Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, urmează dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 63 de deputaţi din partea Partidului Democrat Liberal.

În legătură cu timpul alocat pentru dezbaterea acestei moţiuni simple, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent al Camerei Deputaţilor: moţiunea simplă va fi citită de către unul dintre semnatari, conform procedurii, Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la început şi la încheierea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, luând în calcul câte zece secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat se prezintă astfel: Grupul PDL 17 minute, PSD 15, PNL 10 minute, UDMR trei minute, minorităţile naţionale trei minute, Grupul parlamentar progresist două minute, deputaţi independenţi două minute.

Dacă aveţi obiecţii, vă rog frumos? Domnul deputat Toader, din partea Grupului PDL, vă rog frumos.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am ridicat-o şi în Biroul permanent. Este pentru prima dată când la o moţiune, chiar simplă, sunt alocaţi timpi foarte puţini şi vă rog să ţineţi cont de solicitarea noastră, să fie măcar 15 secunde de fiecare parlamentar, urmând ca fiecare grup, dacă vrea să-şi utilizeze timpul, nu-i niciun fel de problemă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles. Propunerea dumneavoastră este creşterea timpului alocat pentru fiecare deputat de la zece secunde la 15 secunde.

Rog colegii deputaţi să pregătească cartelele pentru a supune la vot această propunere.

Să înceapă votul.

51 de voturi pentru, patru abţineri, 51 de voturi împotrivă.

Cererea dumneavoastră nu a trecut.

Supun votului propunerea iniţială: zece secunde pentru fiecare deputat.

Să înceapă votul.

71 de voturi pentru, patru abţineri, 40 de voturi împotrivă.

Cu majoritate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care doreşte să-şi retragă semnătura de pe moţiunea simplă.

Vă reamintesc că moţiunea simplă este fără amendamente.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă numele deputaţilor înscrişi la dezbatere şi o să rog din partea Grupului parlamentar al PDL..., cine va prezenta moţiunea?

Doamna deputat Raluca Turcan, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Domule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnă ministru al educaţiei,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

("Brambureala din educaţie duce la plagiat şi eşec şcolar!")

Este bine să începem textul acestei moţiuni cu ceea ce a lăsat Partidul Democrat Liberal în urmă, după doi ani şi jumătate de guvernare a educaţiei şi a cercetării. Cea mai bună sinteză a acestei situaţii este ceea ce a declarat chiar Comisia Europeană pe această temă: "În numele Comisiei Europene, felicităm Guvernul României pentru curajul şi determinarea pe care le-a arătat în reformarea sistemului de învăţământ din România. Este o acţiune foarte apreciată la nivelul Uniunii Europene, pentru că se înscrie în liniile directoare pe care Comisia Europeană vrea să le impună pentru viitoarele programe şi politici europene şi după 2014. România a adoptat o reformă sistemică, ambiţioasă, la toate nivelurile educaţionale. Rezultatele româneşti la testele internaţionale arată nevoia urgentă de consolidare a calităţii sistemului de educaţie în ansamblul său. De aceea, este important ca reformele să continue, întrucât învăţământul poate fi ameliorat doar prin eforturi susţinute privind politica în domeniu."

Sperăm ca domnul Ponta să-şi mai amintească faptul că a scris Comisiei Europene că, în decembrie 2011, întrebând-o ce crede despre reforma educaţiei din România, răspunsul de mai sus la solicitarea domnului Ponta a venit de la un comisar apropiat de familia lui politică. Facem această precizare pentru ca nimeni să nu fie tentat să dea vina pe doamna Reding. Aşadar, doamnelor şi domnilor guvernanţi USL, aţi găsit educaţia la cheie. Guvernul Ponta şi-a început mandatul sub cele mai favorabile auspicii în domeniul educaţiei şi cercetării. România avea o nouă lege a educaţiei, apreciată deschis la nivelul Comisiei Europene. Prin tot ceea ce se întâmplase în sistem, învăţământul din România începuse să se recredibilizeze.

Din păcate, tot ceea ce USL a făcut de la preluarea puterii a fost să dovedească faptul că nu se pricepe decât la distrugere sistematică. Guvernul Ponta a produs cel puţin următoarele dezastre, pentru care nu are nicio scuză în afară de propria-i incompetenţă:

1.Victor Ponta a fost incapabil să numească o persoană de calitate la Ministerul Educaţiei.

2.Guvernul Ponta a distrus sistematic organizarea pentru clasa pregătitoare, minuţios gândită de guvernarea PDL.

3.Guvernul Ponta a oprit toate demersurile pentru încurajarea învăţământului profesional reintrodus de guvernarea PDL.

4.Guvernul Ponta a schimbat pe criterii politice toţi inspectorii şcolari generali, toţi adjuncţii, precum şi peste 4.000 de directori de şcoli. Numirile au fost exclusiv politice.

5.Guvernul Ponta a ratat începerea anului şcolar cu o săptămână, pentru prima dată în istoria învăţământului din România.

6.Guvernul Ponta a modificat prin ordonanţă de urgenţă Legea educaţiei naţionale pentru a putea selecta cadrele didactice pe alte criterii decât performanţa.

7.Guvernul Ponta a modificat componenţa comisiilor ministerului, politizându-le, astfel încât aceste comisii să acopere plagiatul premierului Victor Ponta.

8.Guvernul Ponta a stopat finanţarea pe bază de calitate a programelor de studii din universităţi, alocând fonduri acestora pe bază de clientelism politic, şi nicidecum pe bază de valoare.

9.Guvernul Ponta a stopat organizarea masterului didactic, garanţia formării corecte a cadrelor didactice.

10. Guvernul Ponta a eliminat din comisiile de specialitate toţi membrii din străinătate şi a redus bugetul cercetării cu 300 de milioane de lei.

Să le luăm pe rând:

1."Cel mai cinstit guvern din România" a debutat cu nominalizarea doamnei Corina Dumitrescu, rector la o "celebră" universitate particulară, membru CSM din partea societăţii civile, soţia preşedintelui Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, domnul deputat PSD Cristian Dumitrescu. După identificarea unor falsuri în CV-ul Domniei Sale (oarecum, declararea unor studii nefăcute este o "modă" în USL, vezi şi cazurile Ponta şi Şova), ea a fost retrasă.

A doua nominalizare făcută de premierul Ponta pentru portofoliul educaţiei, cea a domnului senator PSD Ioan Mang, a generat cel mai penibil şi cel mai scurt mandat de ministru al educaţiei din România. A adus şi o premieră: un ministru plagiator dovedit.

A treia nominalizare, de această dată sub forma unui mandat interimar, a fost a domnului Liviu Pop, lider de sindicat, cel care nu a ştiut să scrie corect în CV numele liceului la care funcţiona drept cadru didactic. Liviu Pop a avut drept principală misiune "albirea" lui Victor Ponta, scăparea lui prin orice mijloace de un verdict oficial de plagiat. A realizat în acest scop epurarea politică a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, ca şi a Consiliului Naţional de Atestate, Titluri, Diplome şi Certificate Universitare.

În sfârşit, din lipsă de idei şi de oameni, domnul Ponta a revenit la soluţia Ecaterina Andronescu. Deci domeniul care are cel mai mult nevoie de stabilitate a avut patru miniştri în patru luni de zile. Record mondial.

2.Guvernul Ponta şi-a bătut joc de mii de elevi şi părinţi prin distrugerea sistemică şi cu bună ştiinţă a întregii organizări a clasei pregătitoare. Trebuie spus opiniei publice ceea ce aţi găsit în minister atunci când l-aţi preluat, doamnă ministru Andronescu, în luna mai:

a.noul curriculum pentru clasa pregătitoare şi clasa I aprobat;

b.procedurile de înscriere în mare parte finalizate;

c.bani în buget pentru mobilier şi materiale didactice;

d.procedurile de licitaţie publică pentru mobilier adaptat vârstei şi curriculumului demarate pe regiuni de dezvoltare (licitaţia pentru regiunea Nord-Est era deja pe SEAP);

e.procedurile de formare profesională a cadrelor didactice din fonduri europene erau prevăzute;

f.procedura de ocupare a posturilor era clară şi se baza doar pe performanţă.

Ce aţi făcut dumneavoastră, guvernarea USL? Vă reamintim:

a.Aţi dat afară conducerea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, care era responsabilă de curriculum şi implementarea acestuia. Consecinţă: perturbarea implementării curriculumului în şcoli.

b.În data de 18 mai 2012, de la Ministerul Educaţiei, Victor Ponta a dispus anularea licitaţiilor pentru mobilier şi alocarea banilor către şcoli, pentru ca mobilierul să poată fi cumpărat prin încredinţare directă, de la firmele de partid. Consecinţă: întârzierile pe care le cunoaştem, dar şi lipsă de omogenitate a mobilierului şi preţuri de achiziţie mult mai mari.

c.Aţi stopat toate procedurile de formare pentru cadrele didactice. Consecinţă: hei-rupism şi amânarea începerii şcolii.

d.Aţi modificat procedura de ocupare a posturilor. Consecinţă: criză de personal şi ocuparea posturilor pe bază de clientelism politic.

e.Aţi trecut imediat la epurarea politică a inspectorilor şi directorilor de şcoli. Consecinţă: haos în organizarea clasei pregătitoare.

În cei doi ani şi jumătate în care PDL a guvernat educaţia, niciun termen nu a fost depăşit, posturile erau ocupate integral cu zece zile înaintea începutului de an şcolar, iar copiii aveau orele pe bancă şi orarele în prima zi.

3.Distrugerea sistemică a învăţământului profesional introdus de Guvernul PDL, care se bazează pe modelul dual german. Este al treilea punct.

Vă reamintim, doamnă ministru Andronescu, că, în anul 2009, nu aţi dat cifra de şcolarizare pentru învăţământul profesional, trimiţând astfel zeci de mii de elevi către liceele tehnologice, fără ca aceşti copii să aibă vreo şansă la bacalaureat. Aţi distrus, aşadar, învăţământul profesional, sursa unor meseriaşi de calitate, de care România are nevoie. În februarie 2012, Guvernul PDL a reintrodus învăţământul profesional de doi ani, pe modelul învăţământului dual din Germania, după îndelungate discuţii cu angajatori importanţi din România. Fiecare elev are un contract cu o firmă, are bursă şi face perioade de practică la angajator - 60% în primul an şi 75% în anul II. Am dat astfel o şansă României de avea tineri meseriaşi pregătiţi temeinic, iar acestor tineri le ofeream certitudinea că vor avea un loc de muncă bun. Graţie acestui nou tip de învăţământ profesional, 12.500 de copii din România merg pe calea cea bună spre o carieră de succes.

Vă invităm, domnule Ponta să vizitaţi şcoli unde se desfăşoară această formă de învăţământ, ca să vedeţi rezultatele. Propunerea năstruşnică de a instaura un bacalaureat second-hand, un bac cu buletinul, nu face decât să introducă o formă fără fond. În loc să ne concentrăm să formăm tineri bine pregătiţi, inventăm diplome pentru a vinde iluzii copiilor noştri.

România are nevoie de tineri bine pregătiţi, nu de diplome fără valoare. Aceşti tineri, după ce termină cu succes învăţământul profesional de doi ani, aferent claselor a X-a şi a XI-a, obţin un certificat de competenţe profesionale de nivel 3 în Cadrul European al Calificărilor, recunoscut în întreaga Europă. Noi am ales să dăm tinerilor o pregătire temeinică, şi nu o diplomă fără valoare.

În plus, având în vedere precedentele populiste ale USL şi din opoziţie şi de la putere, nu e deloc exclus ca în 2013 sau 2014, sub presiunea unor fabrici de diplome universitare,să existeo iniţiativă parlamentarăde introducere aunui mecanism de echivalare a bacalaureatului profesional pentru acei tineri care vor faceunan pregătitor la o facultate.Să nu uităm că actualul ministru al educaţiei propunea în 2011, pe când era în opoziţie, ca tinerii care nu au luat bacalaureatul să poată face totuşi un an de facultate, urmând ca în această perioadă să susţină din nou examenul de bacalaureat.

Pentru o informare corectă, iată care sunt rutele educaţionale pe care le are un absolvent al clasei a IX-a astăzi, în baza Legii educaţiei naţionale:

a. poate merge la învăţământ profesional de doi ani, pe baza unui contract tripartit între elev, angajator şi şcoală. Finalizează studiile cu un certificat de competenţe profesionale, de nivel 3, recunoscut la nivel european. Cei mai buni absolvenţi au posibilitatea să meargă în continuare la liceul tehnologic, intrând în clasa a XI-a.

b. poate merge pe ruta liceului tehnologic, care duce la bacalaureatul tehnologic, recunoscut ca nivel 4 european, un adevărat bacalaureat, cu care poate merge cu fruntea sus la orice universitate din Europa.

c. elevii care au înclinaţii înspre studii de lungă durată merg la liceele teoretice şi la liceele vocaţionale şi vor da bacalaureatul obişnuit, care este recunoscut oriunde în Europa ca nivel 4.

Ce vreţi dumneavoastră, cei de la USL, să faceţi în fond? Vreţi să desfiinţaţi învăţământul profesional şi să-i trimiteţi pe toţi elevii care şi-ar dori acest învăţământ către liceele tehnologice, momindu-i cu un presupus bacalaureat profesional, care nu are nicio valoare şi nicio relevanţă. Sunt 12.500 de elevi care s-au înscris în acest an la învăţământul profesional, chiar dacă Guvernul Ponta a sabotat înscrierea la învăţământul profesional.

Cine este însă vinovat pentru cei 80% dintre elevii de la liceele tehnologice care nu au luat bacalaureatul? Vinovată este doamna ministru Ecaterina Andronescu pentru că a desfiinţat în 2009 învăţământul profesional, obligând practic zeci de mii de elevi să meargă la liceele tehnologice, neavând pregătirea necesară să treacă bacalaureatul. Soluţia corectă, aşadar, nu este acordarea fără eforturi a unei diplome de bacalaureat second-hand. Soluţia corectă este încurajarea şi extinderea învăţământului profesional, aşa cum a fost el introdus în guvernarea PDL.

Nu în ultimul rând, doamnă ministru Andronescu, mai puteţi cita o singură ţară din Uniunea Europeană care după ce începe anul şcolar modifică modul de desfăşurare al bacalaureatului? Unde sunt stabilitatea şi predictibilitatea sistemului, pe care guvernarea PDL le-a respectat?

4. Aţi schimbat toţi inspectorii şcolari generali din România precum şi majoritatea directorilor de şcoli. I-aţi schimbat pe inspectorii care au reuşit, în 2011, pentru prima dată, să organizeze un bacalaureat corect în România. Aţi schimbat directorii care cunoşteau toate datele pentru organizarea clasei pregătitoare. Şi vă miraţi că nu puteţi începe anul şcolar la timp? Este vina exclusivă a Guvernului Victor Ponta pentru că nu a lăsat profesioniştii să lucreze.

5. Aţi ratat începutul de an şcolar, lucru unic în istoria României şi a Europei. Modul în care aţi făcut acest lucru este jalnic, posibil chiar cu consecinţe juridice. E posibil să prezentaţi public ordinul privind amânarea începerii anului şcolar şi să dataţi acest ordin cu 31 august, deşi decizia a fost luată pe 1 septembrie? Probabil că da, dacă vorbim de Guvernul Ponta.

6. Legea educaţiei naţionale prevede o modalitate clară şi eficientă de selecţie a cadrelor didactice, bazată exclusiv pe performanţă. Aţi modificat prin ordonanţă de urgenţă legea, sub pretextul finalizării la timp a procedurilor, dar în realitate aţi urmărit introducerea mediocrităţii şi clientelei de partid în sistem. Aţi făcut cu atâta incompetenţă acest lucru încât nu aţi reuşit să acoperiţi necesarul de cadre didactice. Aşadar, fie aţi modificat greşit legea, fie aţi făcut-o pentru motive politice.

7. Aţi pervertit instituţii importante din domeniul educaţiei pentru a-l scăpa pe premierul Victor Ponta de un plagiat ordinar. O ţară întreagă a privit cu uimire cum proaspăt numitul, la vremea aceea, ministru al educaţiei, Ioan Mang, şi-a distrus credibilitatea în doar 3 zile, după ce presa a descoperit amploarea furtului intelectual pe care se baza viaţa sa academică. Ce declara domnul Ponta pe 10 mai 2012 despre acest caz? Citez: "Dacă acuzaţiile se dovedesc a fi adevărate, ministrul pleacă". Şi domnul Mang a plecat. Ceea ce a urmat este unic în istoria ţării noastre, unic în Europa şi o pată pe imaginea României care nu va mai putea fi ştearsă curând. Domnul Ponta a dat dispoziţie să fie schimbată Comisia Naţională de Etică, care a fost populată cu membri activi ai USL. Mai mult de o treime dintre membrii vechi şi-au dat demisia imediat, nedorind să fie pătaţi de alăturarea lor de foşti deputaţi USL sau foşti consilieri ai fostului preşedinte Ion Iliescu. Puţini intuiau atunci că scopul modificării comisiei nu era acoperirea domnului Mang, ci "albirea" domnului Ponta, care ştia foarte bine ce conţinea teza lui de doctorat. Restul a devenit caz de studiu despre plagiat, despre furt intelectual.

Plagiatul lui Victor Ponta, evident şi pentru un copil, a devenit subiect de presă pe plan internaţional. Nu credem că există o singură publicaţie importantă în lume care să nu fi relatat pe larg că premierul României este un plagiator: a furat titlurile academice cu care se laudă. Victor Ponta însă nu s-a oprit aici. Comisia de Titluri şi Diplome, celebra CNATDCU, care era formată din crema cercetării româneşti, s-a reunit pe data de 29 iunie pentru a tranşa cazul Ponta. Această comisie era singura abilitată prin lege să judece cazurile de plagiat din tezele de doctorat. Chiar în timp ce se reunea această comisie, premierul Ponta a dispus ministrului interimar al educaţiei, domnul Pop, să o demită. Primul verdict de plagiat a fost dat de CNATDCU, care a fost demisă instantaneu. Bineînţeles, Comisia de Etică numită ulterior de guvernarea USL, a emis, prin proceduri cel puţin dubioase, o aşa-zisă decizie prin care domnul Ponta a scăpat de acuzaţii.

Ulterior, Universitatea Bucureşti, şi ea pătată în acest scandal, a decis să formeze o comisie externă pentru a cunoaşte exact adevărul. Rezultatul este, aşa cum ştiţi, fără drept de apel. Citez din concluzii:

"Lectura atentă a celor 432 de pagini permite observarea în numeroase ocazii a unor pasaje frecvente şi abundente, împrumutate de la alţi autori, fără nicio trimitere la original. Ghilimelele, care sunt de rigoare în cadrul citatelor, şi indicarea sursei citatului sunt în general absente din teza supusă expertizei. Ţinând cont de frecvenţa acestor "împrumuturi", se poate ajunge la concluzia că o parte substanţială din teza prezentată şi susţinută de domnul Victor Ponta nu îi aparţine, căci autorul ei şi-a însuşit într-o manieră necinstită afirmaţii care nu îi aparţin, ceea ce constituie, conform definiţiei general admisă, plagiat, faptă care se pedepseşte în cea mai mare parte a legislaţiilor."

Autorii acestor rânduri sunt profesori consacraţi de la Universitatea Sorbona, Universitatea Strasbourg şi Universitatea Bucureşti. Ne aflăm, doamnelor şi domnilor, în faţa unui plagiat evident, constatat de toate comisiile, mai puţin de cea numită de însuşi autorul plagiatului. Doamnă ministru, ce veţi face? Veţi fi loială partidului şi veţi închide ochii la plagiatul premierului sau veţi fi loială României şi veţi retrage, aşa cum e legal şi moral, titlul de doctor al prim-ministrului Ponta? Câte plagiate mai are PSD în aşteptare? Doamnă ministru, vă solicităm să ne spuneţi de la tribuna Camerei Deputaţilor, pentru că pretindeţi a fi om al şcolii: a plagiat sau nu Victor Ponta? Dumneavoastră, dacă aţi fi văzut un astfel de doctorat în 2003, l-aţi fi admis?

Concluzia este simplă: premierul Victor Ponta este un plagiator, care a profitat de puterea lui politică pentru a demite comisiile care trebuiau să îl judece şi le-a înlocuit cu comisii formate din prieteni politici. Victor Ponta a pervertit instituţii fundamentale ale sistemului de educaţie din România cu un singur scop: să îşi acopere plagiatul indubitabil. Dincolo de dezastrul creat prin lipsa demisiei, Victor Ponta a pervertit instituţii pentru a ieşi basma curată. Mai grav este faptul că domnul Ponta este acum vulnerabil pe plan intern şi extern, iar oameni din propriul partid folosesc această vulnerabilitate pentru a-l controla. România are acum un premier şantajabil de către baronii propriului partid, are aşadar un premier care acţionează la comandă pentru a obţine îngăduinţa de a mai rămâne o zi în fruntea guvernului. Câte zile aţi mai fi premier, domnule Ponta, dacă oameni din partidul dumneavoastră sau din USL ar începe să spună că sunteţi un plagiator? Niciuna, şi ştiţi asta, de aceea le îndepliniţi toate poftele. Ca de exemplu, trecerea liceelor la consiliile judeţene, pentru a fi mai bine controlate de şefii USL din teritoriu.

8. Aţi stopat finanţarea universităţilor pe baza calităţii programelor de studii şi a performanţei universităţilor, renunţând la sistemul implementat de guvernarea PDL. Anul acesta, prin ordonanţă de urgenţă, finanţarea a stat din nou la mâna ministrului, cu suspiciunile aferente de clientelism. Din nou nu recunoaşteţi performanţa, sunteţi prietenii imposturii, din nou distrugeţi credibilitatea cu greu clădită.

9. Aţi distrus masterul didactic. Prin lege, Guvernul PDL a tratat problema de bază a învăţământului: formarea iniţială neadecvată a cadrelor didactice, instituind un mod de formare iniţială performant. De asemenea, prevăzusem, pentru a-i atrage pe tineri către cariera didactică, acordarea unei burse echivalente cu salariul de angajare tuturor celor care urmează masterul didactic. Aţi stopat organizarea masterului didactic, revenind la metodele de formare iniţială care au dat rezultatele catastrofale pe care le cunoaştem. De ce nu spuneţi public că aţi stopat masterul didactic pentru că nu doreaţi să daţi burse celor care voiau să se îndrepte către învăţământ?

10. Aţi redus bugetul cercetării cu 300 de milioane de lei. Aşa cum ştiţi, prioritatea Guvernului PDL a fost punerea pe picioare şi obţinerea finanţării proiectului Extreme Light Infrastructure de la Măgurele - laserul de la Măgurele. Guvernul PDL a făcut multe eforturi pentru ca României să-i fie aprobată finanţarea din fonduri europene a acestui proiect pentru care discuţiile fuseseră începute în vremea Guvernului Tăriceanu. Acum, când graţie credibilităţii şi eforturilor Guvernului PDL, acest proiect a fost aprobat, dumneavoastră transmiteţi două semnale care dinamitează credibilitatea României în domeniul cercetării:

a. i-aţi dat afară din CNATDCU pe toţi membrii care erau tineri şi valoroşi oameni de ştiinţă români din marile universităţi ale lumii şi pe care Guvernul PDL i-a numit şi i-aţi înlocuit cu mediocrităţi afiliate USL.

b. aţi redus bugetul cercetării cu 300 de milioane de lei, echivalentul a 25% din bugetul proiectului ELI! Ne amintim că există precedente în acest sens, fiindcă în mandatul dumneavoastră din 2009 aţi redus bugetul cercetării cu aproape 50%.

Doamnelor şi domnilor,

În nici 5 luni de guvernare, USL a reuşit să distrugă coerenţa dată sistemului de educaţie prin Legea educaţiei naţionale - lege care, reamintim, a fost lăudată de Comisia Europeană. Grav este şi ceea ce doriţi să faceţi în continuare, iar de departe cel mai grav lucru este intenţia dumneavoastră legată de clasa pregătitoare. Dacă mutaţi clasa pregătitoare la grădiniţă, copiii de 3 ani vor rămâne fără locuri în grădiniţă, fiindcă grădiniţele se vor aglomera din nou, iar părinţii lor vor căuta disperaţi soluţii la această problemă. I-aţi întrebat pe părinţii celor care au intrat la grădiniţă în acest an, să vă spună cât de uşor au găsit locuri? Dacă mutaţi clasa pregătitoare la grădiniţă, România va fi unică prin faptul că va avea grădiniţă de 4 ani!

Pe scurt, Guvernul USL şi-a bătut joc de toate principiile şi ideile conţinute în legea educaţiei: fie prin desfiinţare, fie prin ignorare, fie prin sabotare. Am dat destule exemple din care a rezultat că Guvernul USL nu e deloc dedicat introducerii excelenţei şi meritocraţiei în educaţie, nu e dedicat modernizării învăţământului, ci e adeptul îndârjit al mediocrităţii şi clientelismului, întreţinând iluzii, confuzii şi false speranţe.

Doamnelor şi domnilor, sistemul de învăţământ a fost grav decredibilizat atunci când descoperirea cazului de plagiat al premierului Victor Ponta nu a produs nicio consecinţă pentru plagiator. Din acest motiv, elevii, studenţii, părinţii şi profesorii văd astăzi la vârful statului modelul viu al succesului academic prin furt. Victor Ponta reprezintă exemplul total descurajant pentru orice elev bun, pentru orice student serios, care îşi doreşte ca succesul şcolar să fie bazat pe merit.

Cât timp Victor Ponta rămâne doctor în drept, sistemul de învăţământ transmite tuturor mesajul că furtul este premiat, că impostura este binevenită, că minciuna este apreciată.

Nu trebuie să uitaţi, doamnelor şi domnilor din USL, că plagiatul din teza de doctorat nu e singura dovadă de impostură academică a premierului Ponta. Vă reamintim că Victor Ponta şi-a falsificat CV-ul, transformând două cursuri din străinătate în masterate. Un curs de perfecţionare la Universitatea din Catania a figurat ani de zile în CV-ul primului ministru drept masterat. Acest masterat a dispărut din CV-ul premierului imediat după izbucnirea scandalului de plagiat. Povestea s-a repetat cu un alt curs urmat de Victor Ponta în străinătate. În CV-ul premierului, publicat în 2011 în enciclopedia Who’s Who, Victor Ponta avea trecut un masterat la Universitatea Oxford. În CV-ul actual, aceste studii sunt descrise drept şcoală de vară. Nu este de mirare că, invitaţi de un astfel de premier, mulţi dintre oamenii de ştiinţă români din străinătate, care se reunesc bianual la Bucureşti, au evitat să răspundă pozitiv în acest an, pentru că nu acceptă invitaţia unui premier plagiator.

În concluzie, domnule Ponta, aţi plagiat, v-aţi falsificat CV-ul, aţi dovedit că distrugeţi sistematic coerenţa învăţământului din România, aţi politizat în cel mai agresiv mod cu putinţă un sistem-cheie pentru România, aţi decredibilizat cercetarea.

Ţinând cont de toate aceste lucruri spuse până acum, solicităm următoarele:

1. Renunţarea la introducerea bacalaureatul profesional pentru 2013 şi continuarea învăţământului profesional, aşa cum a fost el reintrodus în 2012, precum şi aplicarea Legii educaţiei naţionale în ceea ce priveşte bacalaureatul tehnologic.

2. Renunţarea la ideea mutării clasei pregătitoare obligatorii de la şcoli la grădiniţe, pentru a nu bloca posibilitatea copiilor de 3 ani să intre la grădiniţă în 2013 şi pentru a nu ajunge în situaţia de a trimite învăţătoarele să lucreze în grădiniţe.

3. Depolitizarea organismelor care se ocupă de etica universitară şi de verificarea titlurilor universitare, precum şi numirea urgentă în aceste consilii a oamenilor de valoare, inclusiv din diaspora ştiinţifică românească.

4. Renunţarea la numirea politică a directorilor de şcoli şi introducerea unui sistem transparent, prevăzut de Legea educaţiei naţionale, care să stimuleze performanţa managerială, nu servilismul clientelei de partid.

5. Retragerea de către ministrul educaţiei a titlului de doctor deţinut în mod nemeritat de premierul Victor Ponta şi emiterea unei interdicţii pentru acesta de a mai activa pentru cel puţin 5 ani de zile în învăţământul universitar.

6. În final, demisia premierului Ponta şi a ministrului educaţiei Ecaterina Andronescu, vinovaţi desituaţia educaţiei, decredibilizarea cercetării, sabotarea efortului de a introduce performanţă în sistem, neglijenţă, crearea de confuzie îninstituţiiledin domeniul educaţiei, precum şi în rândurile elevilor, profesorilor şi părinţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

O invit în continuare la tribună pe doamna ministru Ecaterina Andronescu, din partea Guvernului.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu (ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului):

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fără îndoială, sunt din categoria celor care acceptă şi consideră că o moţiune nu este numai o procedură constituţională şi ea, fără îndoială, trebuie apreciată cu tot respectul, dar şi dintre cei care consideră că o moţiune poate să fie prilejul unor dezbateri importante în Parlamentul României pe domeniul pe care ea se constituie. Şi, de aceea, am aşteptat conţinutul acestei moţiuni cu speranţa că, fără îndoială, el se va referi la problemele cu care învăţământul se confruntă şi că va încerca să scoată educaţia din teatrul luptei politice, aşa cum aţi procedat în ultimii ani, cât v-aţi aflat la guvernare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am răspuns moţiunii citite de la acest microfon pe aproximativ 16 pagini. N-am să citesc integral acest răspuns. Dar am să încerc să răspund cu fapte lucrurilor, problemelor pe care moţiunea le ridică.

Şi, în primul rând, aş vrea să mă refer la clasa pregătitoare.

Am preluat mandatul de ministru la începutul lunii iulie şi vă mărturisesc adevărul. Puteţi să-l verificaţi cu documente. În afară de faptul că era aprobat curriculumul şi atât, nimic altceva nu era gândit şi pregătit ca demers pentru ca această clasă să demareze, pentru prima dată, la 15 septembrie, în condiţiile unei pregătiri corespunzătoare.

Ca urmare, cu toate inspectoratele şcolare care n-au plecat în vacanţă, în această vară, în cele două luni am încercat să recuperăm ceea ce nu s-a făcut de la promulgarea Legii învăţământului, moment din care se ştia de existenţa acestei clase pregătitoare. Şi anume, în primul rând, această clasă era gândită ca o formulă de trecere de la grădiniţă spre şcoală, ca o formulă prin care achiziţiile în cunoaştere să se realizeze în şcoală cu mijloacele jocului.

Nu existau materiale didactice gândite pentru clasa pregătitoare şi, fără îndoială, nu exista un demers coerent care să ducă la 15 septembrie la existenţa acestor materiale didactice în şcoli.

Ca urmare, printr-o hotărâre pe care a luat-o Guvernul Ponta, s-a acceptat ca dintr-un program derulat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, o sumă să fie alocată materialelor didactice şi s-a trecut imediat la constituirea portofoliului acestor materiale, cu ajutorul experţilor de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi experţilor din Ministerul Educaţiei la lansarea licitaţiei şi la derularea licitaţiei, în aşa fel încât materialele didactice să fie în şcoală la timp. Cu eforturi extrem de susţinute, lucrul acesta a fost reuşit într-un termen extrem de scurt.

În acelaşi timp, erau aproape toţi copiii înscrişi în clasa pregătitoare. Ministerul Educaţiei, deşi trimisese profesorii la un recensământ absolut neaşteptat şi, fără îndoială, care nu face parte din fişa postului cadrelor didactice, estima pentru clasa pregătitoare un număr de 6 mii de clase.

În realitate, sunt 8.700 de clase şi sigur că a trebuit să facem eforturi suplimentare ca această diferenţă să fie asumată şi numărul respectiv de clase să fie, de asemenea, pregătite din toate punctele de vedere în mod corespunzător. Poate problema cea mai neplăcută a acestei pregătiri o reprezintă spaţiile în care s-au organizat aceste clase pregătitoare.

Am invocat de multe ori, atunci când eram în opoziţie, cum spunea doamna Turcan de la acest microfon, faptul că pentru un asemenea demers este nevoie de un studiu de impact, care n-a existat. Măcar de o evaluare la nivelul inspectoratelor, în aşa fel încât să ne asigurăm că există spaţii adecvate pentru copiii aceştia cu vârste de 5-6 ani. Lucrul acesta nu s-a întâmplat şi, ca urmare, ne-am aflat în situaţia să organizăm clase pregătitoare în spaţii total neadecvate. În ateliere, în laboratoare, s-au desfiinţat în foarte multe şcoli laboratoarele de fizică, de chimie, de biologie şi chiar de informatică. În birourile pentru personalul administrativ, în anexele unor săli de clasă, în săli de sport, în internate, în cabinete metodice, în cluburile elevilor, în grădiniţe învecinate, în sălile de festivităţi, în cămine, în vestiare, în săli multimedia, în cabinete metodice, în spaţiile destinate programelor after school, în cabinete de logopedie şi, sigur, în alte spaţii total neadecvate, în holurile şcolilor, spaţii total neadecvate vârstei de 5-6 ani.

Ca urmare, evident că să greşeşti putem admite, că este omeneşte, dar să perseverezi în greşeală este diabolic. De aceea, se impune o analiză foarte corectă şi foarte la obiect, în aşa fel încât în anul şcolar următor să nu reedităm necazurile acestui an şi să nu-i punem pe părinţi în situaţia de a-şi retrage copiii de la şcoală pentru că învaţă în spaţii neadecvate.

Dacă vorbim de părinţi, aduceţi-vă aminte şi nu puneţi sub semnul întrebării şi inteligenţa şi memoria oamenilor. Aduceţi-vă aminte prin ce-au trecut părinţii când şi-au înscris copiii în clasa pregătitoare. Şi-au schimbat domiciliul. Ne trezim acum cu adrese în care locuiesc 10-12 familii, şi-au declarat la notariat apartenenţa la grupuri etnice ca să-şi poată înscrie copiii la şcoala germană, şi multe asemenea aberaţii, iertaţi-mă că folosesc un cuvânt atât de dur de la acest microfon. Asemenea situaţii nu trebuie să se mai repete. Părintele trebuie să aibă libertatea de a decide pentru copilul lui şcoala pe care o alege şi învăţătorul la care trebuie să meargă.

Sigur că nu am timp acum să citesc măcar câteva din locaţiile în care clasa pregătitoare a fost organizată în condiţii total inadecvate.

Despre clasa pregătitoare. Peste clasa pregătitoare nu putem să trecem fără să facem referire la faptul că nu era nimic pregătit în legătură cu cadrele didactice care trebuiau să intre la această clasă la 15 septembrie.

Ca urmare, dintr-un program din fondurile europene, împreună cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi cu experţii din Ministerul Educaţiei, am stabilit un program de formare a cadrelor didactice, de formare a formatorilor şi apoi de formare a cadrelor didactice, şi socotesc că anul acesta a fost chiar un noroc faptul că s-au înscris pentru a preda la clasa pregătitoare cadre didactice calificate, în marea lor majoritate titulari şi în marea lor majoritate cu studii atât pe învăţământul preşcolar cât şi pe învăţământul primar.

Aceasta a fost o şansă. Această formare a profesorilor ar fi trebuit să înceapă cu un an înainte, nu să se realizeze în două luni de zile până la debutul clasei pregătitoare.

Evident că am anunţat şi vom face acest lucru, vom lua măsurile necesare pentru remedierea acestor situaţii, pentru ca părinţii, profesorii, şcolile, directorii să nu se mai confrunte cu situaţia cu care s-au confruntat anul acesta în ceea ce priveşte organizarea clasei pregătitoare.

Vorbiţi despre Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, de faptul că s-a schimbat conducerea. Dar vă reamintesc, stimaţi semnatari ai acestei moţiuni, că în doi ani de zile, dumneavoastră aţi numit trei directori la acest institut, iar cel care a plecat la 30 iunie anul acesta, atât i-aţi dat mandatul. I se încheia mandatul pe 30 iunie. Apoi, despre ce vorbim, dacă dumneavoastră aţi luat această decizie şi noi n-am făcut decât, evident, să o aplicăm?

Consider că Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei are un rol important în deciziile pe care ministerul le ia. De aceea, deja am demarat întâlnirile cu experţii acestui institut, cu experţii din universităţile unde există facultăţi de ştiinţe ale educaţiei, pentru a demara curriculumul. Legea a fost aprobată şi a intrat în aplicare pe 8 februarie 2011, iar acum ne aflăm în situaţia în care avem curriculum doar pentru clasa pregătitoare, pentru clasa I şi pentru clasa a II-a. Ce s-a întâmplat în aceşti aproape doi ani în care preocuparea nu s-a centrat pe noul curriculum, dacă tot aţi produs o lege nouă şi dacă tot aţi vrut să faceţi schimbări în această direcţie?

De aceea, acum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, împreună cu cadrele didactice universitare de specialitate lucrează la elaborarea în continuitate a curriculumului de la clasa pregătitoare şi până la ultima clasă de liceu. De aceea, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei reprezintă pentru noi un punct de sprijin important şi-l tratăm cu tot respectul şi cu toată atenţia necesară.

Precizaţi în moţiune că în 2009 nu am dat cifre de şcolarizare pentru învăţământul profesional. Şi aşa este. Este cred că singurul lucru corect din moţiunea pe care dumneavoastră o prezentaţi. Dar nu spuneţi de ce n-am dat cifră de şcolarizare şi nu spuneţi de ce n-aţi dat dumneavoastră în 2010, în 2011 şi în 2012. pentru că la o analiză pe care am făcut-o în 2009 am constatat că absolvenţii şcolilor profesionale într-o proporţie cuprinsă între 95 şi 97% urmau liceul pe ruta progresivă, adică un an în plus şi de cheltuială şi din viaţa lor fără efectele scontate. De ce? Pentru că în toată această perioadă până în 2009 şcoala profesională nu a fost racordată la nevoia de pe piaţa muncii.

N-am dat cifră de şcolarizare cu speranţa că pot să racordez această şcoală profesională la ceea ce cere piaţa muncii şi, evident, din anul următor să putem intra pe domeniile de specialitate, în aşa fel încât şi absolvenţii acestor şcoli, dar şi părinţii lor să înţeleagă de ce fac o asemenea şcoală, la ce le este utilă, că-şi pot găsi cu şcoala profesională un loc de muncă. Altfel, şcoala este inutilă şi ei caută alte soluţii pentru cariera lor profesională.

Aţi introdus anul acesta pentru profesionalizarea prin şcoala profesională o improvizaţie care pe mine mă cutremură. Adică, elevii după clasa a IX-a, după ce au luat o rută profesională spre liceu, să renunţe la ruta profesională pe care au ales-o şi să se orienteze în şcoala profesională. Eu cred că această invenţie nu face decât să-i păcălească pe cei 12 mii de copii care s-au înscris, din 20 şi ceva de mii cât aţi preconizat dumneavoastră.

Cred că soluţia pentru şcoala profesională se găseşte după gimnaziu, după clasa a VIII-a, dar şcoala profesională trebuie să fie racordată la nevoia de pe piaţa muncii şi de aceea mi se pare că este firesc să corectăm şi să procedăm în conformitate cu ceea ce este bine pentru elevii care accesează această şcoală şi nu ceea ce credem noi într-o lume virtuală că se potriveşte dintr-o decizie eventual luată în cabinetul ministrului.

Vă referiţi în moţiune la bacalaureatul profesional.

Doamnelor şi domnilor semnatari ai acestei moţiuni,

Nu se poate să nu vă uitaţi care sunt efectele, în cea mai mare parte probabil legate şi de inadecvarea subiectelor, a celor două sesiuni ale examenului de bacalaureat, promoţiile 2011 şi 2012. sunt circa 150 de mii de absolvenţi de liceu care au fost abandonaţi şi îngroaşă rândurile şomerilor. Uitaţi-vă anul acesta cum s-au înscris în şomaj, imediat după ce n-au promovat examenul de bacalaureat. Eu cred că nu putem să fim o societate care să nu ne pese dacă un tânăr de 18 sau 19 ani începe o carieră profesională sau, dimpotrivă, îngroaşă rândurile şomerilor şi debutează într-o manieră absolut inacceptabilă.

De aceea, bacalaureatul profesional nu atinge bacalaureatul naţional, care trebuie să rămână permisul de acces în învăţământul superior. Bacalaureatul profesional vine ca o soluţie de creşterea competenţelor profesionale şi ca o şansă de integrare pe piaţa muncii din partea celor care îl susţin. Pentru că acest bacalaureat are în conţinutul lui şi competenţele generale, dar şi competenţe noi, competenţele antreprenoriale date de lucrarea scrisă, de proiectul şi de proba practică pe care ei trebuie să le susţină.

De aceea cred că faptul că invocaţi la adresa acestui tip de bacalaureat lucruri care sunt total nepotrivite, nu este decât o dovadă a faptului că n-aţi avut probabil răgazul sau n-aţi avut specialiştii care să explice că într-o şcoală poţi să finalizezi având mai multe rute profesionale ulterioare şi trebuie să vii cu legislaţia în favoarea celor pe care îi gestionezi într-un moment sau altul.

Invocaţi schimbarea directorilor şi inspectorilor generali şi generali-adjuncţi şcolari.

Personal, vă spun că n-am schimbat de când am preluat mandatul până acum. Dar cum este posibil să uitaţi că atunci când aţi preluat guvernarea, într-o noapte aţi schimbat toţi directorii, toţi inspectorii şcolari generali şi ceilalţi inspectori din inspectoratele şcolare! Noi am transmis acum inspectoratelor o recomandare să nu schimbe decât directorii ale căror performanţe şcolare sunt necorespunzătoare. Sunt licee în care doi ani la rând n-a promovat niciun elev bacalaureatul. Cred că este şi vina directorului de şcoală şi cred că inspectoratul care a schimbat un astfel de director a procedat foarte corect. Au mai fost schimbaţi directorii care şi-au dat demisia sau care au împlinit vârsta de pensionare şi au trecut la pensie.

Am venit public cu o propunere şi poate ne sprijiniţi să o aducem ca o modificare în lege pentru a încheia odată şi odată politizarea şcolilor, şi anume, cred că directorul şcolii trebuie ales de consiliul profesoral, aşa cum rectorii universităţilor sunt aleşi de senatele sau de comunităţile academice respective.

Faptul că în lege aţi prevăzut altceva este o dovadă că n-aţi avut nicio clipă intenţia de a depolitiza şcoala. Vreau să facem acest lucru şi cred că este o şansă de a creşte performanţa în şcoală.

Dumneavoastră vorbiţi de performanţă, dar un document care a produs efecte pozitive şi care a fost promovat în 2003, şi anume o hotărâre de Guvern prin care în toate centrele de judeţ funcţionau centre de creştere a performanţelor şcolare şi care într-un an de zile reuşiseră să adune circa 12 mii de elevi... le-aţi desfiinţat. Acum întreb judeţele în care mă duc şi aflu că doar la Cluj mai există un asemenea centru de performanţă. Păi, atunci cum vorbim de performanţă de la această tribună când în realitate lucrurile iată cum stau: abandonăm performanţa aşa cum am abandonat şi olimpicii în 2011, i-aţi abandonat şi nu le-aţi dat premiile care li se cuvin.

Sunteţi în eroare atunci când spuneţi că s-ar putea să fie o problemă juridică în legătură cu Ordinul ministrului prin care şcoala a început la 17 septembrie pentru că 15 era sâmbătă. În tradiţia şcolii româneşti, şcoala începe la 15 septembrie. Iar cu această decizie eu am informat Guvernul în 29 august şi, fără îndoială, ordinul l-am emis imediat după şedinţa de Guvern, aşa încât este un nou neadevăr la care faceţi referire.

În legătură cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului emisă la sfârşitul lui mai 2012 care face modificări în ceea ce priveşte ocuparea şi mişcarea personalului didactic, eu cred că dacă n-ar fi existat această ordonanţă, am fi avut astăzi şcoli fără personal didactic. După părerea mea, greşit a fost demarat procesul de titularizare. Am găsit scoase la concurs pentru titularizare aproximativ 6 mii de posturi şi alte 32 de mii pentru suplinire. Eu cred că un număr atât de mare de suplinitori niciodată sistemul de învăţământ nu l-a avut. Şi cred că un număr atât de mare de suplinitori nu este de natură să crească performanţa sistemului, să-i dea calitate. Ci, dimpotrivă, să-l facă instabil şi să ne confruntăm aşa cum ne-am confruntat anul acesta cu rezultatele de la sfârşit de an extrem de nemulţumitoare: 57 de mii de copii absolvenţi ai clasei a VIII-a n-au luat măcar media 5 la evaluare, din care 37 de mii sunt din mediul rural.

Ce se întâmplă cu şcolile din mediul rural? De ce am ajuns aici? Care sunt măsurile pe care dumneavoastră le-aţi luat pentru a scăpa de acest păcat extraordinar de mare pe care-l face sistemul, inteligenţa se naşte peste tot în ţară. Copiii aceia din mediul rural n-au nicio vină că li s-a deplasat şcoala de domiciliu cu opt sau zece kilometri şi n-au microbuzele necesare ca să ajungă la şcoală.

Prin aceeaşi ordonanţă, ministerul a venit şi în favoarea sistemului de învăţământ superior care era în situaţia să nu-şi poată acoperi normele, pentru că aţi introdus în lege o măsură pe care n-o are nimeni în lume: profesorii universitari la 65 de ani să plece acasă, să nu mai poată conduce nici doctorate. Ieri am avut la deschiderea uneia dintre universităţi un fost membru al Academiei Române pe care noi l-am pensionat la 70 de ani, pentru că legea anterioară era mai generoasă, şi care de 11 ani este la Texas University "full professor". Asemenea exemple sunt numeroase. Ne pasă de şcoală, de învăţământul superior, vrem sau nu-i vrem performanţă? Dacă-i vrem, atunci măsurile trebuie să fie racordate la realitatea sistemului, nu inventate într-un cabinet de ministru.

Aţi făcut referire în moţiune la Consiliul de etică şi la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

Stimaţi colegi,

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a fost constituit din pixul ministrului. Am schimbat acest consiliu şi am cerut universităţilor să propună cadre didactice cu performanţă academică şi s-a constituit acest consiliu, conform oricărei democraţii academice, dintre propunerile universităţilor şi universităţile le-au aprobat prin structurile lor de conducere, respectiv din senat.

Acest consiliu şi-a constituit comisiile, iar comisiile fac propuneri în continuare de regulamente şi de membri ai acestor comisii unor cercetători şi cadre didactice din diaspora sau din universităţi din străinătate. Ne interesează performanţa şi am dovedit prin toate măsurile pe care le-am luat că acesta a fost obiectivul major şi că am avut priceperea să luăm măsuri adecvate, nu măsuri inventate care cel mult pot să fie cuprinse în mediul virtual.

Consiliul Naţional de Etică funcţionează nu pe baza unui regulament pe care l-a stabilit ministerul, ci pe baza legii pe care a elaborat-o - şi pe care dumneavoastră aţi aprobat-o - pe care a elaborat-o ministrul Funeriu. Consiliul Naţional de Etică este, conform legii, cel competent să decidă în legătură cu abaterile de la etica universitară pentru demnitari. Ministrul nu are niciun fel de rol în această procedură. Încă o dată subliniez: nu este o procedură pe care eu am promovat-o, este o procedură rezultată din Legea nr.1 pe care dumneavoastră v-aţi asumat răspunderea împreună cu Guvernul pe care l-aţi susţinut.

Vorbiţi de clasificarea universităţilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi semnatari ai acestei moţiuni,

Nu există documente în Ministerul Educaţiei care să confirme legalitatea unui asemenea demers de o asemenea importanţă, motiv pentru care suntem acum confruntaţi cu două procese: Universitatea din Suceava şi Asociaţia universităţilor private din România au dat ministerul în judecată pentru nerespectarea legii în procesul de clasificare a universităţilor.

Cum putem să răspundem acestor procese fără documente? De ce nu s-a respectat în acest proces de clasificare legea pe care dumneavoastră v-aţi asumat-o? ştiu din poziţia mea de rector că întâi ni s-au cerut datele şi după aceea a fost aprobată de Guvern metodologia privind criteriile de clasificare şi de ierarhizare a programelor de studiu, contrar prevederilor din lege, în care se spune foarte clar: trebuie întâi să fie elaborată metodologia cu criteriile, apoi să fie cerute universităţilor date.

De asemenea, nu avem date oficiale, publice, publicate în Monitorul Oficial, despre modul în care au fost selecţionate instituţiile externe participante la acest proces. Pentru că legea spune la fel de limpede că prima clasificare se face de către o instituţie selectată dintre instituţiile care au asemenea competenţe. Ar trebui să găsim aceste documente ca să putem explica nu numai în justiţie, dar să putem explica şi universităţilor, pentru că o asemenea clasificare are consecinţe în finanţare şi nimeni nu poate să decidă o finanţare mai mare sau mai mică fără să aibă o bază legală pentru această finanţare. Dar pentru că vorbiţi că aţi introdus această finanţare pe criterii de calitate, vă reamintesc că am fost primul ministru care în anul 2001 a introdus pentru prima dată finanţarea universităţilor pe criterii de calitate şi se ajunsese la o cotă de 30% din finanţare, finanţarea pe criteriile de calitate stabilite nu de minister, ci de instituţiile care sunt abilitate.

Aţi făcut referire la masteratul didactic.

Stimaţi colegi,

Nimic din masteratul didactic nu am găsit pregătit de cei care au fost înaintea mea în minister. Ca urmare, eu nu pot să-mi asum un demers academic fără ca el să fie pregătit în mod corespunzător. Nici bani în buget n-aţi prevăzut pentru acest masterat didactic şi apare şi o contradicţie legislativă, pentru că se vorbeşte de faptul că masteratul didactic intră odată cu prima promoţie care a fost admisă la universitate pe legea nr.1 din 2011. Asta înseamnă că prima promoţie pentru care trebuie să fie organizat masterat didactic este promoţia absolvenţilor din 2014, nu de anul acesta sau de anul trecut.

De aceea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna ministru, vă cer permisiunea... Aveţi 50 de minute ca reprezentant al Guvernului, aţi vorbit 30 de minute. Vă reamintesc că nici n-au început dezbaterile pe grupuri parlamentare şi probabil că va trebui să spuneţi ceva şi la sfârşit. Eu sunt dator să fiu păzitorul dumneavoastră să mai aveţi 20 de minute măcar la sfârşit.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

De aceea, şi problema masteratelor didactice este în analiza noastră şi încercăm împreună cu universităţile să pregătim şi curriculumul şi resursele necesare pentru ca această formă de învăţământ, ciclul al II-lea Bologna, să fie tratată aşa cum se cuvine.

S-a mai făcut aici o afirmaţie pe care vreau de asemenea să o contrazic. S-a spus că absolvenţii de liceu de anul acesta şi de anul trecut au luat rezultate proaste la bacalaureat pentru că în 2009 eu i-am trimis spre liceele tehnologice.

Vă rog, haideţi să facem împreună calculul. Este foarte simplu: cei care au intrat în liceu în 2009 termină în 2013.

Despre ce vorbim?

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna ministru, vă mulţumesc şi eu.

Colegii mei din grupurile parlamentare au înaintat lista deputaţilor înscrişi la dezbatere.

Din partea Grupului PDL are cuvântul doamna Doiniţa Chircu.

Se pregăteşte preşedintele Comisiei pentru învăţământ, domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Cred că veţi avea aceeaşi îngăduinţă şi vizavi de timpul alocat nouă, aşa cum aţi avut îngăduinţă, şi e şi normal, faţă de doamna ministru.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat,

Doamna ministru, ca reprezentant al Guvernului, scrie în regulament, are dreptul la 50 de minute înainte şi după.

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

Depăşite deja în momentul acesta şi ne gândim că şi la sfârşit...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

30 de minute, doamnă. Vă cumpăr un ceas când e ziua dumneavoastră. Aveţi cuvântul.

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

Vă mulţumesc.

Dar eu zis că e bine ce aţi făcut şi e bine să aveţi îngăduinţă şi vizavi de noi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă fac cadou un ceas.

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi deputaţi,

Doamnă ministru,

Probabil că vă puneţi nejustificat întrebarea de ce o moţiune simplă pe educaţie. Încerc în cele ce urmează să vă conturez un răspuns sintetizat cu speranţa că veţi găsi libertate politică şi puterea de a face în sfârşit ceea ce trebuie pentru învăţământ sau de a vă recunoaşte limitele şi a vă da demisia.

După mai multe încercări eşuate ale PSD pentru educaţie, aţi ieşit din jobenul premierului Ponta tot dumneavoastră pentru a treia oară spre liniştea acoliţilor dumneavoastră şi neliniştea sistemului de învăţământ pe care l-aţi bulversat de fiecare dată când aţi deţinut acest portofoliu.

Aţi reuşit performanţa de a intra în mentalul tuturor şi veţi rămâne pentru posteritate ca posesoarea unui apelativ care vă defineşte exact, dar societăţii româneşti îi produce grave prejudicii. Abrambureala e clar că nu mai poate continua. Pentru a treia oară sistemul de educaţie este supus unor noi experimente pe spinarea copiilor noştri, fiind deposedat de coerenţă, continuitate, predictibilitate.

Atitudinea, acţiunile şi deciziile dumneavoastră se vede clar că sunt ostile Legii educaţiei naţionale, dar şi nevoilor reale ale şcolii româneşti, aflată în plin proces de reformare.

Doamnă ministru,

În calitate de demnitar care gestionează cel mai sensibil şi mai important segment al societăţii noastre, cu efecte pe termen scurt, mediu, dar şi lung, minţiţi prin omisiune, dezinformaţi, susţineţi furtul intelectual, încurajaţi mediocritatea şi chiar incompetenţa, întoarceţi spatele unei reforme sistemice necesare, sacrificaţi copiii noştri de dragul voturilor adunare în puşculiţa PSD.

Ca ministru sunteţi o simbioză între putinţă şi neputinţă. Când e vorba de putinţă, mă refer la faptul că puteţi orice, oricum, oriunde, când este vorba de un interes electoral. Numai dumneavoastră aţi putut realiza nonperformanţa ca ceea ce aţi făcut într-un mandat să anulaţi în următorul, adică să vă jucaţi din când în când pe la Ministerul Educaţiei cu destinele copiilor şi tinerilor şi, de ce nu, şi ale profesorilor.

În primul mandat aţi fost susţinătorul şcolarizării în clasa I la vârsta de şase ani şi aveaţi argumente logice, pertinente pe care şi noi le-am acceptat şi le-am susţinut alături de dumneavoastră. În acest mandat sunteţi împotriva cuprinderii copiilor cu vârste de 6 ani în sistemul de învăţământ obligatoriu, nu pentru că nu ar fi necesar şi benefic copiilor, ci pentru că este o prevedere a Legii educaţiei naţionale pe care doriţi cu orice preţ s-o desfiinţaţi.

Acceptaţi public că acest concept de clasă pregătitoare serveşte interesului superior al tuturor copiilor în vârstă de 6 ani, dar în această vară aţi depus toate eforturile pentru a compromite debutul acestei clase pregătitoare.

În lunile verii ocupată peste măsură fiind cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, v-aţi amintit numai din când în când de responsabilităţile ministeriale şi v-aţi trezit în septembrie că şcolile nu erau pregătite să-şi deschidă porţile. Nu v-am auzit niciodată spunând cum aţi anulat licitaţiile pentru achiziţionarea mobilierului necesar clasei pregătitoare care erau în curs de desfăşurare, deci menţionez, în curs de desfăşurare la nivel regional. Apoi le-aţi reorganizat târziu şi cu deficienţe la nivelul unităţilor de învăţământ, dar cu costuri mult mai mari şi întârzieri considerabile.

V-am auzit în repetate rânduri vorbind despre mutarea clasei pregătitoare la grădiniţă, adică transmiţând un mesaj demolator sistemului de învăţământ la baza sa şi producând deruta totală a profesorilor şi părinţilor. Dacă veţi lua o asemenea decizie, doamnă ministru, veţi arunca în stradă o generaţie de peste 150.000 de copilaşi în vârstă de 3 ani, care nu se vor putea înscrie în grădiniţe, şi dumneavoastră ştiţi asta. Vă cer să le spuneţi adevărul, atât părinţilor care urmează să-şi înscrie la anul copiii la clasa pregătitoare, cât şi părinţilor care au copii la anul în vârstă de 3 ani şi urmează să-i înscrie la grupa mică, la grădiniţă. Şi adevărul, ştiţi foarte bine, este acela că grădiniţele suferă acut de lipsă de spaţiu, că grupele sunt supradimensionate, în Mehedinţi fiind, şi la ora aceasta, grupe care funcţionează cu preşcolari între 30 şi 40, iar dumneavoastră aţi anulat şi licitaţiile aproape finalizate de Ministerul Educaţiei, prin unitatea de implementare a proiectelor, licitaţii care aveau drept obiect reabilitarea, extinderea şi construirea de noi grădiniţe în programul de finanţare al Băncii Mondiale. Deci, din dragoste pentru clientela politică, aţi întârziat considerabil şansa preşcolarilor de a fi cuprinşi în grădiniţe, în condiţii normale.

Aţi vorbit despre studiul de impact în ceea ce priveşte clasa pregătitoare. Eu vă întreb direct: dumneavoastră, ce studiu de impact aţi făcut în momentul în care aţi decis bacalaureatul profesional, fentând legislaţia, tehnica legislativă?

Spuneţi-le şi miilor de profesori pentru învăţământul primar că îi veţi lăsa fără pâine, băgându-i în reducere de activitate, prin mutarea clasei pregătitoare la grădiniţă. O soluţie pentru sprijinirea copiilor clasei pregătitoare, dar mai ales a părinţilor acestora, este să identificaţi soluţii concrete pentru încurajarea şi susţinerea Programului "After school" reglementat prin Legea educaţiei naţionale.

Un alt exemplu din categoria celor "eu te-am făcut, eu te omor", care demonstrează inconsecvenţa dumneavoastră în luarea şi asumarea deciziilor, îl reprezintă, aşa cum aţi recunoscut în cuvântul pe care l-aţi avut, şcolile de arte şi meserii. Într-un mandat anterior aţi fost creatorul acestora, iar în scurtul mandat din 2009 le-aţi lichidat, prin nealocarea cifrelor de şcolarizare.

Cine vă dă dreptul să vă bateţi joc de copiii noştri? Prin această decizie aţi anulat şansele multor tineri, cei mai mulţi din mediul rural, pe care îi deplângeţi pe la toate televiziunile, de a accesa învăţământul profesional, în concordanţă cu pregătirea şi posibilităţile lor. I-aţi împins, fără voinţa lor, în clasele liceale, nepregătiţi pentru un asemenea parcurs şcolar.

Legea educaţiei naţionale renaşte într-o formulă corectă învăţământul profesional conectat la piaţa muncii. Prin Ordonanţa nr.3168 din 3 februarie 2012, ministrul de la acea dată - ministrul Funeriu - a reglementat organizarea - cred că este vorba de ordin de ministru -, a reglementat organizarea şi funcţionarea învăţământului profesional, cu durata de 2 ani, şi anul acesta, la nivel naţional, avem, într-adevăr, un număr de 12.500 de elevi în cadrul Programului "Alege-ţi drumul!", despre care nu v-am auzit pomenind nimic niciodată.

Învăţământul profesional care a debutat în acest an era aşteptat atât de elevi, cât şi de părinţi şi profesori, şi solicitat de mediul de afaceri interesat de şcolarizarea şi buna pregătire practică a viitorilor meseriaşi.

Dumneavoastră, doamnă ministru, deşi a trecut o lună de la începutul anului şcolar, raportându-ne la 1 septembrie, păstraţi o tăcere suspectă în legătură cu învăţământul profesional. Vă reamintesc că, potrivit art.22 alin. (1) din ordinul mai sus-menţionat, aveaţi obligaţia să iniţiaţi o hotărâre de guvern, prin care să aprobaţi Programul naţional de susţinere a învăţământului profesional, iar aceşti elevi trebuie să primească o bursă de studii, lunar, în cuantum de 200 ron. Ne îngrijorează faptul că, până acum, nu există nicio comunicare oficială la nivelul inspectoratelor şcolare pentru aceşti elevi.

Vă solicit azi, aici, să le spuneţi concret celor 12.500 de elevi ai învăţământului profesional ce aţi făcut pentru ei până în acest moment, când vor primi bursele, cum susţineţi dumneavoastră şi cum încurajaţi învăţământul profesional?

Aţi făcut câteva referiri înainte la acest învăţământ profesional, referiri în legătură cu clasa a IX-a. Da, doamnă ministru, clasa a IX-a este clasa la care elevii au între 13 şi 15 ani; clasa a IX-a este necesară pentru o pregătire temeinică generală ca, în următorii 2 ani de şcoală profesională, ei să fie foarte bine pregătiţi şi să participe, conform contractelor încheiate, la modulele de practică.

De asemenea, atât de mult s-a greşit cu această şcoală profesională, numai în viziunea dumneavoastră, că realitatea dovedeşte că în realitate toţi marii angajatori economici sunt foarte interesaţi, au semnat contracte, susţin acest învăţământ şi cer generalizarea lui.

În final, aş menţiona că, tot în categoria putinţelor dumneavoastră pentru clientela politică, se încadrează şi modul cum v-aţi bătut joc de procesul etapizat al mobilităţii de personal, care îşi propunea, în fiecare an, să selecteze, prin concurs naţional, pe cei mai bine pregătiţi profesori şi, în funcţie de notele obţinute la concursul naţional, să fie repartizaţi, în şedinţe publice, pe posturile şi catedrele titularizabile sau pentru suplinire. Atât de mult v-a interesat calitatea profesorilor care predau copiilor noştri, încât aţi emanat Ordinul 5.624/31.08.2012, prin care, în complicitate cu cei numiţi politic să conducă unităţile de învăţământ şi inspectoratele, i-aţi pedepsit pe profesorii care au învăţat şi au luat note peste 5 (cinci), şi i-aţi favorizat pe cei care nu s-au pregătit, n-au participat la concurs sau au luat la concurs note sub 5 (cinci). Aceştia, pentru "întrecerea socialistă" din această vară, la referendum, dar şi pentru viitoarea întrecere, din decembrie, prin ordinul dumneavoastră, sunt încadraţi pe cele mai bune catedre, oprite sau sustrase din aplicaţie sub diverse motive, la nivelul şcolii, în termen de 6 săptămâni, şi, bineînţeles, la un concurs sumar, dat în prezenţa directorului şi, probabil, în prezenţa primarului PSD.

Doamnă ministru,

Funcţiile vin şi trec, într-o dinamică ce nu poate fi anticipată. Asumaţi-vă greşelile, eliberaţi sistemul educaţiei de presiunile politice, cu iz electoral, mai agresive şi abuzive decât oricând. Calea reformei învăţământului românesc este ireversibilă, oricâte frâne îi puneţi. Nu sacrificaţi copiii României pentru interese politice!

Vă cerem ceva foarte simplu: respect! Iar dacă solicitările noastre vă depăşesc, aşteptăm eliberarea Educaţiei de fantomele trecutului în care aţi rămas încremenită, prin demisia dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Iar aici, doamnă ministru, vă las câteva din memoriile profesorilor care au învăţat şi au luat note bune la concursul de titularizare, şi dumneavoastră veţi lua act de aceste memorii depuse la cabinetul meu, pentru a ajunge la dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, aţi vorbit 13 minute şi 54 de secunde. Grupul parlamentar mai are 4 minute şi 6 secunde.

Îl invit pe domnul deputat Cristian Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Grupul parlamentar al PSD are 15 minute.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nimic din ceea ce a însemnat falimentul României în guvernarea Băsescu-Boc nu este mai grav, mai cinic, mai nedrept decât dezastrul instaurat în Educaţie.

Acest dezastru şi haos se datorează, în cea mai mare parte, ministeriatului domnului Funeriu, în mod sigur cel mai slab şi mai prost ales ministru al Educaţiei din perioada din ultimele decenii.

Domnul Funeriu, ca ministru al Educaţiei, a reuşit să compromită total ceea ce părea un bun început: pactul pentru educaţie, prin care decidenţii politici din România reuşiseră o rara avis, un început de înţelegere cu privire la priorităţile educaţiei în România.

Folosind o viclenie şi acest vehicul politic, ministrul Funeriu a propus şi a adoptat, fără dezbatere parlamentară, un text, o lege care, în scurt timp, a dat educaţia românească... a dus-o, practic, în faliment şi pe marginea prăpastiei. Noua Lege a educaţiei - Legea nr.1/2011 - a compromis nu numai reforma în educaţie, dar a nedreptăţit profesori, a umilit elevi, a neglijat studenţi, a învrăjbit autorităţile locale şi a disperat părinţi.

Rezultatul? Guvernul Boc, şi aşa urât de marea majoritate a populaţiei, a devenit şi mai urât. Pactul pentru educaţie a fost, practic, denunţat de toţi semnatarii, excepţie făcând PDL-ul, care a făcut zid în jurul acestui text inept.

Mai mult, miile de cetăţeni ieşiţi în stradă, în ianuarie 2012, şi care au condamnat public regimul Băsescu, timp de mai multe săptămâni, în zeci de localităţi din ţară, au avut printre cele mai importante revendicări "stoparea haosului din educaţie", adus de ministeriatul Funeriu.

Restul este istorie. Guvernul Boc şi domnul Funeriu au trebuit să plece şi, în curând, PDL-ul dumneavoastră de la guvernare.

Stimaţi autori ai acestei moţiuni simple, câţi aveţi curajul să recunoaşteţi, cu glas tare, ce cost aţi plătit şi veţi plăti pentru ambiţiile unui neavenit, ale domnului Funeriu, ale domnului Boc - fost prim-ministru şi ministru interimar al Educaţiei (câteva luni) - şi care, în acea perioadă nu a răspuns, nici în 12-lea ceas, rugăminţilor unor persoane competente şi de bună-credinţă, experţi în educaţie, din partidul dumneavoastră, de a modifica Legea nr.1/2011, atunci când încă se mai putea salva ceva, şi a încercat blocarea acestei legi, printr-o aşa-zisă concepţie, a unui an de nemodificare a legii, pentru ca aceasta să păstreze aparenţele.

La sfârşitul acestui an, Boc era deja la Cluj, iar Funeriu se ascundea pe undeva pe sub poalele Cotrocenilor. Experimentul Funeriu a costat enorm PDL-ul, dar acest lucru este nesemnificativ, faţă de preţul pe care l-au plătit elevii, studenţii, profesorii şi părinţii, precum şi sistemul educaţiei naţionale. Legea Funeriu a fost construită, de la bun început, cu ostilitate, neînţelegerea realităţilor şi posibilităţilor României. Şi, o putem spune acum, cu un spirit aventuros şi iresponsabil faţă de destinele educaţiei naţionale în România.

Totul a fost mistificat în numele unei schimbări fără nicio logică, mai bine spus, o logică a distrugerii. S-a scos din Legea educaţiei obligativitatea finanţării cu 6% din pib, a învăţământului, deşi în Pactul pentru educaţie, la punctul 2, era prevăzută expressis verbis. La punctul 1 din Pactul pentru educaţie se vorbea de schimbarea curriculară strategică. Niciodată, în administraţia şi ministeriatul Funeriu, nu s-a vorbit despre acest lucru, deşi toţi specialiştii, inclusiv cei din PDL, spun că acesta este punctul nodal al modernizării învăţământului românesc. Am dreptate. În schimb, a fost călcată în picioare autonomia universitară, s-a supracentralizat decizia la minister şi s-au inventat tot felul de construcţii fantasmagorice, cum ar fi abilitarea, care a blocat, practic, chestiunea carierei în învăţământul superior.

În ministeriatul Funeriu, s-a dus un permanent război cu factorul uman, începând cu cei mici, preşcolarii, care au fost introduşi în clasa pregătitoare - nota bene, poate singurul lucru bun, introducerea acestei clase pregătitoare -, dar pentru care s-a forţat aducerea lor în şcoală, în loc să rămână la grădiniţă; elevilor, cărora li s-a pregătit un liceu de 3 ani şi un gimnaziu prelungit cu 1 an, ceea ce automat reduce şansa celor mai defavorizaţi, din mediul rural, de a urma liceul, iar cadrelor didactice li s-au îngrădit drepturile, prin inventarea unei titularizări la locul de muncă, cu efect temporar. Şi totul a culminat cu scoaterea automată la pensie, chiar în ziua împlinirii a 65 de ani, a miilor de cadre didactice, fondatori şi creatori de şcoală, punându-se semnul egalităţii între onorabilele meserii de şoferi, contabili sau croitori şi cadre didactice care, după zeci de ani de muncă, de studiu în biblioteci, ajunşi la vârsta cărunţeniei sau, cum spunea ilustrul Principe Dimitrie Cantemir, dar şi a maturităţii şi înţelepciunii, care puteau să mai slujească la catedră şi care au fost împinşi, în mod brutal, la pensie, creând dezechilibre majore în şcoala şi ştiinţa românească, prin ruperea echilibrului generaţiilor.

În loc de concluzie, soluţia nu este închiderea şcolilor, umilirea profesorilor şi dezorganizarea învăţământului, adică ceea ce ne propuneţi dumneavoastră prin actuala moţiune, încremeniţi fiind în proiectul falimentar, pentru dumneavoastră şi pentru România, numit Funeriu, şi a înţelege că educaţia este un bun şi o obligaţie a noastră, a tuturor.

Un bun început ar fi să votaţi şi dumneavoastră împotriva acestei moţiuni "made in Cotroceni", pentru a începe lungul drum al detaşării dumneavoastră de acest episod dezastruos din politica formaţiunii dumneavoastră şi din învăţământul românesc, şi ar putea fi chiar un timid început de detaşare de trista guvernare Boc-Funeriu în educaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, 7 minute şi 6 secunde din timpul alocat.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Se pregăteşte domnul deputat Adrian-Miroslav Merka.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

În economie folosim, de regulă, cei trei "e": eficienţă, eficacitate, economicitate.

La această moţiune voi folosi cei trei "i": incoerenţă, incorectitudine şi o moţiune insipidă.

Aşa cum este textul moţiunii, aşa cum se prefigurează unele discursuri ale colegilor noştri de la PDL, este clar că avem de-a face cu un demers neserios. Este de fapt, şi dacă este să fim corecţi, trebuie s-o spunem, o moţiune împotriva aplicării legii pe care PDL-ul şi-a asumat răspunderea. Despre asta discutaţi, stimaţi colegi, dacă vreţi să fiţi corecţi, să fiţi coerenţi, nu incoerenţi, aşa cum am constatat că este moţiunea.

Aş mai spune, de asemenea, că această moţiune ar fi trebuit să o adresaţi fostului dumneavoastră guvern, în care domnul Funeriu deţinea portofoliul Educaţiei, pentru că faceţi referire la modul în care dumnealui a conceput greşit această lege şi, mai ales, nu a reuşit să o pună în practică, şi a lăsat pe umerii guvernării Ponta să facă acest lucru.

Aş mai spune că este un demers caraghios, pentru că dumneavoastră ştiţi ce nerealizări aveţi, sunteţi conştienţi de ele, nu le recunoaşteţi şi vreţi să le puneţi în cârca guvernării Ponta, aşa cum, de fapt, aţi făcut întotdeauna cei de la PDL. Niciodată nu v-aţi asumat nicio responsabilitate. Totdeauna alţii au fost vinovaţi, deşi dumneavoastră aţi fost cei care aţi greşit şi aţi produs dezastre în această ţară.

Demersul este, de asemenea, ipocrit. Constataţi că aveţi politici dezastruoase, constataţi că aveţi politici care produc rău în această ţară, dar vă spălaţi pe mâini ca şi cum dumneavoastră nu aţi trecut niciodată prin această guvernare. Este păcat că, încă, nu aţi învăţat să vă asumaţi responsabilitatea. Dar poate o să vină vremea aceea atunci când populaţia, la urne, o să vă trezească nevotându-vă.

Moţiunea dumneavoastră este mincinoasă. Şi dau câteva exemple ca să argumentez de ce spun că este mincinoasă: ar fi trebuit să spuneţi, în primul rând, cum Legea Funeriu - legea guvernelor Boc - a bulversat întregul sistem de învăţământ. O ascultam pe colega mea, mai înainte, vorbind despre bulversarea sistemului de parcă ea habar nu are, acum a venit în România. Până acum a trăit în altă ţară. păcat!

Aş mai spune, de asemenea, că ar fi trebuit dumneavoastră să recunoaşteţi cum aţi blocat accesul tinerilor în universităţi prin această proastă lege. Aţi introdus, cu sprijinul marelui om de învăţământ care nu a lucrat o zi în România - domnul Funeriu -, ca atare, n-are habar de ce se întâmplă în această ţară, aţi introdus criterii care blochează accesul tinerilor la grade didactice. Aţi blocat, reţineţi, tot ceea ce se numeşte autonomie universitară, tot ceea ce înseamnă drept patrimonial în învăţământul particular. Nu vă asumaţi nicio răspundere şi faceţi moţiuni, din acesta, ipocrite?

Dacă PDL-ul ar fi un partid cu măcar mici urme de integritate, ar trebui să recunoască astăzi, în această sală a Parlamentului, că a făcut o lege proastă, că e conştient că legea aceasta este proastă şi ne propune s-o modificăm, să facem una mai bună. Suntem deschişi unui asemenea demers.

Cred că orice om de bună-credinţă doreşte să avem un învăţământ bun pentru generaţiile de copii din această ţară. Dar PDL-ul, din păcate, este un partid delator, aşa cum am văzut că face la Bruxelles, cu marele om integru care este doamna Macovei, şi, ca atare, nu-şi va asuma nicio responsabilitate.

Mai grav este şi altceva, că nu cunoaşteţi Constituţia, nu cunoaşteţi regulamentul, şi ştiţi că printr-o moţiune simplă nu puteţi cere demisia unui membru al Cabinetului. Şi, cu toate acestea, la finalul moţiunii faceţi acest lucru. Când sunteţi serioşi, când spuneţi că respectaţi Constituţia, sau acum, când aveţi o moţiune scrisă, dar nu respectaţi Constituţia? Dumnezeu să vă mai înţeleagă!

Un singur lucru vreau să mai spun, pentru că eu cred că lucrurile sunt clare, clare, clare! Dacă veţi pierde alegerile - şi cred că le veţi pierde - sunteţi unicii vinovaţi pentru acest lucru, pentru că niciodată nu ştiţi să recunoaşteţi când greşiţi.

La această moţiune, pe care nu trebuia s-o faceţi, dar dacă aţi făcut-o trebuia să veniţi şi să spuneţi adevărul, dar adevărul, din păcate, nu vă caracterizează.

De aceea, moţiunea acesta e normal să fie respinsă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu domnule deputat.

Aţi cheltuit 6 minute şi 10 secunde din timpul alocat.

Domnul deputat Adrian Merka.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Distinşi colegi,

Pentru că vorbim astăzi despre Educaţie şi despre probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ din România, am dorit să iau cuvântul pentru a mă exprima, din punct de vedere personal, în legătură cu o anumită parte a acestui sistem, şi anume educaţia fizică în şcoli.

Educaţia fizică este o componentă indispensabilă a procesului de educaţie şi ar trebui tratată cu mai mult interes şi preocupare de către autorităţi, toate autorităţile. Dezvoltarea armonioasă şi normală a organismului elevilor este direct legată de implicarea lor în activităţile sportive, ceea ce duce, implicit, la întărirea sănătăţii şi cultivarea unor calităţi fizice necesare muncii, mişcării. Prin mişcare, organismul se maturizează la timp şi permite dezvoltarea în condiţii optime a personalităţii umane. Nu în ultimul rând, educaţia fizică este strâns legată de educaţia morală, urmărind formarea elevilor, a unor trăsături şi sentimente morale, precum simţul dreptăţii, curajul, stăpânirea de sine, cinstea.

Stimaţi colegi,

Vedem sistemul de învăţământ, elevii în care parte o duc. Din păcate, nu mă refer la actuala conducere sau la conducerea trecută, din anii trecuţi, mă refer la sistemul care a trecut peste noi din ’90 până acum. Din păcate, în ultimii ani, timpul alocat sportului şi educaţiei fizice în şcolile din România începe să fie semnificativ redus. În aceste condiţii, începând din clasa a VII-a, programa şcolară dă posibilitatea deciziei şcolii de 1- 2 ore obligatorii de educaţie fizică pe săptămână, dar, ştiţi foarte bine, nimeni nu contestă importanţa celorlalte ore din cadrul programei de învăţământ, celelalte materii, discipline.

Nu doresc să ridic problema în acest fel, dar, totuşi, din lipsa de interes din partea autorităţilor locale şi centrale pentru sprijinul activităţilor de educaţie fizică, ora de educaţie fizică şi de sport a ajuns să fie cenuşăreasa programei şcolare, şi nu puţine sunt cazurile în care aceasta lipseşte din cadrul activităţilor elevilor. Lăsând la latitudinea şcolii, cred că, într-adevăr, există o putere de decizie locală, dar vedem şi noi unde duce această decizie.

În acelaşi timp, potrivit unui raport adoptat în 2007, de Parlamentul European, programa şcolară trebuie să includă cel puţin 3 ore de educaţie fizică obligatorii pe săptămână, pentru a limita răspândirea unui stil de viaţă tot mai nesănătos în rândul generaţiei tinere. Creşterea cazurilor de obezitate în rândul tinerilor, alimentarea neechilibrată, consumul de tutun, alcool la vârste tot mai fragede, sedentarismul încurajat de prezenţa calculatorului, care captează atenţia tinerilor ore întregi, ar trebui să fie pentru noi semnale de alarmă, demne de luat în seamă de autorităţile competente.

Este necesară schimbarea atitudinii guvernamentale şi a întregii clase politice faţă de educaţia fizică şi sportul, în general, dar şi mentalitatea, şi metoda de lucru a celor care sunt şi lucrează în baza sistemului. Această schimbare ar trebui să se materializeze la nivelul guvernamental prin măsuri drastice, legislative, care să încurajeze practicarea sportului în şcoli, stimularea sistemului educaţional pentru a produce valori.

Educaţia fizică, după propria mea părere şi punctul meu personal de vedere, trebuie să fie o alternativă pentru combaterea dopajului, a discriminării şi violenţei verbale sau fizice întâlnite tot mai des în şcoală şi în societate, şi, nu în ultimul rând, pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şcolare şi adulte.

Să nu uităm că educaţia fizică este singura disciplină din programa şcolară care urmăreşte pregătirea copiilor pentru un stil de viaţă sănătos şi care transmite valorile sociale importante, ca autodisciplina, solidaritatea, spiritul de echipă, toleranţa şi sportivitatea.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În calitate de parlamentar, mulţumesc grupului parlamentar că mi-a permis să vorbesc în nume personal pentru această problemă destul de gravă şi doresc să atrag atenţia doamnei ministru, cât şi cabinetului condus de domnul premier Victor Ponta, că sistemul de învăţământ din România, din punctul meu de vedere, în această direcţie, este deficitar, şi una dintre măsurile necesare pentru vindecarea acestuia constă în încurajarea desfăşurării de activităţi sportive în şcoli, inclusiv prin creşterea numărului de ore de educaţie fizică, includerea orei de ansamblu sportiv în programa obligatorie.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi mai luat şi din Grupul parlamentar de anul viitor minute, pentru a vă continua... Ultima parte o să o tăiem de pe bandă!

Are cuvântul domnul deputat, şi îl salutăm cu ocazia aceasta, că nu l-am mai văzut de mult, domnul deputat Oajdea. Aveţi cuvântul. Deputat independent, două minute. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

La fiecare moţiune care se face pe educaţie, în această sală, observ că fiecare încearcă să vadă doar greşelile celuilalt. Dar, după părerea mea şi nu cred că doar după părerea mea, după Revoluţie fiecare ministru care a venit la educaţie a încercat să-şi pună amprenta, reuşind doar să bulverseze învăţământul românesc.

După părerea mea, nimeni de până acum nu a tratat cu seriozitate problemele învăţământului.

Spun acest lucru, când mă gândesc la faptul că nu s-au luat măsuri pentru a schimba programa, nu s-au luat măsuri pentru ca învăţământul să fie cu adevărat gratuit, acolo unde se spune că e gratuit. Elevii sunt obligaţi să cumpere diverse manuale alternative, în funcţie de preferinţa profesorului, chiar dacă şi-au cumpărat altele. Elevii sunt obligaţi să dea sume importante de bani la fondul clasei şi toată lumea se preface că nu ştie. Studenţii, conform legii, ar trebui să aibă asigurat învăţământul gratuit, fără să plătească diverse taxe colaterale, dar cei din minister se fac că nu ştiu. Partidele, rând pe rând, ajung la guvernare şi se acuză că nu acordă învăţământului suma necesară pentru a funcţiona corect, dar fiecare, atunci când a ajuns la guvernare, nu a dat atât cât a trebuit.

De aceea, cred că ar fi foarte benefic, nu pentru partide, ci pentru români, pentru cei care ne-au trimis aici în Parlament, să fim corecţi şi să luăm măsurile care se impun pentru o adevărată reformă a învăţământului.

Observăm cu toţii că, rând pe rând, s-a favorizat obţinerea uşoară a diplomelor în învăţământul superior, toată lumea se gândeşte să aibă câţi mai mulţi absolvenţi la bacalaureat, fără să-şi pună problema fundamentală - problema pregătirii lor. Ţara nu are nevoie neapărat de oameni care să aibă diplome şi să justifice ce? Să justifice doar că au o diplomă, fără ca pregătirea lor să corespundă acelei diplome.

Cred că percepţia reală şi soluţia pentru învăţământul românesc ar fi aceea de a adapta toate programele din învăţământ cu adevărat cerinţelor din România, de a face în sistemul de învăţământ examene serioase, examene corecte, care să reflecte cu adevărat cunoştinţele celor care le susţin, iar reforma învăţământului să fie bazată pe o discuţie serioasă, în primul rând cu părinţii, cu profesorii şi să fie concluzia tuturor partidelor, şi nu să asistăm rând pe rând, o dată la câţiva ani sau la câteva luni, pe măsură ce se schimbă guvernele, la schimbarea legislaţiei şi la bulversarea întregului sistem.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Marius-Sorin Göndör, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Vă rog frumos. Mai aveţi patru minute şi şase secunde.

Uşor, vă rog frumos.

Domnul Marius-Sorin Göndör:

Când mi-aţi spus că mai am patru minute m-am emoţionat, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

Aş dori să încep şi să-i spun unui - şi ştiu că se spune altfel - "antivorbitor", că a vorbit aici de 3 E, 3 I. Aş vrea să vă reamintesc tuturor că văd că în economie şi la Oltchim, Ponta şi Chiţoiu vorbesc de cei 3 D în acest moment.

Stimaţi colegi,

Legat de moţiunea cu privire la educaţie, aş vrea să vă spun că vă vorbesc cu tristeţe de la acest microfon, pentru că se constată în continuare că trăim, cel puţin în domeniul educaţiei, legenda Meşterului Manole în varianta dâmboviţeană şi fiecare guvern care face ceva este dărâmat de guvernul care urmează.

Datorită generozităţii Biroului permanent, va trebui să-mi restrâng foarte mult ceea ce m-am gândit să vorbesc azi aici şi am să vă spun doar o speţă, legată de bacul profesional.

Aş vrea să vă întreb ce s-ar întâmpla dacă la o fabrică de autobuze pentru transport persoane, la finalul procesului tehnologic, înainte de a fi vândute autobuzele, sunt testate din punct de vedere al siguranţei cu care vor transporta persoanele? Rezultatul acestui test este că doar 45% din autobuze prezintă siguranţă, iar restul de 55% au probleme şi nu trec testul.

Consiliul de administraţie, ca să vă şi uimesc pe dumneavoastră, Consiliul de administraţie al fabricii decide, pentru a creşte procentul de autobuze viabile pe piaţă că vor face două teste: unul ca şi cel anterior, iar al doilea, mult mai superficial.

Autobuzele care au trecut doar testul al doilea se vor vinde pe piaţa din lumea a treia, Europa de est, că e bine şi aşa acolo.

Toată lumea e fericită în urma deciziei, procentul de autobuze care trec testul final, la finalul procesului tehnologic, a crescut, echipa de promovare a fabricii are grijă să vorbească de un singur test, nu de două, vânzările fabricii cresc, muncitorii sunt cei mai mulţumiţi, salariile le sunt asigurate, dar mai ales sunt mai degajaţi la serviciu, şeful nu-i mai stresează dacă mai greşesc, pentru că oricum autobuzul lor va trece testul al doilea.

Piaţa de autobuze din lumea a treia abundă de produse, toată lumea cumpără, doar că după un timp creşte procentul accidentelor de circulaţie provocate de autobuze şi nimeni nu ştie de ce.

Stimaţi colegi,

Orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare. Bacalaureatul, examenul de bacalaureat, cunoscut sub numele de examen de maturitate, este un examen de final de proces instructiv educativ, realizat pe parcursul a douăsprezece sau treisprezece clase, iar atunci când constaţi că sunt probleme la un examen final, concluzia logică şi de bun-simţ este că problemele sunt legate de procesul instructiv-educativ. Evident, acolo trebuie să intervii. Dacă intervii doar la schimbarea condiţiilor de susţinere a examenelor, îţi furi singur căciula.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Spînu mai are 36 de secunde, din partea Grupului PDL.

Doamna deputat Doina Burcău, din partea Grupului Social-Democrat. Vă rog frumos, aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Doina Burcău:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Am fost obligaţi să citim, să recitim un text numit moţiune.

Am constatat următoarele: a face ceva la întâmplare înseamnă întotdeauna a face ceva prost.

Deputaţii aparţinând Grupului parlamentar al PDL afirmă că prim moţiunea depusă pe educaţie îşi fac datoria faţă de sistemul de învăţământ.

Ca dascăl, mă bucur. Mă bucură această luare de poziţie, pentru că îmi dau seama că după trei ani de guvernare membrii PDL conştientizează faptul că au o datorie faţă de învăţământul românesc, o datorie pe care, însă, nu şi-o vor putea achita niciodată.

Guvernul PDL şi guvernarea PDL au fost unul şi una lipsită de coerenţă şi de responsabilitate, mai ales în domeniul educaţiei.

Sistemul românesc de învăţământ avea şi are nevoie de o strategie, de un cadru legislativ armonizat şi de profesionişti care să-i permită modernizarea şi creşterea performanţelor.

Ce a înţeles Guvernul Boc să facă în octombrie 2010? Să-şi asume o Lege a educaţiei naţionale.

Îmi amintesc cu tristeţe tentativa de dezbatere a Legii educaţiei în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport de la Camera Deputaţilor.

Fapt este că numai 50 din cele 1.000 de amendamente, care au fost depuse pe această lege, au fost acceptate de guvernul de atunci. Marea majoritate a amendamentelor admise au fost depuse de parlamentarii membri ai aceluiaşi partid din care făcea parte prim-ministrul, în timp ce doar o mică parte din amendamentele depuse de parlamentarii social-democraţi au fost admise.

Tot timpul răspunsul era: Guvernul nu este de acord sau nu se susţine.

Legea a mers la Senat şi brusc s-a decis asumarea.

Marea majoritate a specialiştilor sunt de acord că asumarea răspunderii pe această lege minimalizează rolul Parlamentului, prin scurt-circuitarea activităţii legislative.

Transferăm Guvernului controlul legiferării, argumentând că un pachet legislativ de o asemenea importanţă trebuia discutat mai în detaliu, şi nu asumat.

Asumarea răspunderii a fost pripită şi nenecesară. A fost o ambiţie a ministrului educaţiei de la acea dată, ambiţie care ne afectează pe toţi, deopotrivă, omiţând că România este mai importantă decât suntem noi orgolioşi.

Însă, mai trebuie amintit un ultim fapt. Proverbul românesc spune că e bine să măsori de două ori şi să tai o singură dată.

Analizând textul moţiunii depuse de parlamentarii PDL, am găsit o serie de afirmaţii care nu au legătură cu realitatea. Pe cale de consecinţă, am ales să vorbesc azi despre cel mai controversat subiect din tema educaţiei: clasa pregătitoare. Şi în legătură cu aceasta, scrierile dumneavoastră sunt departe de adevăr şi tendenţioase. Câţi dintre dumneavoastră, stimaţi colegi, aţi intrat într-o şcoală să-i vedeţi pe copiii de 5 şi 6 ani în sălile de clasă? Pentru că la deschiderea anului şcolar să vorbiţi la microfon aţi fost, ştiu! Câţi dintre dumneavoastră aţi vorbit în aceste două săptămâni cu părinţii lor?

Dragi colegi,

afirmaţi în textul moţiunii că noi, cei din USL, am găsit educaţia la cheie. Într-adevăr, educaţia a fost lăsată de către guvernarea dumneavoastră încuiată, cu lacătul pe uşă, iar cheia aţi aruncat-o în Dâmboviţa. Aţi lăsat o Lege a educaţiei nefuncţională şi fără cele 80 de metodologii, dacă ne referim doar la învăţământul preuniversitar, finalizate, deşi legea stipulează că în termen de 8 luni metodologiile, regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea ei trebuiau elaborate. Adică, aţi lăsat haos în sistemul preuniversitar.

Amintiţi în textul moţiunii că erau finalizate procedurile de înscriere la clasa I şi la clasa pregătitoare. Care proceduri, domnilor? Aveţi cumva cunoştinţă de faptul că din cauza minunatelor proceduri aţi împins părinţii să caute tot felul de artificii pentru a prinde un loc la şcoala dorită? Cum ar fi vize de flotant, contracte de închiriere la prieteni care locuiesc pe lângă şcoala dorită sau chiar divorţuri. Cu toate acestea, există şi acum, la numai două săptămâni de la începerea anului şcolar, părinţi nemulţumiţi. Dovadă, sutele de elevi retraşi din clasa pregătitoare, duşi înapoi la grădiniţe, la această oră.

Ni s-au fluturat nouă, profesorilor, adesea, măsuri de descentralizare. Licitaţia pe care aţi pus-o la cale pentru achiziţionarea de mobilier pentru aceste clase, numai din capitolul descentralizare nu făcea parte.

A fost salutară decizia Guvernului Ponta de a aloca banii la şcoli, deoarece fiecare director de şcoală ştie care îi sunt nevoile şi condiţiile în care a putut, chinuit, să organizeze aceste clase. Şi spun "chinuit" pentru că, reiese din textul moţiunii, că autorii nu au avut nici un studiu de impact, nici cea mai mică idee despre spaţiile în care vor funcţiona aceste clase. Unele şcoli au desfiinţat cancelaria, laboratoarele, sala de sport sau sala de festivităţi. Altele au transformat două săli de curs în trei, cheltuieli inutile, pentru a aplica o lege inaplicabilă, în condiţiile în care sistemul de învăţământ este grav subfinanţat.

După căderea guvernului susţinut de dumneavoastră trebuiau găsite soluţii la problemele fără rezolvare lăsate în învăţământ. Materiale didactice adecvate vârstei elevilor din clasa pregătitoare nu au fost achiziţionate din timp, iar Ministerul Educaţiei a găsit rezolvarea, folosind bani din programul pentru reforma în educaţie timpurie, astfel ca elevii să nu găsească doar mobilierul şi pereţii.

Pentru a acoperi deficitul de învăţători pentru clasele pregătitoare, inspectoratele şcolare au recrutat în această vară pensionari, masteranzi, doctoranzi, chiar şi studenţi în ultimul an de facultate, care să le predea copiilor la clasa pregătitoare. Nu a existat nicio analiză prealabilă care să arate dacă avem sau nu cadre disponibile pentru aceste clase, iar atunci, pe ultima sută de metri, trebuia găsită o soluţie ca să acopere toate posturile care revin acestei forme de şcolarizare.

Resursa umană identificată de inspectori şi directori a fost trimisă la cursuri de formare profesională. Astfel, cu eforturi, elevii de la aceste clase au fost primiţi în prima zi de şcoală, fără ca ei să simtă inconvenientele sistemului, inconveniente lăsate de dumneavoastră.

Ştiu, aţi introdus clasa pregătitoare ca un lucru bun pentru sistemul de învăţământ din România, dar aplicarea unei astfel de măsuri, înainte de a asigura toate condiţiile necesare implementării ei, dovedeşte încă o dată că cei care ar trebui să meargă la clasa pregătitoare sunt demnitarii care fac experimente pe învăţământul românesc.

Lăsaţi copiii să fie copii!

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sărut-mâna! Vă mulţumesc.

Urmează domnul Cătălin Croitoru.

Domnul Cătălin Croitoru:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Dragi colegi,

Vă spun sincer că în momentul în care cu ceva timp în urmă am aflat, pe surse, să zicem, că Partidul Democrat Liberal depune o moţiune pe educaţie, am crezut că e vorba de o glumă. Până la urmă este o glumă, dar este proastă. Şi o să mă explic de ce. Pentru că această moţiune, din punctul meu de vedere, şi poate sunt cel mai în cunoştinţă de cauză să vorbesc despre aceasta, nu ar fi trebuit să poarte alt titlu decât cum să manifeste unii mai puternic tupeul şi ipocrizia. Pentru că stau să-mi aduc aminte ce promiteam, Partidul Democrat Liberal, în 2008 în campanie? Creşterea salariilor în învăţământ cu 50%, un buget alocat educaţiei de minim 6% din produsul intern brut, condiţii egale de acces la învăţământ pentru toţi copiii acestei ţări, o calitate ridicată a actului educaţional etc., etc. Şi ce s-a întâmplat, de fapt, prin nemaipomenitul program de guvernare al multiplelor guverne multiplay, multirol sau nu ştiu cum să le mai spun, Boc?

S-a întâmplat că, de fapt, salariile n-au crescut cu 50%, ci au scăzut veniturile în învăţământ cu 50%.

S-a întâmplat că bugetul educaţiei nu numai că n-a avut vreo secundă 6% din produsul intern brut, ci a fost ciuntit şi a scăzut progresiv până la marea performanţă de a avea cel mai mic buget alocat vreodată educaţiei, din 1990 până astăzi.

Rezultatele, pe măsură. Mulţi dintre cei mai buni profesori au părăsit educaţia, mulţumind din inimă partidului care le-a promis totul şi le-a luat totul, de fapt, şi nu le-a dat nimic, iar ceea ce a pus capac peste toate acestea a fost impunerea unei Legi a educaţiei prin asumarea răspunderii Guvernului, sfidând dezbaterea parlamentară, sfidând amendamentele pertinente, care ar fi putut face din Legea educaţiei o lege bună. Nu s-a dorit aceasta! S-a dorit o lege care face acum dovada, în fiecare zi, că are o grămadă de disfuncţionalităţi, că are articole care se bat cap în cap, că nu este bună deloc şi că trebuie neapărat revizuită - şi fac apel încă o dată, doamnă ministru, să aveţi grijă ca împreună cu Parlamentul României să corectăm toate inepţiile din această lege, pentru că legea trebuie să fie pentru copiii acestei ţări, pentru studenţi, pentru părinţii lor, şi nu pentru nişte politicieni care au făcut dovada că nu le-a păsat şi ne le pasă de sistemul educaţional al României, şi care n-au înţeles vreodată că aşa cum arată şcoala românească de azi, aşa va arăta România de mâine.

Ce a lăsat Guvernul PDL în urmă la cheie? Păi cred că a lăsat la cheie cavoul în care a înmormântat învăţământul românesc. Iar acum, dacă noi ne chinuim să repunem învăţământul în poziţia pe care o merită şi să redevină ceea ce poate n-a fost niciodată în ultimii 20 de ani, o prioritate naţională, ne trezim cu o nemaipomenită moţiune simplă pe educaţie.

Iată, deci, că această moţiune, care nu este decât rezultatul unei politici bazată dintotdeauna pe tupeu şi ipocrizie nu poate să aibă nici un fel de efect, decât că a provocat o binemeritată dezbatere pe care societatea românească trebuie să o facă şi prin care, cei care au batjocorit învăţământul, să aveţi siguranţa că pe 9 decembrie vor plăti. Nu o să puteţi minţi la infinit un popor, nişte copii, nişte părinţi care au aşteptat şi aşteaptă altceva de la politicile guvernamentale. Iar noi avem convingerea că vom avea ce oferi, prin măsuri pertinente, făcute cu bun-simţ şi exclusiv în interesul şcolii.

Drept pentru care, fac un apel încă o dată, către toţi colegii parlamentari, să pună capăt acestei politici găunoase prin care educaţia a fost mereu folosită ca un teren de luptă şi de războaie politice şi să voteze împotriva acestei moţiuni a tupeului şi ipocriziei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Spînu, vă rog frumos.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să încep cu un scurt citat, ghilimelele o să le observaţi toţi,

"Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Subsemnaţii, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, vă înaintăm moţiunea (...), în urma acţiunilor doamnei ministru Ecaterina Andronescu, cu privire la reorganizarea sistemului de învăţământ.

Încă de la începutul mandatului său, acţiunile doamnei ministru Andronescu au dovedit incoerenţă şi incompetenţă în a gestiona procesul de reformă a educaţiei".

Vă reamintesc, stimaţi colegi liberali, că aceasta este prima moţiune depusă de dumneavoastră, la adresa unui ministru din Guvernul Boc, imediat la o lună de la instalare a doamnei ministru Andronescu.

Are un pedigree fantastic, pentru că după încă patru luni aţi mai depus o moţiune la adresa aceluiaşi ministru Andronescu, iar în moţiune spuneaţi foarte succint: nu este plagiat, pun şi ghilimelele şi informez şi sursa: "La fel ca în mandatul precedent, doamna Andronescu îşi rezervă..."

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Spînu, numai un moment. Ţin să vă învederez faptul că aveţi doar un minut, ca să ştiţi. Mulţumesc.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poate faceţi o excepţie. E singura oară când vă rog ceva în Parlamentul României.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am făcut-o de acum, că aţi depăşit minutul. Mai aveţi un minut. Vă rog.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

"La fel ca în mandatul precedent, doamna Andronescu îşi rezervă printre primele măsuri ministeriale anularea actelor normative emise de fostul ministru, fără a ţine cont de calitatea acestora."

Vă reamintesc, stimaţi colegi liberali, că moţiunea în care ne lăudaţi că am luat atitudine în Comisia de educaţie, noi, membrii PDL, se chema "Educaţia sub cenzura Ecaterinei Andronescu". Istoria se repetă. Nu am vrut să vă împrumutăm titlul pentru moţiunea noastră, cu toate că s-ar fi meritat.

O scurtă întrebare pentru doamna ministru Andronescu, care făcea referire la celebrul Consiliu Naţional de Atestare a Diplomelor şi Titlurilor Universitare şi a certificatelor universitare, ca să fie complet.

Aţi spus că cei 20 de membri din conducere care au certificat prima dată oficial, după revista "Nature", plagiatul domnului Ponta, au stat în pixul ministrului.

Doamna preşedinte,

vă rog să-mi indicaţi un om din acel consiliu, care nu merita să fie acolo, ţinând cont că din acel consiliu la vremea respectivă făceau parte şapte academicieni, în frunte cu preşedintele Academiei, domnul Haiduc. Aţi schimbat, domnul Pop şi dumneavoastră, componenţa acestui consiliu, în loc să luaţi personalităţile academice evidente, care au făcut ceva în această ţară sau în străinătate, nu aţi făcut decât să duceţi la mediocritate acest consiliu, supunând apartenenţa în comisiile de specialitate unei proporţionalităţi, în funcţie de numărul de universităţi din ţară.

Şi vă întreb, doamna ministru, după sentinţa de plagiat din una din cele mai prestigioase reviste ştiinţifice din lume, "Nature", după acest aviz dat de şapte academicieni şi restul membrilor din CnaTDcu, după decizia luată de Universitatea Bucureşti, cu consultarea experţilor români din străinătate, pe umerii cărora plângem şi îi vrem înapoi în ţară, ce răspuns daţi dumneavoastră în momentul când această comisie de etică...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Spînu, vă rog să trageţi concluzia.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

În zece secunde, domnule preşedinte.

...pe care fostul ministru Pop l-a schimbat în totalitate şi trei oameni, din care unul acuzat de plagiat, domnul Burnete, un avocat specializat pe proceduri, şi nu pe fond, l-au scos cu batista curată pe domnul ministru Ponta.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Spînu, timpul dumneavoastră s-a epuizat!

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Vă mulţumesc. Dacă puteţi să-mi răspundeţi la această întrebare, doamna ministru.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Marian Neacşu, procedură.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu discutăm în momentul acesta de timpi, mă rog, ei au fost depăşiţi de către colegii noştri, îngăduinţa dumneavoastră este lăudabilă. Dar pentru că şi moţiunea şi cuvântul antevorbitorilor sau antivorbitorilor, cum a precizat un coleg, doar a pus întrebări, fără să aducă şi răspunsuri, îmi permit să vă reţin atenţia şi eu cu o întrebare. Pe surse se vehiculează ideea că această moţiune este opera fundamentală a domnului fost ministru Funeriu.

Cunoscând faptul că domnia sa este mai degrabă specialist în pixeli, decât în învăţământ, aş vrea să-i întreb pe colegii noştri sau pe cineva care poate să-mi ofere răspunsul, dacă măcar această moţiune a scris-o singur sau i-a dictat-o doamna Badea?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să luaţi loc, domnule Spînu.

Are cuvântul domnul profesor Popa Florian.

Domnul Florian Popa:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Am un discurs puţin paralel cu colegii mei, în sensul că mă bucur foarte tare că colegii de la Partidul Democrat au depus această moţiune în Camera Deputaţilor.

Mă bucur şi îi felicit pentru faptul că au scris un text atât de interesant şi că au produs motive pentru o discuţie atât de largă.

Mă mai bucur pentru unele lucruri pe care le-am notat în nume personal, evident.

Ce poate face această moţiune? Păi, poate sensibiliza din nou populaţia României faţă de impactul extraordinar pe care l-a avut această lege, în momentul în care Guvernul a răspuns pentru ea.

De ce mă bucur? Pentru că poate obliga actualul ministru, pe doamna ministru Andronescu, să răspundă cum se cuvine şi profesionist la reperele colective impuse de reacţia pe care au avut-o oamenii la această lege. Pentru că poate mobiliza toate cadrele didactice din România, de orice grad ar fi, să ofere ministerului soluţii reale, reparatorii ale legii. Şi, în ultimul rând, mă bucur pentru că eu personal sunt legat prin nenumărate fire de aplicarea rapidă a acestei legi. Şi cum sunt legat? Sunt în clasa zero, prin nepoata mea. Ruptă la 5 ani de grădi', introdusă pentru somnul dulce de dimineaţă în clasa zero şi apoi într-un after school la fel de modern ca trecutele internate, la care stăteau unii copii.

Sunt legat de această lege prin faptul că sunt beneficiarul scoaterii mele din învăţământ, din învăţământul universitar, în ziua când am fost schimbat prin alegeri din funcţia de rector al UMF "Carol Davila" şi am rămas ne-titular, după 8 ani de conducere a universităţii, cu o incomodă plată cu ora, conform legii actuale.

Sunt, de asemenea, beneficiarul unei idei măreţe, aceea că trebuie să am o cotutelă umilitoare, după părerea mea, la conducerea de doctorat a celor care se înscriu la mine. Şi trebuie să mă rog de un coleg mai tânăr să aibă răbdarea să participe împreună cu mine, pentru că probabil că eu sunt expirat, şi doamna ministru poate confirma treaba asta, şi trebuie să am un băiat care să urmărească ce spune candidatul.

Şi mă mai simt obligat cu ceva, doamna ministru. Să vă spun că mă simt responsabil pentru devalizarea universităţii de cadre didactice de vârf care au împlinit doar din nefericire, la 8 februarie 2011, 65 de ani sau peste, dar au salvat reparator, aşa cum se scrie, printr-o hotărâre a Guvernului României, prin menţinerea până la 70 de ani a celor rămaşi, din fericire, născuţi cu 5 sau 6 luni după unii care n-au mai putut beneficia de această reparaţie morală.

Mă simt din nou responsabil, şi aici trebuie să vă fac să înţelegeţi un element deosebit de grav pentru învăţământul românesc, de faptul că tinerii nu mai pot în nici într-un fel, normal, promova în diverse grade profesionale, ci trebuie să plătească bani, pe care nici ei şi nici familiile lor nu-i au, unor reviste socotite de top la un moment dat de conducătorii învăţământului superior românesc.

Mă scuzaţi pentru bucurie, şi mă scuzaţi pentru unele idei personale pe care am vrut să vi le transmit.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am înţeles că la sfârşit, ştiţi cum e procedura, bineînţeles că o să vă dau cuvântul, doamna deputat.

Domnul deputat Cristea, am înţeles că... domnule deputat Cristea? Vreaţi să luaţi cuvântul? Dar este domnul profesor Stanciu. Numai o secundă, că este domnul profesor Stanciu pe lista trimisă de către Grupul parlamentar al PSD.

Domnule profesor, cu tot respectul pe care vi-l port, şi ştiţi foarte bine, domnule profesor, grupul nostru parlamentar mai are două minute cu anumite toleranţe de plus unu, două minute, dar... o să am rugămintea la dumneavoastră să vă încadraţi în 3-4 minute.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Distinsă doamnă ministru,

Evident că timpul pe care dumneavoastră mi-l daţi cu bunăvoinţă mă împiedică să fac multe referiri la această foarte interesantă moţiune simplă.

De aceea, cu voia dumneavoastră, stimaţi colegi, am să dezgrop din negura vremurilor un gând al bătrânului înţelept chinez Mencius care scria în secolul al IV-lea, înainte de Hristos. De aceea, spun că toţi oamenii au simţul compasiunii. Un om observă deodată un copil ce este gata să cadă într-o fântână. Cu siguranţă se nelinişteşte şi se înduioşează nu pentru a câştiga favoarea părinţilor copiilor, sau pentru a căuta aprobarea vecinilor şi a prietenilor săi, sau de teamă că va fi acuzat fiindcă nu l-a salvat. Astfel, credem că nici un om nu este lipsit de simţul compasiunii sau de simţul ruşinii, sau de simţul politeţii, sau de simţul a ceea ce trebuie făcut ca să fie făcut bine. Simţul compasiunii, stimaţi colegi, spunea bătrânul înţelept chinez Mencius în secolul al IV-lea înainte de Hristos, este începutul bunei-cuviinţe. Simţul ruşinii este începutul virtuţii. Simţul a ceea ce este rău sau este bun este începutul înţelepciunii. Orice om poartă în el aceste patru principii, aşa cum este înzestrat cu 4 membre. Iar omul care are faima că este incapabil să le exercite se distruge pe sine. Deci, iată că au trecut 2400 de ani şi ne uităm în jur, când cei care trebuie să poarte aceste principii, principiul omeniei, principiul virtuţii, principiul bunei-cuviinţe, principiul înţelepciunii, adică dascălii, cei care sunt depozitarii acestor virtuţi vin, pentru nu ştiu a câta oară în plenul Camerei, şi aduc injurii care după mine nu sunt demne de postura de dascăl.

Se poate discuta despre învăţământ şi fără jigniri. Se poate discuta despre învăţământ aplecându-te spre el. Regret aici, şi o spun deschis, că o distinsă colegă a noastră din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, şi-i pronunţ numele, spre a veni şi poate a-şi cere scuze, distinsa profesoară Doiniţa Chircu, fost inspector şcolar din Mehedinţi, din acelaşi judeţ cu doamna ministru, ajutată la un moment dat de doamna ministru, când o nedreptăţise alt ministru înainte, i-a a adus acuze nu numai nedrepte, dar aş spune nemeritate, dar aş spune nelalocul lor.

Sper, stimaţi colegi profesori, că scopul nostru nu este de a arunca unul altora lături în cap, ci scopul nostru este de a face un corp comun aici, în Parlamentul României, spre a pune şcoala românească acolo unde îi este locul. O aducem din nou la 6 la sută din PIB, asta trebuie să facem, nu să ne bălăcărim unii pe alţii, căci în felul acesta distrugem şcoala.

Închei, domnule preşedinte şi doamna ministru, cu apelul făcut către toţi, să înţeleagă că de 20 de ani, şi o parte am luptat împreună, spre a ajunge la acest 6 la sută din PIB.

Domnul Funeriu a făcut şi lucruri bune, dar a făcut şi multe lucruri rele, pe care le-a spus aici profesorul Popa. A mai distrus şi 4 academii, complet aiurea. Nu ştim de ce ştiinţa românească şi învăţământul românesc sunt câmpuri de bătaie, hai să le facem câmp de pace.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu mult, domnule profesor.

Un minut, domnul deputat Cristea.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul. Şi se pregăteşte doamna Raluca Turcan pentru dreptul la replică.

Doamna ministru, după aceea, dumneavoastră aveţi cuvântul.

Domnul Victor Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Timpul este prea scurt să definim dezastrul din învăţământ care a fost preluat de guvernarea Ponta. Şi nici nu-mi propun lucrul acesta.

Ce m-a impresionat pe mine şi m-a determinat să iau cuvântul, este gingăşia cu care a fost prezentat conţinutul acestei moţiuni. Chiar m-a impresionat această gingăşie.

Evidenţiază două lucruri: patima cu care, deci asta scoate, patima cu care aţi impus, stimaţi colegi, Legea învăţământului, şi totodată efectele sale, pe care le..., şi a politicii de patimă, pe care aţi dus-o dumneavoastră, nu numai în domeniul învăţământului, şi acum trag concluzia că din demolatori, cu atâta gingăşie, vreţi să deveniţi salvatori ai învăţământului şi nu numai ai învăţământului. Este o artă şi aceasta. Dar stau şi mă întreb eu, stimaţi colegi, de ce nu cu aceeaşi inimă de mamă analizăm şi bulversarea la această dată, deci nu analizăm realitatea din învăţământ. Umilinţa la care au fost supuşi părinţii şi elevii, bunicii şi bunicile când îşi duc copiii la clasa zero, din cauze care se ştiu, clasa pregătitoare. Poate la dumneavoastră, în colegiile dumneavoastră lucrurile stau foarte bine. Dacă la dumneavoastră stau foarte bine şi la noi stau rău, de aici tragem concluzia că...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule profesor, vă rog frumos.

Domnul Victor Cristea:

Da, imediat.

Mă refer la investiţii. Ce politică aţi dus când de 5 ani de zile în municipiul Vaslui aţi început un campus şi există o investiţie Palatul elevilor. Inspectoratele şcolare au fost încadrate cu oameni fără competenţă, ca şi directorii, Consiliile de administraţie.

De aici, trag concluzia că învăţământul şi întreaga economie, situaţie reală din ţară, că învăţământul nu trebuie să fie în criză, ci trebuie să dea soluţii pentru criză.

Şi o a doua concluzie, să reţinem toţi, vremea liderilor de a-şi impune punctul de vedere a trecut, şi a venit vremea echipelor, lucru pe care dumneavoastră nu l-aţi arătat. Să ne dea Dumnezeu multă înţelepciune, să punem pe prim-plan echipa şi să dăm învăţământului rolul pe care-l are şi care este stipulat în Constituţie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule profesor.

Dreptul la replică, doamna deputat Raluca Turcan, după care se pregăteşte din partea Guvernului, doamna ministru Ecaterina Andronescu.

Doamna deputat, aveţi un minut.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi, din USL de această dată,

Pentru că mi s-a pronunţat numele. Vreau să vă spun un lucru. PDL nu este PSD. Problema copy-paste, problema plagiatului este la USL. Câtă demagogie musteşte în clasa politică! S-a văzut moţiunea depusă în 2009 de către PNL. Vreau să vă rog aici, dacă aveţi înţelepciunea şi răbdarea să acceptaţi să primim răspuns de la doamna ministru Andronescu, cu privire la plagiatul domnului Ponta. Deci copy-paste nu este la PDL, copy-paste este la USL şi vrem să ştim dacă i se va retrage titlul de doctor lui Victor Ponta.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat, vă reamintesc şi dumneavoastră procedura, dreptul la replică, e drept la replică, da? Dacă vreţi declaraţii politice, vă invit dimineaţa la ora 8, doamna deputat Alina Gorghiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor conduce şedinţa şi puteţi să faceţi declaraţii politice cât vreţi. Da, de pe 10 noiembrie vă invit în campania electorală şi puteţi să spuneţi ce doriţi dumneavoastră.

Doamna ministru Ecaterina Andronescu, vă rog frumos.

Aveţi cuvântul. Vă reamintesc că aţi consumat 30 de minute din timpul alocat. Mai aveţi 20 de minute.

Vă mulţumesc foarte mult doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsurile mele vor fi la problemele care s-au ridicat aici în dezbaterile pentru care vreau să vă mulţumesc.

Aş vrea să îi spun doamnei deputat care a ridicat problema construcţiilor de grădiniţe din Programul cu Banca Mondială, îmi pare rău că nu este aici în sală să asculte răspunsul. La primul control care a fost făcut în judeţul Ilfov, directorul unităţii de implementare şi-a dat demisia şi a plecat, şi a trebuit să preluăm din mers, iar acum controalele pe care le facem în judeţe nu sunt tocmai în favoarea domniei sale. Menţionez că directorul acestei unităţi de implementare a fost propus şi pus de dumneavoastră, numit de dumneavoastră acolo.

În legătură cu reducerea personalului didactic, nu există o asemenea intenţie, aşa încât vă adresez rugămintea să nu mai spuneţi lucruri neadevărate. Poate că ţara asta are dreptul la adevăr, nu la lucruri pe care le scoateţi şi le trimiteţi într-un virtual şi le scoateţi din virtual.

De asemenea, aş vrea să reamintesc că Legea nr.1 n-a cuprins nicio referire la şcoala profesională. Şi că dacă această şcoală profesională este acum cuprinsă în lege, se datorează Comisiei pentru învăţământ a Senatului României, care a impus această idee cu şcoala profesională şi cu modul în care trebuie să-i susţinem pe aceşti copii în şcoala profesională.

Vreau, de asemenea, să vă spun că nu aţi pus niciun leu în buget pentru elevii care ar urma această şcoală şi suntem acum obligaţi să... şi am trimis o hotărârea de guvern la semnat, probabil săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare va intra în Guvern, prin care să rezolvăm problema finanţării acestui mod improvizat în care aţi gândit şcoala profesională astăzi.

În legătură cu titularizările de anul acesta, vreau să vă spun, stimaţi deputaţi semnatari ai moţiunii, titularizarea s-a realizat pe procedurile pe care dumneavoastră le-aţi aprobat. N-am putut să schimb regulile jocului în timpul jocului. Ca urmare, nici eu n-am putut să explic unui profesor care a susţinut examenul de titularizare în Sectorul 6 şi a luat 9,80, de ce nu poate fi titular în Sectorul 1? O asemenea procedură, în mod clar nu o vom repeta. Vom găsi de cuviinţă să avem la îndemână soluţii logice coerente şi în favoarea şcolii româneşti.

Nu s-a vorbit aici, dar vreau să vă aduc la cunoştinţă, poate dumneavoastră nu ştiţi, ministrul pe care l-aţi susţinut a aprobat pentru o universitate pentru care domnul prim-ministru Emil Boc a semnat o ordonanţă de urgenţă, ministrul dumneavoastră a anulat-o şi a aprobat 114 mii de diplome. Despre ce fabrici de diplome vorbim? Cine le susţine? Cei care au încercat să trimită învăţământul în zona performanţelor sau cei care iată ce fac cu documente concrete? Sunt ordinele de ministru la minister şi le puteţi vedea în orice moment.

Domnului deputat care a ridicat problema Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, îi cer scuze dacă actualul consiliu conţine 8 academicieni, faţă de 4 academicieni pe care i-a conţinut consiliul respectiv, şi vreau să vă mărturisesc că s-au păstrat şi cei 4 care au fost anteriori, sunteţi în eroare... sunteţi în eroare, stimate domnule deputat!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna ministru, vă rog frumos să nu discutaţi cu sala.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Toate demersurile pe care un ministru trebuie să le asigure trebuie să respecte legea. Pentru că spre deosebire de modul în care s-a gestionat anterior, când ministrul putea să facă orice, eu cred că trebuie să rămân un ministru care să respect legea.

Ca urmare, legea dumneavoastră stabileşte care este structura academică care trebuie să ia măsuri în legătură cu abaterile de la etică şi am procedat în conformitate cu legea. Acţiunea dumneavoastră şi discuţiile pe care le-aţi făcut astăzi şi în moţiune, şi în dezbaterile publice mă determină să spun că moţiunea este un demers pur politic, cu ţine clare către persoane. Vă deranjează probabil că primul-ministru al acestui guvern este de o altă valoare decât primi-miniştrii pe care dumneavoastră i-aţi avut, şi de aceea cred că acest guvern va face ceea ce spune, şi nu va înşela aşteptările oamenilor.

Vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi avut răbdare astăzi să dezbateţi problemele educaţiei şi îmi doresc din tot sufletul să ne aplecăm mai des, pentru că realmente sunt convinsă că aşa cum este şcoala astăzi va fi societatea din România mâine.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, doamna ministru.

Dezbaterile fiind finalizate, votul asupra moţiunii va fi dat la şedinţa de vot final de astăzi, aşa cum am discutat.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu, din partea Grupului parlamentar al PSD.