Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă mai sunt alte puncte de vedere. nu. Atunci, putem să trecem la votul final.

Voturi pentru? 181 voturi pentru. (Aplauze).

Voturi împotrivă? 95 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi depus.

Explicaţiile votului sau ce s-a întâmplat?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte, trebuie să supuneţi votului respingerea a încă două legi organice. Deci, vă rog, stimaţi colegi, să staţi pe loc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Până la explicarea votului, haideţi să dăm votul şi pe celelalte două.

Domnule Cristian Dumitrescu, poziţia comisiei.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Alea două sunt patru. Alea două sunt patru legi. Şi este vorba despre Legea PL-x 115, care este propusă de Grupul PSD+PC, şi cele trei legi, PL-x 180, 181 şi 182, reprezentând pachetul legilor educaţiei propus de către Grupul PNL.

Va trebui să le supuneţi la vot, pe rând, pe fiecare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Dumitrescu.

PL-x 115/2010.

Voturi pentru? 63 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181.

Abţineri? 33 abţineri.

PL-x 180/2010.

Voturi pentru?

Domnule preşedinte Dumitrescu, ceea ce n-aţi precizat în intervenţia dumneavoastră şi aş vrea să fim corecţi, regulamentari până la capăt, este ceea ce propune comisia, pentru că noi supunem la vot ceea ce propune comisia, şi nu propunerea legislativă în sine.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Stimată doamnă preşedinte, am prezentat raportul comisiei la sfârşit, am precizat că legile pe care dumneavoastră le supuneţi la vot au fost respinse în comisie. Deci, ele au fost respinse în comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Atunci, domnule Dumitrescu, nu supunem propunerile legislative, ci supunem propunerea de respingere.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Respingere, absolut. Absolut.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, o luăm de la început.

Propunerea de respingere făcută de Comisie pentru propunerea legislativă "Legea educaţiei naţionale" PL-x 115/2010.

Cine este pentru respingere? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 92 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea de respingere a Propunerii legislative privind învăţământul superior, PL-x 180/2010.

Voturi pentru? 180.

Voturi împotrivă? 91.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic, PL-x 181/2020. Propunere de respingere.

Voturi pentru? 180 de voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 90.

Abţineri? O abţinere.

Propunerea de respingere a Propunerii legislative privind învăţământul preuniversitar PL-x 182/2010.

Voturi pentru? 178.

Voturi împotrivă? 91.

Abţineri? O abţinere.

Vă mulţumesc.

Explicarea votului, cine doreşte.

Domnul Victor Cristea:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să exprim nemulţumirea elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice faţă de această lege. eu, iniţial, eram foarte bucuros că în sfârşit vom da învăţământului o lege care, aşa cum preciza domnul ministru aici, să dea stabilitate şi să răspundă problemelor ţării.

Nu este aşa! Cu atât mai mult, această lege duce la dezorganizare, la bulversare şi la mare instabilitate, analizând trecerea clasei a IX-a la învăţământul general, titularizarea cadrelor didactice, numirea directorilor şi expulzarea lor din funcţie de către primar şi consiliul de administraţie, pericolul a două centre de putere în şcoală, preşedintele consiliului de administraţie şi directorul care, aşa cum spuneam, este în continuu cu capul sub sabia a două puteri.

Am constatat în cadrul dezbaterilor pe comisie şi în plen, aici, că s-a lucrat de pe poziţii de forţă. S-a dus politica îndârjirii, politica învrăjbirii şi nu s-a căutat să se agreeze o politică a consensului, întrucât învăţământul este de conştiinţă naţională. Această lege nu mai este de conştiinţă naţională, ci este antinaţională, anticonstituţională şi imposibil de aplicat, întrucât va aduce numai prejudicii învăţământului, de la preşcolari şi până la rectori. cred că de calitatea învăţământului superior depinde şi calitatea învăţământului gimnazial şi liceal.

Mă întreb dacă după 20 de ani de zile cei care sub sistemul comunist, înainte de ′89, au fost luaţi în atenţie şi vor plăti măcar moral, mă întreb eu, cei care au susţinut fără trăirea dumnealor, vor plăti dezastrul pe care îl va produce legea învăţământului în economia naţională? Răspunde învăţământul actual, pe baza acestei legi, problemei naţionale - reconstruirea României?

Vă mulţumesc.

lucrările şedinţei sunt conduse în continuare, de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Sever Voinescu-Cotoi şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna deputat Săftoiu.

Aveţi timp cât doriţi la dispoziţie.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Apreciez foarte mult că la finalul acestei legi care ne-a luat doar o zi s-o dezbatem, suntem la fel de grăbiţi şi la plecare. Semne bune!

Aş vrea să încep spunându-i domnului ministru Funeriu că sper să i se permită un moment de sinceritate şi să recunoască că la finalul acestor dezbateri în comisie, şi mai puţin în plen, unde numai dezbatere n-a fost, legea care a rezultat din comisie este mult mai bună decât legea pe care a depus-o Guvernul pe masa Parlamentului.

Din păcate, însă, pot să spun că ce a rezultat din plen este nu doar o variantă proastă, ci foarte, foarte ruşinoasă. În primul rând, noi, liberalii, n-am votat această lege care n-a făcut altceva decât să sacrifice identitatea naţională. Vreau să vă spun că identitatea unui stat nu stă într-un partid şi nici măcar în preşedintele României, indiferent cum s-ar numi el. Identitatea naţională a oricărui stat stă în limba oficială. Şi vreau să spun ceva ce n-am avut timp să spun în timpul dezbaterilor: în România există două minorităţi, minoritatea maghiară şi celelalte minorităţi. Şi am să vă spun de ce spun acest lucru.

În art.37 alin.(2) se spune: "Limba şi literatura română se va preda pentru minorităţi după manuale speciale." Adică, mai exact, limba română şi literatura română se predă ca limbă străină în România.

Am votat acest alineat, pentru simplul motiv că am înţeles că există o minoritate sau... eu am plecat de la premiza că toate minorităţile au o problemă în a învăţa limba română.

Ştiţi care a fost surpriza în comisie? În momentul în care celelalte minorităţi - domnul Radan este de faţă, domnul Zisopol este de faţă - ne-au cerut să introducem un alineat nou, care ştiţi ce însemna? Excepţie de la acest alineat, şi în care se spune aşa: "Părintele, tutorele sau organizaţia minorităţilor pot să ceară, în numele copiilor, să înveţe limba şi literatura română, după manualele după care învaţă copiii români" - cetăţeni ai acestui stat care se nasc în România şi care, culmea, pentru celelalte minorităţi nu reprezintă o problemă să înveţe limba română la fel ca noi. Nu-mi rămâne decât să felicit aceste minorităţi care nu vor să se comporte ca nişte minorităţi.

Dincolo de acest lucru, mai avem un motiv pentru care noi, liberalii, avem o mare rezervă faţă de această lege: religia. Religia, care se studiază în şcoli. Suntem un stat laic şi cred că religia trebuia să fie o materie opţională la şcoală. Pentru că, pe fond, dragii mei, ceea ce se întâmplă în orele de religie, înseamnă apologetică. Nu este religie!

N-am să continui cu clasa a IX-a, care a devenit gimnaziu, nu voi continua cu rezervele faţă de titularizare. Mă mulţumesc doar cu cele două mari probleme şi sper să nu ne fie nici măcar nouă ruşine de varianta pe care o trimitem mai departe. (Aplauze.)

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Suntem după câteva săptămâni bune de lucru şi Uniunea Democrată Maghiară din România poată să spună că am făcut paşi importanţi în a ajusta educaţia noastră la ceea ce înseamnă educaţie în Uniunea Europeană. Eu aş dori ca la finalul acestor dezbateri să vă dau un reper când vorbiţi de educaţie pentru minorităţile naţionale. Reperul acela prin care gândeşte un elev sau membru al comunităţii româneşti din Ucraina, din Serbia sau chiar din Ungaria, care ar fi optimul şi pentru ei, ca să fie cetăţeni ai statelor respective, menţinând, ceea ce este foarte important, identitatea naţională.

Noi credem că am făcut un pas important, şi mulţumim acelora care au sprijinit o europenizare a şcolii româneşti.

Mulţumesc ministerului, pentru că a colaborat profesional la elaborarea acestei legi, şi credem că a făcut un bine, şi vă urez, tuturor dascălilor, succes în ceea ce aveţi de făcut de acum încolo.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Nechifor.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

În primul rând, vreau să felicit pe colegii noştri, domnul deputat Anghel Stanciu şi domnul deputat Nicolăescu, pentru modul în care au încercat astăzi - ca opoziţie - să obţinem o lege mai bună pentru educaţie.

În al doilea rând, domnule ministru Funeriu, nu ştiu dacă aveţi copii, dumneavoastră şi domnul Hoară, dar dacă aveţi sau dacă veţi avea, sper să nu înveţe după legea dumneavoastră.

Şi, mă bucur, în plus, că desenul şi abilităţile practice se studiază, încă, în limba română.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule ministru, poftiţi, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Petru Funeriu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi fi foarte scurt în alocuţiunea mea.

În primul rând, vreau să răspund direct şi frontal la ceea ce a spus doamna deputat adineaori. Într-adevăr, legea care pleacă astăzi de la Camera Deputaţilor înspre Senatul României este o lege îmbunătăţită. Sunt convins de acest lucru, pentru că acest lucru se datorează muncii importante care a fost făcută atât de comisie, cât şi de plenul acestei Camere.

Legea care pleacă astăzi de la Cameră spre Senatul României este continuarea firească a unui demers care a început odată cu Pactul Naţional pentru Educaţie, a continuat cu Strategia pentru Educaţie, elaborată de Comisia prezidenţială extinsă, în care au fost luate în considerare atât propunerile sindicatelor, propunerile partidelor politice şi propunerile tuturor semnatarilor Pactului Naţional pentru Educaţie.

Doresc să vă mulţumesc pentru votul dat astăzi şi pentru discuţiile pe care le-am avut astăzi, deopotrivă celor care au votat împotriva acestei legi, şi celor care au votat pentru această lege, şi mă bucur, încă o dată, că această lege nu a intrat şi nu a ieşit din această Cameră a Deputaţilor, cunoscută sub numele de "Legea Funeriu", ci ea îşi continuă demersul firesc ca fiind legea noastră, a tuturor.

Îi invit pe deputaţii din arcul guvernamental să fie, alături de minister, modeşti în această victorie, pentru că această victorie nu doresc să o vedem ca fiind o victorie politică, ci să o văd ca fiind o victorie a noastră, a tuturor.

O victorie a noastră, a tuturor pentru a face acel pas înainte, sub semnul căruia am înscris acest demers legislativ. Să facem acel pas înainte de care România are nevoie, dar pe care l-am amânat, din păcate, de prea multă vreme.

Vreau să vă mai spun că această lege nu este decât un început, pentru că o lege, oricât ar fi ea de bună, nu rezolvă de una singură problemele unui domeniu sau ale unei naţiuni.

Este nevoie de o muncă susţinută, atât din partea ministerului actual, cât şi din partea celor care vor urma în Ministerul Educaţiei, pentru că odată cu această lege ne angajăm pe calea unei stabilităţi a sistemului educaţional pentru foarte mulţi ani.

Spuneam că această lege este un pas înainte important. Voi încheia spunând că ea este ceva mai mult. Şi am să vă invit, doamnelor şi domnilor deputaţi, să ne ajutaţi în demersul nostru, care de-abia de acum începe.

Îmi doresc ca această lege să fie începutul unui drum către visul fiecărui copil din România.

Vă mulţumesc şi vă doresc succes în continuare.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Închei lucrările şedinţei. Ne revedem marţi la ora 16,00.

Vă doresc o seară bună, iar celor care poartă numele de Constantin şi Elena "La mulţi ani şi sănătate!".

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.