăleşte sfârşitul lumii peste dumneavoastră.

A fost moţiunea pe educaţie, pe agricultură, pe impozitul minim, pe politică bugetar-fiscală, pe creditul FMI ş.a.m.d, putem continua pe moţiunea de cercetare astăzi.

Vă înţeleg disperarea, dragi colegi liberali, dar logica dumneavoastră este cea care îmi scapă.

Ne învăţaţi ce înseamnă cercetarea. Ne învăţaţi ce înseamnă inovarea, dezvoltarea. Sunt absolut de acord cu dumneavoastră, colegi liberali, când spuneţi că cercetarea, dezvoltarea şi inovarea sunt tot atâtea sinonime ale progresului. E un truism. Şi o ştiţi foarte bine.

Dar ştiţi la fel de bine că, ce cereţi dumneavoastră prin această moţiune, este astăzi, astăzi - repet, aproape imposibil. Şi asta doar de dragul unui minut la televizor. Ştiţi foarte bine că situaţia economică în care ne aflăm, la care aţi contribuit şi dumneavoastră din plin, ne obligă să asigurăm toate necesităţile acestei ţări, începând de la salarii, pensii, ajutoare de şomaj, să susţinem politica financiar-economică astfel încât această ţară să meargă.

Credeţi că faceţi o opoziţie activă. Eu vă spun că e doar un circ. Sau un joc de gleznă. Aţi adus un partid istoric, PNL-ul, la condiţia unui ceas cu un cuc isteric, care bate ora la minut şi nici asta n-o face bine. Nu sunteţi nici măcar amuzanţi, stimaţi colegi liberali, introducând atâtea moţiuni simple.

Eu vă invit, din partea tuturor grupurilor, cred - sunt în asentimentul tuturor colegilor de aici - să avem, într-adevăr, pe partea nu numai de cercetare, pentru că cercetarea este un domeniu legat sine qua non de educaţie, pentru că tot am vorbit în aceste zile de legile educaţiei şi pentru că tot avem un bacalaureat în curs de desfăşurare, haideţi să discutăm serios aceste probleme şi haideţi să convenim serios pe nişe soluţii.

Dar nu veniţi aici cu documente copiate din tot felul de rapoarte. Nu veniţi aici şi faceţi un singur lucru, strigaţi: Cu-cu! Cu-cu! Noi existăm în Parlamentul! Pentru că acesta este singurul scop al dumneavoastră, prin aceste moţiuni.

Vă mulţumesc încă o dată şi aştept să ne dăm mâna şi să facem ceva serios, să construim ceva împreună.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu în continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveţi la dispoziţie 24 de minute.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna preşedintă,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Astăzi, avem plăcutul prilej de a analiza moţiunea simplă: "Noul FNS a trântit cercetării româneşti uşa în nas."

Spuneam plăcutul prilej, deoarece personal eu şi distinşii mei colegi din Partidul Social Democrat credem sincer că o moţiune este un instrument democratic prin care se supun dezbaterii Parlamentului probleme esenţiale cu care se confruntă societatea românească. Aceasta, atâta timp cât moţiunea nu este folosită ca un instrument politicianist, demagogic, menit a-i ridica în faţa românilor pe unii dintre noi, prin coborârea artificială a celorlalţi, pe principiul "eu sunt bun, căci tu eşti rău; eu sunt frumos, că tu eşti urât; eu sunt deştept, că tu eşti prost!"

Constat aceasta citind încă o dată titlul moţiunii: "Noul FSN a trântit cercetării româneşti uşa în nas". Titlul, care indică clar ţinta iniţiatorilor moţiunii, adică prejudicierea imaginii actualei coaliţii în ochii alegătorilor, şi nu soarta cercetării ştiinţifice româneşti.

Căci, stimaţi colegi, cine-i "noul FSN" în concepţia distinşilor autori cu ascendenţă comunistă a acestei FSN-iste dări de seamă, etichetate drept moţiune, care se lăbărţează nesimţit pe nu mai puţin de 32 de pagini. Evident, Coaliţia PSD-PD-L şi Guvernul pe care noi îl susţinem, adică, vezi, Doamne, urmaşii comuniştilor; care ce fac? Distrug cercetarea românească. Cum? Simplu, trântindu-i uşa în nas.

Cine sunt ceilalţi democraţi? Necomunişti, neFSN-işti, care salvează cercetarea românească.

Pentru aceasta, facem un recurs la memorie şi dăm cuvântul domnului Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România, într-o scrisoare- deschisă, adresată Parlamentului, spunea: "Domnul Anton Anton, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, fost ministru al educaţiei şi cercetării, a cărui dare de seamă privind activitatea domniei sale ni se prezintă astăzi drept moţiune."

Ce afirmă domnul Radu Minea despre distinsul neFSN-ist, necomunist, liberal pur-sânge, cu ascendenţă comunistă, care salvează cercetarea românească deschizându-i uşa, şi nu trându-i-o în nas.

Cităm din scrisoarea acestuia, adresată Parlamentului:

"Anton Anton face parte din grupul lui Călin Popescu- Tăriceanu de băieţi buni, care au suferit în opoziţie. Provine din fosta nomenclatură şi care a distrus dialogul social, făcând afirmaţii de genul: Cât vom mai fi aici, nu vom aplica legea! (Referire la Ordonanţa Guvernului nr. 79) Şi o să ajungem să o schimbăm. (Ceea ce s-a şi făcut, cu sprijinul protectorului Călin Popescu-Tăriceanu.)

A încălcat Ordonanţa nr.57/2002, aprobată prin Legea nr. 342/2003, blocând fonduri, atenţie!, de peste 2 mii de miliarde de lei; a împiedicat implementarea Chartei Europene a Cercetătorului şi a Codului de angajare a cercetătorului. Nu înţelege rostul a atâta democraţie şi nici a dialogului social.

În consecinţă, a decis că nu trebuie să aibă Comisie de dialog social pe domeniu şi nici să treacă actele normative prin această comisie. Aspecte valabile şi pentru Colegiul consultativ pentru cercetare ştiinţifică, care a fost scos din organigrama Agenţiei Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică."

Ne oprim aici, stimaţi colegi cu extrasul din scrisoarea domnului Minea şi, fără a-i da crezare în totalitate, ne întrebăm: care sunt FSN-iştii de ieri şi liberalii de azi, care ne cer nouă ca, prin votul favorabil moţiunii, să determinăm Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării să dispună "Aplicarea unor conduite europene în legătură cu cercetarea, dezvoltarea şi inovarea."

Adică ce, care conduită? Să refuzăm, ca domnul ministru Anton Anton, implementarea Chartei Europene a Cercetătorului şi a Codului de angajare a acestuia? Să acceptăm desfiinţarea Colegiului consultativ pentru cercetare ştiinţifică şi a Comisiei de dialog social pe domeniu?

Asta-i politică europeană, distinşi iniţiatori ai moţiunii? Categoric, nu! Acesta-i FSN-ism, de care noi, deputaţii Partidului Social Democrat, ne-am distanţat la timp, iar dumneavoastră, în lipsă de altceva, l-aţi îmbrăţişat şi l-aţi aplicat în cercetarea ştiinţifică românească.

O afirmă foarte clar, în sinteza scrisorii sale, domnul Minea, liderul Sindicatului Cercetătorilor. "Dacă anii anteriori am reuşit să minimalizăm acţiunile grupului de interese, care are membri din tot spectrul politic, începând cu anul 2005, când domnul Călin Popescu- Tăriceanu, în calitate de prim-ministru, a numit pe prietenul domniei sale, domnul Anton Anton, ca secretar de stat pentru cercetare, ca preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, acţiunile au căpătat o amploare şi o violenţă deosebită, fără a exista posibilitatea intervenţiei partenerilor sociali, şi în special a Federaţiei Sindicatelor Libere din Cercetare-Proiectare din România, ca ultim apărător al intereselor personalului din cercetarea-proiectarea românească.

S-au încălcat legile în vigoare, afirmându-se cu cinism că nu le cunosc şi nici nu îi interesează să le cunoască, pentru că le vor modifica în funcţie de interesul lor, ceea ce s-a şi întâmplat.

A fost întrerup dialogul social specific domeniului şi au instalat dictatul preşedintelui Anton Anton, iar pentru a dezbina partenerii sociali, s-a trecut la acţiuni de intimidare a acestora."

Curată conduită europeană!

Stimaţi FSN-işti - pardon, scuzaţi - liberali,

Stimaţi colegi PSD-işti şi PD-L-işti,

Putem vota noi, astăzi, o astfel de conduită europeană? Eu zi că nu. Cine doreşte s-o aplice pe aceasta, nu are decât s-o voteze. Ea este nedemocratică, demagogică, imorală şi sigur liberală, după cum a fost aplicată.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

La sfârşitul anului 1990, Uniunea Europeană se angaja pe câteva iniţiative economice, dintre care Pactul de stabilitate şi creştere şi, respectiv, Agenda Lisabona.

Agenda Lisabona din anul 2000 a constituit o strategie europeană, având ca scop să transforme Uniunea Europeană într-un spaţiu bazat pe cunoaştere, cel mai dinamic şi mai competitiv din lume. Ulterior, acestei idei i s-au asociat o serie de precizări ale Comisiei Europene, printre care solicitarea Consiliului de la Barcelona din anul 2002 ca până în anul 2010, ţările membre să asigure cheltuieli de 3 % din produsul intern brut pentru cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Ulterior, Uniunea Europeană a constatat că are nevoie de tot mai mulţi cercetători, pentru ţinta Barcelona fiind necesare circa 700 de mii de cadre cu studii superioare.

În acest cadru, România, sub conducerea Guvernului Adrian Năstase, prin dosarul de preaderare, Capitolul 7 - "Cercetarea ştiinţifică", s-a angajat să atingă un nivel al cheltuielilor totale pentru cercetare şi dezvoltare de 1% din p.i.b. până în anul 2007.

Totodată, personal, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, în Guvernarea PSD am propus şi s-a acceptat un amendament la Legea cercetării, prin care bugetul destinat activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare să se ridice la ¼ din bugetul destinat învăţământului.

Venirea la putere a Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu şi numirea domnului Anton Anton ca preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică a făcut ca agenţia să fie trecută din subordinea Guvernului, unde avea un buget distinct de cel al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fără buget distinct.

Această manevră a făcut ca, practic, bugetul cercetării, de 1%, conform dosarului de preaderare, respectiv de ¼ din bugetul învăţământului, să nu mai fie prevăzut distinct în buget şi să se topească în bugetul total al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, eludând, în felul acesta, angajamentul României şi legea.

Spre a masca această inginerie financiară, distinşii liberali, ce varsă astăzi lacrimi de crocodili pe umerii cercetării ştiinţifice, lansează o variantă a Programului naţional de reforme pentru atingerea obiectivelor din Agenda Lisabona.

În Capitolul III.1 - "Cunoaştere şi inovare", se prevedeau: "Fondurile publice pentru acest domeniu în anul 2006 să atingă un nivel de 0,38% din p.i.b., iar cheltuielile private 0,25% din p.i.b.; în anul 2009 fondurile publice să atingă 0,9 din p.i.b., iar cheltuielile private 0,65%; în anul 2010 fondurile publice să ajungă la 1% din p.i.b.; în anul 2015, România să atingă obiectivul Lisabona, respectiv Barcelona cu 1% din p.i.b. fonduri publice şi 2% fonduri private.

În sinteză, stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, FSN-ştii din PSD, chipurile, implementează Agenda Lisabona, respectiv Barcelona, prevăzând în Capitolul 8 - "Cercetarea ştiinţifică" a dosarului de preaderare ţinta de 1% pentru anul 2007 şi, respectiv, ¼ din bugetul învăţământului în Legea cercetării nr. 324/2003. Iar unii liberali cu ascendenţă comunistă încalcă conştient angajamentul, alocând, în 2007, nu 1%, ci 0,35%, iar obiectivul de 3% este mutat din 2010 în 2015.

Spuneţi dumneavoastră, stimaţi colegi din aşa-zisul "nou FSN", când îţi încalci propriul angajament ca ţară şi propriile legi, cum a făcut guvernarea Tăriceanu, respectiv domnul ministru Anton Anton, mai poţi avea credibilitate? Credit moral să ceri altora, prin moţiune: "Creşterea fondurilor alocate cercetării, dezvoltării şi inovării cel puţin la nivelul celor planificate pentru anul 2008 şi planificarea unei creşteri graduale la nivel de 1% din p.i.b. din fonduri publice până în 2010".

Spuneţi sincer, stimaţi colegi din PSD şi PD-L, mai au credit moral iniţiatorii moţiunii să solicite ceea ce ei n-au respectat? Da sau nu? Categoric, nu!

Acesta este al doilea motiv pentru care respingem cu fermitate această dare de seamă tip FSN, întocmită de câţiva liberali cu ascendenţă comunistă.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Agenda Lisabona, susţinută energic de Consiliul European din anul 2000 de la Lisabona, avea drept ţintă transformarea Europei într-un model al performanţei competitive, având drept fundament cunoaşterea, respectiv cercetarea ştiinţifică.

Agenda Lisabona se referea la un program pe zece ani de reformă economică, care-şi propunea să conducă la o medie a creşterii economice de 3% şi la crearea unui număr de 20 de milioane locuri de muncă până în 2010.

La mijlocul perioadei, adică în 2005, Consiliul European de la Bruxelles aprecia că rezultatele sunt mixte, adică nici bune şi nici proaste. Acum, la circa zece ani de la lansarea Agendei Lisabona, în loc de creştere economică durabilă, cu cei patru piloni ai Strategiei Lisabona, creştere, inovaţie, ocupare şi coeziune socială, avem criză financiară generalizată. În loc de creştere economică 3% anual, avem creşteri negative în ţările Uniunii Europene. În loc de 20 de milioane de locuri de muncă, avem şomaj pe fondul contracţiei economice.

În aceste condiţii de criză, mai investim în cunoaştere, în cercetare ştiinţifică?

Evident că da. O spune şi Barack Obama: "Să începem cu acele investiţii care pot face America mai competitivă în economia globală. Investiţii în educaţie, ştiinţă, tehnologie şi independenţă energetică."

Acesta este şi crezul nostru, al deputaţilor PSD, şi vom acţiona ca şi până acum, pentru a include în primul rând mental educaţia, ştiinţa şi tehnologia ca fiind cele mai eficiente investiţii, nicidecum consumatoare de fonduri.

Dacă acceptăm cu toţii această idee, atunci, cu siguranţă, o parte din investiţiile acestui Guvern se vor dirija spre cercetarea ştiinţifică, nu numai în infrastructură.

Referitor la cea de a treia solicitare a iniţiatorilor moţiunii, de a prefinanţa cu cel puţin 90% din valoarea proiectelor de cercetare, parlamentarii PSD vă aduc la cunoştinţă că sprijină iniţiativa legislativă a domnului senator Mihail Hărdău, care are acest obiect şi pe care vedem că l-aţi împrumutat fără acceptul autorului.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Iată explicaţiilor pentru care deputaţii PSD nu susţin şi nu votează această dare de seamă de tip FSN-ist, întocmită de câţiva liberali cu ascendenţă comunistă.

Evident că eu aş mai avea explicaţii şi totodată timp spre a le prezenta colegilor liberali, precum şi alte aspecte ale cercetării ştiinţifice, inclusiv despre salariile cercetătorilor.

Dar, mă opresc aici, amintind de o celebră butadă, care avea în centru pe cercetătorul Einstein. Într-o zi, Einstein a fost întrebat de un oarecare, evident nu liberal, dacă-i poate explica ce relaţie există între timp şi eternitate. Desigur că pot, i-a răspuns Einstein, să-ţi explic, dar dumitale îţi trebuie o eternitate să înţelegi.

Or, cum legislatura aceasta are numai patru ani, cu bunăvoinţa dumneavoastră mă opresc aici şi poate în viitoarea legislatură am să le explic adevărata ţintă a moţiunii PNL.

De aceea, daţi-mi voie s-o votăm împotrivă.

Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor înscris din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cristian Adomniţei; aveţi 11 minute la dispoziţie

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Mă bucur că domnul deputat Anghel Stanciu a mai spălat puţin ruşinea unui alt universitar, şi ieşean pe de-asupra, care avea o singură problemă - ceasul cu cuc - şi o a doua, frustrarea, că poate nu avea şi el unul - mă refer la ceas.

Cercetarea este recunoscută astăzi ca fiind unul dintre instrumentele fundamentale ale pachetului de răspunsuri europene la fenomenul globalizării.

Astăzi, România se află, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, în centrul unui imens şantier de construcţii. Un şantier unde, de câţiva ani, se conturează ceea ce se numeşte piaţa unică a cercetării. O piaţă unde cunoaşterea, cercetătorii şi tehnologiile pot circula liber, aşa cum înăuntrul Uniunii astăzi circulă liber persoanele, serviciile, capitalul şi bunurile.

În 2001, Europa şi-a propus un obiectiv extrem de ambiţios, acela de a crea o economie bazată pe cunoaştere, unde cunoaşterea este factorul determinant al prosperităţii şi competitivităţii acestei regiuni.

Ideea unor politici bazate pe cunoaştere, creativitate şi diversitate pare să fie puţin cam abstractă, însă cu toţii recunoaştem, este adevărat că doar atunci când suntem în context european, că aceste elemente se constituie în partea ce mai importantă a mecanismului european, care determină competitivitatea şi dezvoltarea economică.

Este, de altfel, ceea ce se intenţionează prin promovarea Strategiei Lisabona, respectiv trecerea de la economia bazată pe schimburile de bunuri şi produse la economica bazată pe schimburile de cunoştinţe, informaţii şi inovare.

Astfel, în 2001, la Lisabona, statele membre au agreat ideea că, pentru a fi considerată cea mai dinamică şi competitivă economie din lume, economia europeană are nevoie de cercetare şi, în consecinţă, au decis să investească masiv în acest domeniu, respectiv 3% din produsul intern brut european, anume 1% din fonduri publice şi 2% din fonduri private.

În timp ce Uniunea Europeană încearcă se apropie de ţinta de 3% în 2010, Japonia investeşte de mult peste 3%, situându-se în urma Statelor Unite, iar China va devansa în perioada următoare atât Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite la un loc în ceea ce priveşte numărul de publicaţii ştiinţifice recunoscute internaţional. Doar China are mai mulţi absolvenţi în domeniul ştiinţelor reale decât toată Uniunea Europeană la un loc.

Obiectivul oricărei politici de reformă, fie că se întâmplă în economie, fie în educaţie, fie în cercetare, este să asigure competitivitate economiilor, companiilor şi indivizilor pe o piaţă care este din ce în ce mai globală.

România este astăzi în competiţie cu ea însăşi, dar, în acelaşi timp, ca stat membru al Uniunii, contribuie la dezvoltarea reacţiei europene, la competitivitatea Japoniei, Chinei, Indiei sau Statelor Unite. Fiecare actor din această competiţie este un câştigător, însă succesul său este posibil doar acolo unde există o viziune integrată de cooperare între toţi actorii şi unde cooperarea are loc cu adevărat între educaţie, cercetare şi economie.

Şi acum am să vă spun că am o veste bună. Dacă, în '89, în Republica Socialistă România, noi, copii de atunci, învăţam două limbi străine, preţ de două ore pe săptămână, fiecare, iar din 2008 acest lucru se întâmpla şi în clasele din şcoala primară, în 2009 avem reducerea acestor ore mai jos decât nivelul din Republica Socialistă România. Şi ne reamintim de vremurile Republicii Populare România.

Iată însă că vestea bună este că fondurile reduse la cercetare şi atenţia acordată acestui domeniu nu s-au redus la nivelul acelei perioade, pentru cei care au avut parte de orele de istorie, nu cei de astăzi, şi sunt la nivelul anului 2003-2004, respectiv sub 0,2% din p.i.b., în comparaţie cu 1%, aşa cum este nevoie pentru România.

Am să citez din ceea ce spunea domnul comisar european pentru cercetare, domnul Janez Potocnik, şi care argumenta la începutul acestui an că: "Investiţiile în cercetare şi în general în societatea cunoaşterii sunt mult mai importante acum decât în perioadele de prosperitate economică." Şi exemplifica cu situaţia Finlandei.

Cum reacţionează, astăzi, statele lumii la schimbări, deja s-a menţionat aici: atât Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite mai ales au ales să investească eminamente în cercetare.

Care este reacţia României? Reduce bugetul de cercetare de patru ori, alege să ignore angajamentele asumate la aderarea de a participa activ la implementarea Strategiei Lisabona, uită că cercetarea şi inovarea sunt motoarele creşterii economice şi aşteaptă ca Uniunea să dea banii pentru proiecte ca să supravieţuiască astfel crizei mondiale.

Pot să înţeleg faptul că cercetarea nu este un subiect din care Guvernul PD-L - PSD Boc să câştige electoral. Cercetătorii sunt 31 de mii, sunt puţine voturi şi au un vot conştient. Prin urmare, Guvernul alege să-i lase baltă şi să dea puţinii bani pe care este capabil să-i strângă din economia României către clientela politică, pentru ciolanul de ros, evident.

Ceea ce este de neacceptat nu este în primul rând acest tratament asupra cercetătorilor, ci faptul că el condamnă România la sărăcie, la subdezvoltare, la o naţiune de consumatori şi nu la una capabilă să-şi aducă contribuţia la progresul ştiinţific şi tehnologic mondial.

O naţiune care nu are şi parte de activitate cu o valoare adăugată în mare, aşa cum este cercetarea, cercetare care are o valoare adăugată electorală mică, va fi, cu siguranţă, o naţiune de oameni subordonaţi, de supuşi în continuare marilor porţi, care investesc în cercetare. La acest lucru ne condamnă Guvernul PSD - PD-L Boc.

Aţi minţit împreună în campanie, guvernaţi împreună, îngropaţi împreună viitorul României. Cu acest lucru eu nu pot să fiu de acord şi vă solicit, doamna ministru, ca, împreună cu Guvernul din care faceţi parte, să aduceţi în bugetul României, pentru anul 2010, o investiţie publică de 1% din p.i.b. pentru a reface, cât de cât, interesul Guvernului în interesul naţional al ţării.

Nu vă solicit nimic pentru acest an, pentru că, după primele şase luni de activitate, aveţi atâtea lucruri de îndreptat, încât sigur aţi uitat.

În încheiere, le urez succes de două ori mai mult elevilor, profesorilor, părinţilor, care astăzi sunt în perioada bacalaureatului, pentru că au nevoie de el, cu dumneavoastră la comandă, cu cineva venit de pe drumuri şi deja strivit de grija finanţelor şi cu un ţâşti-bâşti care, oricum, nu înţelege nimic din ce i se întâmplă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc mult.

Cu aceasta am epuizat lista vorbitorilor din partea grupurilor parlamentare.

Daţi-mi voie ca, în încheierea dezbaterilor pe marginea moţiunii, să-i dau cuvântul doamnei ministru Ecaterina Andronescu. Vă rog, doamna ministru.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De asemenea, aş vrea, din start, să vă mulţumesc şi dumneavoastră că astăzi aţi avut răbdarea să ascultaţi câteva lucruri care s-au spus despre cercetarea românească.

Este un domeniu extrem de important, un domeniu fără de care nicio ţară nu poate să spere că se dezvoltă şi, din acest punct de vedere, apreciez şi faptul că s-a adus în discuţie cercetarea astăzi, în cea mai importantă instituţie din România, Parlamentul României.

Sigur că sunt multe lucruri de îndreptat, dar, din start, aş vrea să vă mărturisesc că am fost surprinsă de modul în care a fost scrisă moţiunea, într-o totală necunoaştere a Parlamentului României. Pentru că să începi o moţiune prin a defini ce este cercetarea, ce este inovarea, ce este dezvoltarea, mi se pare că nu faci decât să aduci un prejudiciu de imagine Parlamentului României, unde, fără îndoială, oamenii ştiu ce înseamnă aceste noţiuni şi atunci explicaţia pe care o găsesc nu este decât aceea că cel sau cea care a scris încearcă să înţeleagă măcar definiţia acestui domeniu important.

S-a vorbit aici despre buget şi, din păcate, nu s-au spus lucrurile aşa cum sunt ele. În anul 2008, bugetul aprobat pentru cercetarea românească a fost de 2800 de milioane de roni, dar bugetul executat a fost doar de 1700 de roni. Deci, din start, el nu a fost cât s-a spus în moţiune, ci mult mai mic, 0,35 % din p.i.b. Şi mai trebuie să spunem ceva, şi anume că, în anul 2008, s-au făcut angajamente pentru anul 2009 până la suma de 3400 în contrast cu ceea ce legislaţia stabileşte astăzi, şi anume dimensiunea angajamentelor pe anii următori.

Bugetul anului 2009, deşi puţin mai mare decât cel de execuţie al anului 2008, a trebuit, aşa cum s-a mai spus de aici, să achite şi datoriile angajate în anul 2008 şi fără îndoială că problema resurselor pentru cercetare este una reală, este una cât se poate de importantă şi eu sper ca, la următoarea rectificare bugetară, sistemul de cercetare să fie, cu prioritate, avantajat la finanţare.

S-a vorbit aici despre nepricepuţi şi şmenuri şi-mi pare tare rău că asemenea vorbe îşi fac locul sub cupola Parlamentului. Pentru că dacă cineva care a fost ministru, chiar şi un an şi jumătate, n-a învăţat încă să citească un plan de învăţământ, atunci nepricepuţii, fără îndoială, trebuie căutaţi acolo unde le este locul. Cât despre şmenuri, trebuie să vă mărturisesc că am dezavuat o asemenea abordare sau asemenea discuţii în Parlamentul României întotdeauna şi, fără îndoială, în toate demersurile ministerului pe care îl reprezint astăzi aici, în faţa dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În încheiere, aş vrea să spun că Parlamentul României, după opinia mea, este instituţia care reuneşte toate forţele politice şi eu cred că aici energiile, ideile şi eforturile trebuie să fie convergente în susţinerea domeniilor importante pentru ţară. De aceea, cred că Parlamentul poate sprijini cercetarea ştiinţifică nu numai prin alocarea resurselor bugetare, de care cercetarea are nevoie, dar şi prin demersuri concrete în care cercetarea să beneficieze de o relaţie de susţinere prin parteneriatele pe care Parlamentul României le-ar putea promova.

Cercetarea românească are nevoie de sprijin, are nevoie de vizibilitate internaţională, are nevoie de resurse, are nevoie nu numai de vorbe aruncate fără să aibă adevăr în realitatea faptelor şi, de aceea, vă adresez rugămintea, doamnelor şi domnilor deputaţi, să nu votaţi această moţiune, pentru că, prin conţinutul ei şi prin modul în care a fost susţinută aici, nu îndeplineşte niciunul dintre criteriile demne de Parlamentul României, şi anume acela de a susţine domeniile vitale pentru ţară.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru. Cu aceasta am încheiat dezbaterile pe marginea moţiunii. Vom vota în cadrul sesiunii de vot final.