Dezbateri parlamentare

Domnul Mircea Duşa:

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, punctul 5. Proiectul de Lege privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Iniţiatorul?

Comisia sesizată în fond? Comisia pentru apărare.

Domnul Gheorghe Ana:

Gheorghe Ana, secretarul Comisiei pentru apărare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944, trimis cu adresa PL-x 531 din 2.11.2009 şi înregistrat cu nr. 32/569 din 03.11.2009.

Consiliul Legislativ, cu nr.473/12.05.2009, a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, această iniţiativă legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, cu nr.37/673 din 11 noiembrie 2009, a avizat favorabil, cu un amendament, acest proiect de lege.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu nr. 600 din 22 decembrie 2009, a acordat un aviz favorabil acestui proiect de lege.

Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 1521 din 15.06.2009 nu susţine adoptarea iniţiativei legislative în forma prezentată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea unor reparaţii morale şi materiale fostelor cadre militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul secretar de stat Viorel Oancea, şeful Departamentului pentru politică de apărare, domnul Mihail Vasile-Ozunu, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, domnul locotenent colonel Paul Nenciu şi doamna Aurora Hidec, consilieri juridici în cadrul Direcţiei pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică a Ministerului Apărării Naţionale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 27 octombrie 2009.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct. 2 lit. j) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La şedinţa comisiei din 9 martie 2010 au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai acesteia.

În urma dezbaterii, în şedinţele din 25 noiembrie 2009, 2 şi 9 martie 2010, cu 22 voturi pentru şi un vot împotrivă comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu modificări a prezentului proiect de lege.

Domnul Mircea Duşa:

Din partea Guvernului dacă doreşte...? Poftiţi.

Domnul Mihail Vasile-Ozunu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum s-a menţionat, punctul de vedere al Guvernului este de nesusţinere a proiectului de act normativ, pentru că iniţiatorii nu au indicat sursele de finanţare. Pe de altă parte, aşa cum a rezultat din dezbaterea la Comisia pentru apărare, au fost făcute unele precizări pentru care punctul de vedere al Guvernului era negativ, respectiv stabilirea strictă a perioadei de referinţă, până la 31 decembrie 1961, ceea ce conduce la faptul că proiectul de act normativ se referă la circa 100 de foşti ofiţeri, toţi în vârstă de peste 80 de ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

La dezbateri generale dacă doreşte cineva? Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi al Partidului Conservator va vota acest proiect de lege, considerând că se face o corecţie celor care au suferit. Aş face o trimitere şi, plecând, dacă vreţi, de la expunerea de motive a autorilor proiectului de lege, care spun la un moment dat că îndreptarea abuzului suferit de unele dintre cadrele militare ale armatei române care, în slujba patriei, cu credinţă, în anii celei de-a doua configuraţii mondiale au fost îndepărtate; deci acest lucru s-a făcut abuziv.

Aş putea să fac trimitere în acest moment la anii premergători integrării în Uniunea Europeană, integrării în NATO, unde din nou, pe perioada Guvernului Năstase, pentru a putea să corespundem, au fost scoşi din rândurile active o serie de bărbaţi, considerăm noi tineri şi încă în putere, pentru care se cheltuiseră suficiente sume de bani, dar legea este lege. Numai că, aceşti oameni au avut în viaţa civilă dreptul să muncească, au avut dreptul de a putea să îşi întreţină familiile şi de a se integra social pe alte meserii, de data aceasta, sau meserii echivalente cu activităţile pe care le depuseseră ca şi cadre militare.

Constatăm în ziua de astăzi că ceea ce autorul legii spune de cei care au avut aceste necazuri într-un anume moment al istoriei României, îl au din nou, în condiţiile în care cei care aveau dreptul să muncească, cei care erau integraţi în viaţa civilă, dintr-o dată se văd marginalizaţi, la fel ca şi cei care au fost în armata regală.

Cred că este corect să facem îndreptarea acestor ofiţeri, a acestor oameni care au fost în slujba patriei, dar trebuie să nu uităm, şi din nou fac apel la colegii mei, de bărbaţii din ziua de astăzi, care şi ei şi-au slujit patria şi au depus jurământ de credinţă patriei şi poporului român, iar fără nici o noimă şi fără nici o justificare sunt trecuţi într-o situaţie de negură, în condiţiile în care nu li se mai permite să muncească, vezi doamne, pentru o pensie pe care au primit-o la vârsta de 35, 36, 40 de ani.

Cred eu că umilinţa şi suferinţa celor 100 de bărbaţi putem să o transpunem şi celor din ziua de astăzi, care, după cum vedem pe media, după informările pe care le primim la grupurile parlamentare sau prin corespondenţa noastră, a parlamentarilor, se zbat pentru a-şi apăra un drept câştigat şi te pomeneşti că mâine, poimâine, o să avem o iniţiativă legislativă unde nu o să vorbim de cadre militare ale armatei regale, ci o să vorbim de cadre militare ale unei republici democrate, membră a ţărilor europene.

Deci, vom vota această lege pentru că trecutul ne aduce cu mintea în prezent.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine şi va vota acest proiect de lege. Este un proiect de lege care face o reparaţie morală ofiţerilor armatei regale care imediat după 23 august 1944 au fost înlăturaţi din armata României, pentru că, nu-i aşa, doream să avem o armată populară.

Aceşti ofiţeri care îşi făcuseră datoria faţă de patrie şi în special îşi făcuseră datoria pe frontul de est, deci luptaseră împotriva Uniunii Sovietice, în concepţia de atunci a ocupantului şi a colaboraţioniştilor lui din România, nu mai puteau face parte din cadrele armatei. De altfel, ştim că noua armată populară a fost construită pe scheletul celor două divizii de trădători, putem spune, care s-au înrolat în Rusia, ieşind din prizonierat, şi care au venit împreună cu ruşii, şi mă refer la cele două divizii - Horia, Cloşca şi Crişan şi Tudor Vladimirescu.

Din rândul acestor ofiţeri, atunci când această asociaţie a lor a fost constituită, în anul 1997, făceau parte aproximativ 700 de foşti ofiţeri, oameni şi la acea vreme cu o vârstă destul de înaintată. Astăzi, aşa cum spunea şi domnul secretar de stat, mai sunt în viaţă aproximativ 100. Cred că dacă nu ne grăbim să votăm această lege şi să o promulgăm vor fi şi mai puţini, pentru că datorită vârstei, sunt oameni de peste 85 de ani, de la lună sunt mai puţini.

Implicarea, să spun, asupra bugetului ministerului este infimă. De altfel, reprezentaţii ministerului şi-au arătat disponibilitatea de a suporta material această recompensă care li se dă şi care este mai mult cu titlu de reparaţie morală, drept pentru care cred că vom fi de acord cu toţii să votăm acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege, conform raportului.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

sigur că reparaţia morală face parte din faptele pozitive pe care poate să le facă Parlamentul, dar, aşa cum a subliniat şi reprezentantul Guvernului, întotdeauna trebuie să ai o susţinere financiară. Chiar şi în această iniţiativă, problema despăgubirilor morale... deja în mare parte aceşti oameni care au luptat pe frontul de răsărit, că despre ei în general este vorba, au primit şi în general au fost... şi au revenit la vechile grade şi la drepturile care li se puteau permite conform gradul respectiv, dar nesusţinerea financiară a unor drepturi materiale pe care Guvernul în actuala situaţie nu poate să o facă, ne face totuşi ca grupul nostru parlamentar, cu toate că colegii mei în parte au votat, să nu putem susţine să fim în acord cu reprezentanţii Guvernului.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Mulţumim.

Dacă mai sunt...? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată, a apărut un nou proiect de lege cu privire la reparaţie. După ce avem o mulţime de legi în acest sens, privind veteranii de război, cei de la DGSM, deţinuţi politici, persecutaţi din punct de vedere etnic şi altele, nu aceasta este tragedia, că vom avea o nouă lege, ci faptul că... Ce obiectez eu? Modul de a stabili reparaţia.

Este o premieră legislativă să stabileşti o indemnizaţie reparatorie lunară de 0,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de stat.

La toate celelalte legi cu caracter reparatoriu se stabileşte o sumă fixă.

Aici, dacă se întâmplă următorul lucru: dacă unui fost ofiţer i se stabilesc drepturile cu caracter reparatoriu în anul acesta, va beneficia într-un fel de o sumă în anul acesta, dacă altuia i se stabileşte în anul viitor, atunci este o altă sumă.

Dincolo de acest lucru aş vrea să vă aduc în atenţie faptul că în anul trecut am adoptat Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În opinia mea, această lege ar rezolva şi problema acestor cadre militare îndepărtate din armată. Deci, nu este nevoie de această lege, în opinia mea.

În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Poate că colegul nostru, domnul deputat al Partidului UDMR are dreptate. Poate că ar trebui să îndreptăm acest proiect de lege înapoi la comisie, pentru a putea să facem amendamentele care să întrunească la un moment dat condiţii egale şi pentru aceşti oameni. Este posibil ca cei 100 de supravieţuitori ai evenimentului să facă deja parte dintr-una din categoriile care sunt cuprinse în proiectul de lege arătat, nr.221/2009, şi atunci să putem să stabilim acelaşi lucru şi pentru cei care pot să nu fie cuprinşi nicăieri.

Deci, doamna preşedinte, solicit retrimiterea la comisie pentru a putea comisia de specialitate să vadă cum este încadrarea, în condiţiile în care şi cei care nu sunt cuprinşi la nici una din categoriile lui 221 să poată să beneficieze de drepturile de care beneficiază şi celelalte îndreptări ale istoriei pe care le-am făcut. Cred eu că numărul bărbaţilor în viaţă, care au fost prezentaţi de către Guvern şi de către comisia de specialitate, probabil că vor fi şi mai puţini, dacă unii sunt cuprinşi ca veterani sau alţii ca oameni care au suportat rigori de închisoare şi cred eu că şi cei care au rămas pot să beneficieze.

Doamna preşedinte, solicit retrimiterea la comisie pentru a face concordie cu 221.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. O să vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Dacă aveţi cartelele de vot pregătite, vă rog să votaţi, votul este deschis.

S-a încheiat votul. 92 voturi pentru, 4 împotrivă şi 7 abţineri.

Propunerea făcută de doamna Aura Vasile a trecut.

Termen două săptămâni? Da. Vă mulţumesc.