Dezbateri parlamentare

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 73 de deputaţi.

În legătură cu timpul alocat în dezbaterea moţiunii simple, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor deveniţi independenţi, neafiliaţi în grupurile parlamentare, este de 69 de minute şi se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PSD - 27 minute;

Grupul parlamentar al PNL - 17 minute;

Grupul parlamentar al PDL - 8 minute;

Grupul parlamentar al PP-DD - 6 minute;

Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute;

Grupul parlamentar al PC - 3 minute;

Grupul parlamentar al deputaţilor deveniţi independenţi - 2 minute.

Dacă există obiecţii?

Dacă nu există obiecţii, am să supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Vă rog să vă pregătiţi.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Cine este de acord cu propunerile Biroului permanent?

117 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Timpii au fost aprobaţi.

Reamintesc faptul că la moţiunea simplă nu pot fi propuse amendamente.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

Întreb, conform Regulamentului, dacă dintre semnatari există colegi care vor să-şi retragă semnătura? Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei deputat Monica Iacob-Ridzi, pentru citirea textului moţiunii simple.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

Moţiunea simplă cu titlul: "Scăpaţi mineritul din Valea Jiului de norocul rău al conducerii bicefaleVosganian-Niţă !"

Stimaţi membri ai Cabinetului Victor Ponta,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În rândul bravilor mineri din Valea Jiului circulă o vorbă, a cărei valoare este, pentru aceşti oameni bravi, mai presus decât orice. Ei, minerii, exclamă atunci când îşi fac unii altora promisiuni: "Un om, o vorbă!", iar această sintagmă înseamnă pentru orice om cinstit, dar mai ales pentru minerii Văii Jiului, dacă nu literă de lege, atunci în mod categoric un cuvânt de onoare ce se cere a fi respectat cu stricteţe.

Atunci când oamenii politici care compun actuala guvernare, mai cu seamă cei care sunt astăzi miniştri responsabilizaţi de industria energetică a României, au venit în Valea Jiului, în campanie electorală, pentru a le cere votul lor de încredere, aceştia le-au promis minerilor, sub cuvânt de onoare, că vor avea grijă ca mineritul din această zonă a ţării nu doar să continue, dar să cunoască şi o dezvoltare pe baze economice susţinute de stat.

Dincolo de frumoase cuvinte, ceea ce constatăm astăzi referitor la acest subiect este că intenţiile guvernanţilor noştri nu mai seamănă deloc cu promisiunile făcute, sub cuvânt de onoare, minerilor din Valea Jiului, ca de altfel tuturor românilor, cu doar câteva luni în urmă. Situaţia prezentă în care se regăseşte astăzi industria energetică românească este o dovadă vie a incapacităţii conducerii bicefale a Ministerului Economiei şi a celui al Energiei.

Sub conducerea miniştrilor Vosganian şi Niţă, Sistemul Energetic Naţional trece prin cea mai gravă criză pe care a cunoscut-o România de-a lungul întregii sale istorii. Iar ministrul economiei, Varujan Vosganian şi cel al Energiei, domnul Constantin Niţă, se dovedesc a fi incapabili să facă faţă acestei provocări economice.

Statisticile au demonstrat, în mod categoric, că, în perioada Sărbătorilor Pascale din acest an, în România consumul de energie a atins cea mai scăzută cotă din istorie, fapt care a condus la înregistrarea unei crize de supraproducţie, ale cărei consecinţe sunt extrem de grave, atât în plan economic, dar mai ales în plan social, pentru ţara noastră.

Orice ţară cu o conducere responsabilă caută să-şi asigure nu doar independenţa energetică, ci şi pârghiile necesare pentru a-şi valorifica la maximum resursele naturale şi potenţialul energetic cu care a înzestrat-o bunul Dumnezeu.

România şi cei care o guvernează astăzi se dovedesc însă partizani ai unei alte politici, în care incompetenţa sau diversele interese de moment sunt mai presus de interesul naţional, de interesul cetăţenilor români.

Stimaţi colegi,

Incapacitatea responsabililor de bunul mers al Sistemului Energetic Naţional a făcut posibil ca, într-un moment de cumpănă al acestuia, soarta a sute de mii de oameni şi viitorul acestora să fie pusă sub semnul întrebării. Ne referim, punctual, la situaţia din Valea Jiului. Aceasta era denumită, odinioară, drept "cel mai mare bazin carbonifer al României". Unii o prezentau chiar, mai plastic, drept "Valea aurului negru" sau "El Dorado al României".

Astăzi, Valea Jiului a ajuns, datorită incapacităţii Ministerului Economiei, cel mai mare bazin al disperării. Sau, dacă doriţi o exprimare mai plastică, o adevărată Vale a Plângerii.

Dincolo de frumoasele prezentări ale perspectivelor industriei miniere şi termoenergetice, pe care domnii miniştri le fac la posturile de televiziune, dincolo chiar de dezbaterile pe această temă la nivelul şedinţelor din Guvern şi din CSAT, chiar dincolo de actele normative emise de ochii lumii (fără posibilitatea concretă de punere în aplicare a acestora), realitatea în ceea ce priveşte situaţia industriei termoenergetice româneşti e cea pe care o trăiesc acum oamenii din Valea Jiului.

Domnul ministru Constantin Niţă, însărcinat în mod special de Cabinetul Ponta pentru a soluţiona problemele industriei energetice din România, declara la televizor că nu există niciun fel de probleme legate de funcţionarea Complexului Energetic Hunedoara, ignorând faptul că, exact în ziua în care făcea aceste declaraţii, la mina Paroşeni, din Valea Jiului, câteva sute de mineri luaseră deja decizia disperată de se autobloca în subteran.

În realitate, în ultima perioadă de timp, în ciuda tablourilor economice optimiste prezentate de domnul ministru Niţă şi domnul ministru Vosganian, situaţia de la exploatările miniere din Valea Jiului a devenit dramatică şi periclitează, pe de o parte, situaţia oamenilor din acest bazin monoindustrial al ţării şi, pe de altă parte, siguranţa economică naţională.

Toate aceste lucruri par să nu mai figureze, însă, în acest moment, pe agenda domnilor miniştri Vorganian şi Niţă. Aceştia uită că dincolo de promisiunile asumate în faţa oamenilor din Valea Jiului, Guvernul României şi-a asumat câteva obligaţii clare în faţa întregii ţări şi a întregii comunităţi europene, legate de subiectul managementului industriei energetice.

Pentru a reîmprospăta memoria domnilor miniştri, dar şi pentru a vă prezenta tabloul corect al perspectivelor industriei termoenergetice româneşti, vă aducem în atenţie câteva informaţii:

1. Termocentralele Mintia şi Paroşeni au fost proiectate pentru a funcţiona pe baza huilei extrase în Valea Jiului şi au o putere instalată cumulată de 1.435 MWh reprezentând puncte strategice în Sistemul Energetic Naţional.

2. Pentru a viabiliza sectorul minier de extracţie a huilei energetice, Guvernul a decis, la sfârşitul anului 2011, reorganizarea fostei Companii Naţionale a Huilei din Valea Jiului, în două societăţi de stat: Societatea Naţională a Huilei SA Petroşani, având 5.128 salariaţi, aflată în prezent în subordinea domnului ministru Niţă, şi, respectiv, Societatea Naţională pentru Închideri Miniere din Valea Jiului SA Petroşani, având 2.420 salariaţi, aflată în prezent în subordinea domnului ministru Vozganian.

Prima înglobează unităţile miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului considerate drept viabile - Lupeni, Vulcan, Livezeni şi Lonea -, precum şi Preparaţia Coroieşti, Staţia de Salvare Minieră, aparatul de conducere, în timp ce a doua societate cuprinde trei unităţi miniere din Valea Jiului considerate neviabile - Uricani, Paroşeni, Petrila -, şi care urmează a fi închise până în anul 2018, potrivit Directivei 787 din 2010.

Pentru a viabiliza sectorul termoenergetic, Guvernul a decis, pe de o parte, divizarea fostei companii Termoelectrica şi, pe de altă parte, fuziunea Centralelor termoelectrice Mintia-Deva şi Paroşeni-Vulcan, constituind Complexul Energetic Hunedoara, având 1.960 salariaţi.

Potrivit calendarului de acţiuni asumat de Guvernul României, Societatea Naţională a Huilei urmează să fuzioneze, prin absorbţie, cu CEH, termenul final preconizat pentru realizarea acestei fuziuni fiind luna mai 2013.

Potrivit notificării făcute de statul român către Comisia Europeană, Societatea Naţională pentru Închiderea Minelor Valea Jiului SA Petroşani a asumat un Program de închidere a exploatărilor miniere neviabile până la finele anului 2018, în baza Directivei 787, accesând pentru acesta şi un program de ajutor de stat pentru subvenţionarea activităţii şi aplicarea unor măsuri aferente implementării Programului de închidere.

Doamnelor şi domnilor,

Dincolo de aceste măsuri obiective pentru repunerea în mişcare a industriei miniere şi termoenergetice, ceea ce se întâmplă în acest important segment al sectorului energetic naţional, sub guvernarea domnilor miniştri Vosganian şi Niţă, aduce mai degrabă cu fapte care ar putea fi catalogate drept subminarea economiei naţionale, şi nicidecum salvarea economiei naţionale.

În acest context, vă aducem la cunoştinţă problemele existente la nivelul Văii Jiului, dar şi soluţii pentru rezolvarea acestora.

Spre exemplu, încă din primele zile ale guvernării, la foarte puţin timp după ce, în campania electorală pentru alegerile parlamentare, le-au vorbit oamenilor din Valea Jiului despre importanţa strategică a huilei de Valea Jiului, subalternii domnului ministru Constantin Niţă autorizau achiziţia unei cantităţi de 300.000 de tone de huilă din import pentru termocentrala Mintia Deva. Importul masiv de cărbune a făcut ca, spre exemplu, Complexul Energetic Hunedoara la finele anului 2012 să aibă un stoc inutil de cărbune care, în luna mai 2013, odată cu scăderea vânzării de energie în piaţă de către CEH, a generat practic imposibilitatea de a mai prelua cărbunele produs la minele din Valea Jiului. În faţa unei astfel de situaţii, conducerea CEH invocă o serie de criterii economice, forţând practic cele două societăţi miniere să vândă cărbunele la un preţ subevaluat cu aproape 30% faţă de preţul reglementat stabilit şi avizat de Guvern.

Guvernul României are obligaţia să solicite conducerilor Societăţilor Naţionale de Închideri de Mine Valea Jiului, pe de o parte, şi Complexului Energetic Hunedoara, pe de altă parte, respectarea notificării Comisiei Europene, a programului integrat al acesteia, în aşa fel încât 31 decembrie 2018 să fie data la care cele trei exploatări miniere să fie închise în condiţii optime de siguranţă şi protecţie socială a salariaţilor.

SNH S.A. Petroşani a fost înfiinţată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2011 şi funcţionează începând cu 1 ianuarie 2013.

Preţul de cost al gigacaloriei depăşeşte cu mult preţul de vânzare, în condiţiile în care această societate nu mai beneficiază de ajutor de stat. Preţul de vânzare al gigacaloriei agreat de CEH este de 69 de lei pe gigacalorie şi nu trebuie lăsat neamintit faptul că la nivelul societăţii au fost, dar nu mai sunt luate măsuri de eficientizare. Relevante în acest sens fiind următoarele:

- anul 2009 -113,53 lei preţ de cost pe gigacalorie;

- anul 2010 - 103,53 lei preţ de cost pe gigacalorie;

- anul 2011- 92,53 lei preţ de cost pe gigacalorie;

- anul 2012 - 105,62 lei preţ de cost pe gigacalorie.

Nu mai punem la socoteală faptul că, într-o analiză absolut obiectivă asupra contractelor de natură economică dintre societăţile miniere din Valea Jiului şi Complexul Energetic Hunedoara, Curtea de Conturi a României a constatat, într-un raport dat publicităţii la finele anului trecut, că societăţile miniere vând cărbunele sub preţul de cost către termocentralele beneficiare, calificând acest lucru drept... infracţiune.

Ca soluţie nu se prevede decât urgentarea fuziunii dintre SNH şi CEH şi aprobarea de către ANRE a unui preţ la cantitatea de energie reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 138/2013 care să asigure acoperirea preţului de cost al MWh produs, utilizând cărbune la preţul gigacaloriei sus-amintit şi implementarea de urgenţă a unui program de eficientizare a activităţii, cu termen 01.07.2015, întocmit de un management profesionist, fără implicaţii politice.

Este vitală pentru Valea Jiului asigurarea resurselor financiare, fie pentru retehnologizarea minelor şi a două grupuri energetice de la Mintia, fie pentru retehnololgizarea minelor şi construirea unui grup nou la Paroşeni, de minim 250 MWh. Prin retehnologizarea grupurilor de la Mintia, se asigură apa caldă şi încălzirea localităţilor limitrofe, precum şi producerea de energie electrică într-un punct strategic pentru Sistemul Energetic Naţional şi nu se va genera şomaj în această zonă. Prin construirea unui grup nou la Paroşeni se asigură posibilitatea termoficării Văii Jiului, eliminării costurilor transportului cărbunelui pe calea ferată şi generarea de minim 500 locuri de muncă, în condiţiile în care până la finele anului 2018 în Valea Jiului se vor pierde aproximativ 3.000 de locuri de muncă.

Protecţia socială a salariaţilor nu este garantată, întrucât aproximativ 22-26% dintre aceştia nu vor îndeplini condiţiile de pensionare la data efectivă de închidere a minelor. Ca soluţie, Guvernul României poate, fie să includă Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului în cadrul CEH, întrucât această societate nu generează pierderi, beneficiind de ajutor de stat, în acest fel salariaţii putând a-şi desfăşura activitatea până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare. O altă soluţie o reprezintă aprobarea unui program special de protecţie socială a salariaţilor care nu vor îndeplini condiţiile de pensie, prin pensionarea anticipată a acestora, având în vedere faptul că Valea Jiului este o zonă monoindustrială, iar crearea de noi locuri de muncă este doar o promisiune neonorată marca USL.

Stimaţi colegi,

În faţa tuturor acestor realităţi şi a incapacităţii de a gestiona, în mod eficient şi responsabil, problemele Sistemului Energetic Naţional, avem cu toţii obligaţia să intervenim, până când lucrurile nu vor degenera spre un deznodământ catastrofal pentru întreaga economie a acestei ţări şi pentru siguranţa noastră energetică.

Noi, ca parlamentari, ca oameni politici responsabili, avem datoria de a stopa această situaţie catastrofală în care se află industria termoenergetică românească, economia ţării în general.

Dacă minerii au bunul obicei de a-şi spune unii altora "noroc bun!" la intrarea în şut, şi noi vă spunem, stimaţi colegi, că atunci când vine vorba despre o chestiune atât de importantă cum este soarta Sistemului Energetic Naţional, norocul, bun sau rău, şi-l mai face românul şi cu mâna lui. În mâinile dumneavoastră se află, astăzi, nu doar norocul economiei ţării, ci obligaţia pe care o aveţi cu toţii în faţa celor care ne-au dat votul şi încrederea de a le aduce vestea norocului bun.

Pentru că domnii miniştri Vosganian si Niţă au adus în economia ţării norocul rău, prin nepăsare, această moţiune trebuie să primească votul dumneavoastră, şi cei doi miniştri trebuie să plece.

Vă mulţumesc mult. (aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna deputat.

Din partea Guvernului, domnul ministru Constantin Niţă.

Domnule ministru, aveţi microfonul.

Domnul Constantin Niţă (ministru delegat pentru energie):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă gândeam că doamna deputat, aşa, printre plimbările pe care le face cu telegondola de la Petroşani, se mai gândeşte şi la minerit, ceea ce nu-i rău. Problema este că domnia sa este deputat de vreo 10-12 ani şi nu prea am văzut nişte propuneri de măsuri care să ducă la eficientizarea sectorului minier din Valea Jiului dar, sigur, lucrurile se uită repede..., unii, alţii nu o să le uite niciodată.

Deci, sistemul energetic naţional, sigur că în momentul de faţă are câteva probleme legate de scăderea dramatică a consumului şi de lipsa de infrastructură, mai ales de transport, de care, din păcate, în ultimii ani nimeni nu s-a preocupat de ea şi aceasta are consecinţe dramatice asupra vânzării de energie electrică, nu neapărat pe piaţa internă, cât pe piaţa externă.

De asemenea, există şi câteva consecinţe ale măsurilor luate de PDL în ultimii patru ani, mai ales în domeniul economic, şi iată că consecinţele se văd acum, şi rezultatul negocierilor cu organismele internaţionale care, desigur, prevede şi liberalizarea preţurilor la energie şi gaze naturale, preţuri care sunt descurajante pentru economia noastră.

Şi, în sfârşit, tot datorită unor măsuri luate aiurea, neţinând cont de situaţia sistemului energetic naţional, şi anume, aplicarea sistematică a schemei de ajutor de stat pentru energia regenerabilă, fără corelarea acesteia cu specificitatea şi gradului de dezvoltare al sistemului energetic naţional. Şi nu numai acestea sunt principalele elemente. Mai sunt şi altele, le ştiţi şi dumneavoastră, cele legate de modul în care s-au făcut contractele de energie electrică, care are consecinţe şi în momentul de faţă.

Desigur că preocuparea noastră este să eliminăm furturile care au avut loc în sistemul energetic. Nu mai vorbim de faptul că în Valea Jiului, nu ştiu dacă în ultimii 15 ani s-a făcut vreo modernizare la vreo mină. Noi nu putem să cerem sistemului energetic naţional să producă la preţurile pe care ni le spunea doamna deputat în moţiunea respectivă. Adică, la 100 de lei, să spunem, media gigacaloria, Complexul Energetic Hunedoara nu poate să reziste, stimată doamnă.

Deci, acolo trebuie luate măsuri de eficientizare cât mai urgent posibil şi, sigur, noi încercăm să facem lucrul acesta. Evident că trebuie investiţii, şi dumneavoastră aţi avut posibilitatea ca în anii cât aţi fost la guvernare să investiţi în acele mine, indiferent că ele sunt viabile în momentul de faţă, dar şi celelalte care încă mai sunt viabile şi vor fi închise. Din păcate, n-aţi făcut nimic în acest sens. Iar pe noi ne preocupă lucrul acesta. Sigur că suntem în discuţii privind modernizarea acestor mine, dar lucrul acesta nu se poate face peste noapte, şi minerii ştiu lucrul acesta.

De asemenea, la un moment dat ne spuneţi că nu avem grijă de acest bazin carbonifer, că este o vale a plângerii şi aşa mai departe, tot felul de comparaţii care, după părerea mea, pot fi reduse la una singură, şi anume aceea că sistemul minier trebuie restructurat din temelii, din punct de vedere tehnologic şi managerial. Aceasta este, de fapt, situaţia pe care ar fi trebuit să o scoateţi în evidenţă, în sensul că se lucrează cu tehnologie veche, că preţul de cost este foarte mare şi, prin urmare, nu poate să reziste în piaţă în momentul de faţă, la preţurile la care produce Complexul Energetic Hunedoara.

Ne mai spuneţi că subminăm economia naţională. Păi, ce să mai subminăm, că aţi subminat-o dumneavoastră! Noi am preluat doar, sperând să mai putem să facem ceva din ce nu aţi făcut dumneavoastră. Aţi dus-o la pământ şi acum ne spuneţi că ar trebui să o refacem noi. De ce nu aţi făcut-o dumneavoastră? De ce nu aţi investit în tehnologiile miniere dumneavoastră? Pentru că ştiţi foarte bine că în 4-5 luni, cât avem noi la guvernare, este greu de pus pe picioare un sistem tehnologic care să funcţioneze pe criterii economice şi de eficienţă.

Prin urmare, afirmaţiile dumneavoastră ar trebui să fie cântărite mai bine şi mai bine analizate. Sigur, este o moţiune politicianistă, o moţiune în care aţi vrut să ieşiţi în faţa minerilor, să arătaţi cât vă doare sufletul pentru ei, dar care nu are nimic de-a face cu realităţile economice din această societate.

Desigur că v-aţi referit la importuri. Importurile nu au fost făcute de Constantin Niţă şi nici de Vosganian. Ele au fost începute în 2011 de dumneavoastră, contract făcut în 2011 şi dacă aveţi curiozitatea îl puteţi găsi la Complexul Energetic la dumneavoastră, deci nu puteţi să ne acuzaţi pe noi de aceste importuri. Ca principiu, eu nu sunt de acord să facem aceste importuri, însă puterea calorică şi unele detalii tehnice ale acestui import sigur că arată că este mai eficient din punct de vedere al preţului, dar încă o dată vă repet, eu nu sunt de acord cu asemenea importuri. Ele s-au făcut, sigur, acum trebuie să se deruleze. De altfel, s-a şi încheiat derularea acestui contract. Important este, însă, să reţineţi şi dumneavoastră că trebuie să facem ceva ca să reducem preţul de cost pe gigacalorie. Altfel, niciodată acest complex, indiferent că o să vină o distinsă doamnă economist care tot comentează în bancă, niciodată nu veţi reuşi sau nu vom reuşi să punem acest complex pe criterii economice.

în al doilea rând, avem în vedere câteva investiţii pe care dorim să le facem. În primul rând, reabilitarea Grupului IV de la Mintia. Avem discuţii cu câţiva parteneri, în parteneriat public - privat şi probabil că anul acesta vom reuşi să semnăm un contract pentru modernizarea acestui grup.

De asemenea, se are în vedere încă un grup, la Paroşeni, vom vedea cu ce eficienţă, vom face un studiu de fezabilitate în acest timp, însă ce mă interesează cel mai mult este să modernizăm cele patru mine cu o sumă pe care am calculat-o noi undeva la 60 de milioane de euro şi care cred că într-un an, un an şi jumătate este posibil de făcut.

Deci, ne preocupă, aşa cum puteţi observa, modernizarea tehnologică a acestui complex energetic şi sper ca într-un termen cât mai scurt să reuşim lucrul acesta.

De asemenea, aţi făcut afirmaţia legată de faptul că piaţa va trebui să ia energie de la Complexul Energetic Hunedoara la orice preţ. Nu se poate! Nu se poate ca pe o piaţă liberalizată Complexul Energetic Hunedoara să vândă la alte preţuri. Sigur, s-a încercat pe o perioadă limitată şi se încearcă preluarea unei cantităţi de energie în sistem reglementat pentru funcţionarea sistemului şi pentru siguranţa sistemului energetic, dar această perioadă de timp nu poate fi mai mare de 2-3 ani şi, prin urmare, este nevoie ca şi Complexul Energetic Hunedoara să poată să producă energie electrică la preţul pieţei. Piaţa este cea care reglementează preţul la energie şi forţa de muncă şi reglementează şi funcţionarea până la urmă a acestei societăţi.

Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, de la a produce în orice fel la a produce numai la cerinţele pieţei. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l învăţaţi.

În sfârşit, Complexul Energetic Hunedoara va fi finalizat în această lună, ca documentaţie, deci fuziunea. Urmează ca în 30 de zile Oficiul Registrul Comerţului să poată să aibă înscris noul Complex Energetic Hunedoara.

Deci, am încercat ca în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie să facem câte ceva pentru Complexul Energetic Hunedoara, ceea ce dumneavoastră nu aţi făcut în ultimii patru ani.

Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule ministru Vosganian, aveţi microfonul.

Domnul Varujan Vosganian (ministru economiei):

Mulţumesc foarte mult iniţiatorilor moţiunii, pentru că în sfârşit ne-au dat ocazia, domnului ministru Constantin Niţă şi mie, să dovedim că între noi doi există colaborare şi solidaritate.

De altfel, principalul motiv pentru care am venit în faţa dumneavoastră, împreună cu respectul pe care vi-l port, este şi sentimentul meu de solidaritate cu colaboratorul meu, ministrul energiei.

Mă aflu într-o situaţie oarecum ciudată. Timp de doi ani am fost ministrul energiei şi împotriva mea nu a existat nici o moţiune. În schimb, primesc moţiuni pe domeniul energiei atunci când nu mai sunt ministrul energiei. Aceasta probabil că face parte din evoluţia afecţiunii pe care ne-o purtăm unii altora, şi dumneavoastră aţi socotit că uneori e plăcut să mă revedeţi, pentru că doresc să informez cuviincios pe autorii moţiunii că Ministerul Economiei, în structura instituţională pe care o coordonez, nu se ocupă direct de energie, de aceea sunt dispus să dialoghez cu dumneavoastră, dar nu în formula de incriminat, pentru că în această privinţă... mi-ar face plăcere, vă mărturisesc, să am şi eu atribuţii directe, dar nu le am. Dar nu vreau să mă derobez, ci vreau să vă răspund la întrebări, chiar şi în această postură.

Eu v-am respectat şi am fost încrezător în capacitatea dumneavoastră de a guverna, de aceea v-am lăsat un portofoliu bun pe care să-l urmaţi. Am încheiat contractul pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Am încheiat protocoalele pentru retehnologizarea unor termocentrale, cum ar fi Galaţi, Brăila sau Doiceşti.

Am încheiat modernizarea cu o capacitate de 110 megawaţi a Termocentralei de la Paroşeni. Am făcut ultima investiţie importantă în mineritul Văii Jiului. Şi, ca să întregesc acest tablou, doresc să vă informez că m-am întors în Valea Jiului de câteva ori, şeful sindicatului de acolo, un domn pe nume Lacatas, mi-a spus în faţa minerilor că sunt întâiul ministru al minelor care după încheierea mandatului s-a reîntors în Valea Jiului şi vă mărturisesc că am avut un sentiment de mare mângâiere sufletească atunci când în sala teatrului din Petroşani minerii m-au aplaudat în picioare.

De aceea, dacă mă întrebaţi, între ceea ce aţi scris dumneavoastră despre mine şi ceea ce am trăit eu, omeneşte, în mai multe rânduri în Valea Jiului, prefer exprimarea sinceră şi prietenească a minerilor din Valea Jiului.

Dumneavoastră poate ar trebui să explicaţi de ce toate aceste parteneriate pe care vi le-am lăsat s-au spulberat. Ar trebui, poate, să explicaţi de ce nu aţi pornit în 2009 cea de-a doua modernizare de la Paroşeni, pe care, dacă aţi fi început-o atunci, acum ar fi fost terminată şi n-am mai fi avut o problemă şi într-adevăr Valea Jiului ar fi fost un producător eficient de energie.

Poate că ar trebui să ne explicaţi de ce aţi iniţiat contractele acelea de import, care sufocă acum Valea Jiului?

Eu vă mărturisesc că în semn de respect pentru dumneavoastră şi faţă de Comisia Europeană am să duc la capăt în perioada mandatului meu ceea ce am primit în legătură cu programul de închidere a minelor, program care funcţionează.

De aceea, eu, cu conştiinţa datoriei împlinite şi cu respectul pe care-l port minerilor din Valea Jiului vă mărturisesc că vin în faţa dumneavoastră cu dorinţa de a dialoga, şi dacă această moţiune va readuce în dezbatere Valea Jiului în modul în care să ducă la ipoteza ca Valea Jiului să devină un producător eficient de energie, atunci va fi benefică. Dar dacă să rămâne cantonată doar într-o zonă de dezbatere locală, în care dumneavoastră doriţi să-i faceţi pe mineri să uite ce li s-a întâmplat în timpul guvernării dumneavoastră, atunci ar fi un gest politic reprobabil şi cel mai bun lucru ar fi ca această moţiune să fie respinsă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Guvernul a consumat 15 minute din cele 50 pe care le are.

Intrăm în dezbaterea moţiunii simple. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Chiriţă.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Încă de la început fac precizarea că introducerea unei moţiuni simple sau de cenzură reprezintă o oportunitate pentru opoziţie, dar şi pentru putere, de a scoate în evidenţă anumite aspecte ale vieţii economice, sociale şi politice de la un moment dat şi de a oferi soluţii la problemele supuse dezbaterii.

În legătură cu prezenta moţiune simplă, introdusă de grupurile parlamentare ale PDL şi PP-DD din Camera Deputaţilor, nu pot să nu remarc faptul că PDL-ul, atât de hulit de către Dan Diaconescu şi PP-DD înainte de 2012, a devenit dintr-o dată un partener de nădejde. Nu m-am mira ca acest parteneriat să culmineze cu o fuziune, prin absorbţie, a PDL-ului de către PP-DD, ca alternativă la degringolada în care se află democrat-liberalii. Şi, în cazul în care partidul lui Dan Diaconescu va înghiţi partidul renegat de către Traian Băsescu, nu pot să nu constat că în componenţa viitoarei structuri politice, la nivel parlamentar, sunt foarte mulţi senatori şi deputaţi care în urmă cu un an de zile susţineau regimul de tristă amintire Băsescu-Boc-Ungureanu, care a reuşit să distrugă activitatea economică şi speranţele românilor. Este evident că semnatarii moţiunii simple, actuali şi foşti membri PDL, tânjesc după momentele în care cei care au jefuit sistemul energetic naţional, în frunte cu băieţii deştepţi din energie, vizitau ministerele pe care le conduceau, pentru a stimula diverse decizii guvernamentale.

Intervenţia directă şi competentă a Guvernului Ponta, pentru desfiinţarea contractelor cu băieţii deştepţi din energie, precum şi începerea procesului de deparazitare şi decăpuşare a sectorului a produs degringoladă în rândul celor care au guvernat şi care astăzi se regăsesc, ca parlamentari, în PDL şi PP-DD.

Sistemul energetic este un domeniu strategic pentru Guvernul Ponta şi toate acţiunile din ultima perioadă se subordonează ideii de utilizare eficientă a resurselor clasice şi din surse regenerabile, în deplin acord cu interesele consumatorilor din România, şi pentru creşterea capacităţii de export a energiei electrice.

Utilizarea cărbunelui din Valea Jiului pentru producerea de energie electrică la Complexul Energetic Hunedoara reprezintă o prioritate pentru guvernul actual şi are ca şi considerent principal întărirea funcţionării în siguranţă a sistemului energetic naţional.

Pentru a confirma importanţa Complexului Energetic Hunedoara a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 138/2013, prin care a fost stabilit ca energia electrică produsă la Termocentralele Mintia şi Paroşeni pe bază de cărbune din Valea Jiului să fie preluate cu prioritate şi să asigure serviciile de sistem, ţinând cont şi de faptul că în partea de vest a României există un deficit de capacităţi de producere a energiei electrice.

Acest act normativ, alături de alte acţiuni concrete ale domnului Constantin Niţă, ministru delegat pentru energie, referitoare la buna funcţionare a minelor din Valea Jiului şi a centralelor care compun Complexul Energetic Hunedoara, sunt dovada că există preocuparea Guvernului Ponta şi că soluţii propuse şi adoptate produc efecte imediate.

Spre ştiinţa celor care au semnat moţiunea, astăzi Complexul Energetic Hunedoara furnizează sistemului energetic o putere medie de 400 de megawaţi, lucru care în perioada anterioară nu se întâmpla.

Prin acest tip de politică guvernamentală se garantează locurile de muncă ale celor care produc energie electrică şi exploatează cărbunele din minele viabile ale Văii Jiului.

Procesele de restructurare şi reabilitare vor afecta, în mod evident, şi o parte dintre salariaţi, fapt pentru care Guvernul Ponta a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/2013, prin care se acordă persoanelor disponibilizate plăţi compensatorii şi venituri de completare, alături de ajutorul de şomaj, pentru o perioadă de maximum 24 de luni, în funcţie de vechimea în muncă.

Această moţiune simplă şi-ar fi dovedit utilitatea dacă cei care au iniţiat-o ar fi avut o abordare autocritică în privinţa modului în care au administrat activitatea de exploatare a cărbunelui şi de producere a energiei electrice în Valea Jiului şi la Complexul Energetic Hunedoara şi ar fi oferit soluţii, inclusiv de natură financiară, pentru rezolvarea problemelor din acest domeniu.

Ţinând cont de toate aspectele prezentate, grupurile parlamentare ale Uniunii Social-Liberale nu vor vota această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat cinci minute din timpul aflat la dispoziţia grupului.

Urmează domnul deputat Ţîmpău Radu Bogdan, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Ne-am adunat din nou în plenul Camerei Deputaţilor pentru dezbaterea celei de a cincea moţiuni simple iniţiate de actuala opoziţie parlamentară.

Stimaţi colegi din PDL şi PP-DD, aţi ales şi de această dată un subiect care vă dezavantajează.

Spun asta, pentru că problemele Văii Jiului nu sunt de ieri, de azi, nu au apărut în acest an, de când Guvernul USL a preluat guvernarea. Asistăm la un exerciţiu de imagine lipsit de substanţă şi conţinut, profund patetic, desprins de orice realitate.

Moţiunea susţinută de dumneavoastră astăzi conţine o serie de falsificări ale realităţii şi de prezentări tendenţioase ale situaţiei industriei termoenergetice româneşti.

Mă simt de-a dreptul revoltat de faptul că o mare parte dintre semnatarii acestei moţiuni au girat, în mandatul trecut, cel mai neprformant guvern al României postdecembriste, direct responsabili pentru dificultăţile cu care nu doar românii din Valea Jiului se luptă în prezent.

Stimaţi colegi semnatari ai acestei moţiuni,

O parte dintre dumneavoastră, actori într-o guvernare care a eşuat lamentabil, prin măsurile pe care le-aţi negociat cu creditorii internaţionali în materie de închidere a minelor nu aţi făcut altceva decât să perfectaţi opera de distrugere a acestui sector care a consacrat Valea Jiului. Nu aţi făcut nimic să împiedicaţi drumul spre prăpastie al mineritului din judeţul Hunedoara. Ba, mai mult, i-aţi dat un ghiont, ca să fie alunecarea mai rapidă. Nu aţi acordat nicio şansă oamenilor de aici. Aţi parafat, prin acte succesive, valuri de disponibilizări, fără să le oferiţi nicio alternativă minerilor. Asta în timp ce oamenii de partid, cocoţaţi în fruntea companiilor de stat, făceau angajări politice.

Ceea ce s-a întâmplat la Termocentrala Mintia din Deva, sub conducerea directorului Cristian Vladu, este de-a dreptul simptomatic. La începutul anului 2010 au fost disponibilizaţi 340 de salariaţi, cu o primă de disponibilizare de până la 39 de mii lei, conform contractului colectiv de muncă. Cei disponibilizaţi au primit lunar încă 1.400 de lei pentru o perioadă de 24 de luni, în conformitate cu acelaşi contract.

Ulterior, însă, au fost angajate 287 de persoane, ignorându-se obligativitatea legală ca cei disponibilizaţi să aibă prioritate la angajare. Astfel, prin favorizarea oamenilor de partid, în faţa celor cu experienţă în domeniul energetic, s-a creat un prejudiciu de 29.892.324 de lei, aşa cum fostul director Vladu spunea într-o înregistrare de notorietate naţională, "Mai sunt doi directori din cei vechi, că restul, i-am ras pe toţi".

În sfera dumneavoastră de interes nu aţi plasat nicio clipă mineritul sau producţia de energie. În acea vreme, în centrul atenţiei guvernelor Boc au stat personaje cum ar fi: colegul de partid, omul de casă, abonatul la banul public, întreaga gaşcă portocalie care a căpuşat tot ce a prins în această ţară şi a sifonat banul public.

Prin această politică, aţi pus în pericol mineritul din Valea Jiului, aşa cum aţi falimentat şi alte zone din industria românească. În schimb, aţi avut mare grijă ca "băieţii deştepţi" din energie să fie pe profit, să aibă contracte sigure prin care să colecteze banii şi să-şi plătească tainul în contul de partid al protectorilor. Probabil aceasta a fost strategia "băieţilor deştepţi", să nu fie deranjaţi, iar Valea Jiului, termocentralele de la Mintia şi Paroşeni, precum şi alte zone miniere, să piară, condamnând, practic, la sărăcie, comunităţi întregi din această ţară.

Stimaţi colegi,

Vorbiţi în textul moţiunii despre "destabilizarea sistemului energetic naţional", prin faptul că "producem mai multă energie decât consumăm, la nivel naţional".

Industria românească se află într-o stare gravă, fără precedent, graţie guvernării pe care aţi patronat-o. Nu am auzit, în toţi aceşti ani de guvernare PDL, de o strategie de reindustrializare a ţării, aşa cum pregăteşte, în momentul de faţă, domnul ministru al economiei, Varujan Vosganian.

Guvernele Boc au avut, în schimb, o strategie de dezmembrare a industriei, de vânzare la fier vechi a marilor combinate. Nu aţi luat nicio măsură de impulsionare a industriei româneşti, preocupându-vă doar de proiecte megalomanice din bani publici, ocazii bune pentru tăieri de panglici şi declaraţii publice.

Printre proiectele anunţate de marcanţi lideri locali ai PDL din Valea Jiului se numărau telegondole, evaluate la 80 de milioane de euro, 30 de kilometri de pârtii de schi, 300 de mii de turişti pe sezon, care includeau toate localităţile din zonă.

Eforturile dumneavoastră s-au concretizat în Valea Jiului asupra unor investiţii precum telegondola din oraşul Vulcan, care pleacă de niciunde pentru a ajunge nicăieri, contract care iniţial a fost atribuit pentru o sumă enormă, de 36,5 milioane de lei, şi a ajuns, prin acte adiţionale, la un total care depăşeşte 52 de milioane de lei.

Având în vedere risipa fără sens a banilor publici pe care aţi gestionat-o, nu pot înţelege cum de acum vă este evidentă nevoia de a investi în sistemul energetic, nevoie pe care aţi ignorat-o cu desăvârşire.

La atât s-au rezumat acţiunile dumneavoastră de revigorare a Văii Jiului.

Cât despre eficientizarea managementului din companiile miniere, nici nu poate fi vorba. Auditul efectuat de către Corpul de control al Guvernului a relevat, în schimb, jaful la aceste companii; la Complexul Energetic Oltenia, spre exemplu, dezmăţul a fost evident în perioada 2010-2012, 76 de contracte de sponsorizare, în baza cărora au fost efectuate plăţi în valoare totală de 19.079.616 lei.

Au fost majorate ilegal contracte de achiziţie publică cu peste 20 la sută din valoarea iniţială, ajungându-se la creşteri de până la 50 la sută.

Au fost achiziţionate sau închiriate autoturisme, deşi, în baza unui memorandum aprobat de Guvern, acest lucru nu se putea face decât în situaţii temeinic justificate, sau alte fapte de natură penală care au fost sesizate şi aşteaptă un răspuns din partea DNA-ului.

Aţi săvârşit abuzuri peste abuzuri, fapte de corupţie care au adus prejudicii mari bugetelor acestor companii.

Aşteptăm cu toţii raportul de audit, care se află în desfăşurare la Complexul Energetic Hunedoara. Probabil acesta a fost şi motivul pentru care aţi ales să depuneţi moţiune simplă pe acest subiect, ştiind că încă cercetările sunt în derulare.

Rezultatul acestui raport de audit va fi făcut public şi va ajunge la urechile oamenilor din Valea Jiului şi din întreg judeţul Hunedoara, pentru că subminarea economiei naţionale de care aminteaţi în textul moţiunii este rezultatul ultimilor ani de guvernare, al măsurilor şi angajamentelor dezastruoase pe care le-aţi asumat în numele românilor.

În succesivele guvernări Boc nu s-a dorit ca Valea Jiului să devină un producător de energie. De aceea, vă bănuiesc de rea-credinţă şi partizanat cu anumite zone de interese.

Aţi fi avut numeroase variante de lucru - de la ştergerea datoriilor istorice, aşa cum aţi procedat şi în cazul altor companii de stat, sau înfiinţarea Complexului Energetic Valea Jiului, cu realizarea unor investiţii la termocentrala Paroşeni, pentru construirea unui grup nou de 500 MW, ceea ce ar fi asigurat preluarea producţiei tuturor celor 7 mine active, proiecte a căror documentaţie era finalizată în cadrul Ministerului Economiei, la acea dată.

Aţi preferat, însă, cea mai comodă variantă, din păcate, cea mai costisitoare pentru viitorul acestei industrii şi al judeţului Hunedoara. Aţi propus un parcurs care prevedea împărţirea CNH în mine viabile şi neviabile, separarea lor, unirea celor două termocentrale şi, în ultimă instanţă, înfiinţarea unui nou complex.

Sunteţi autorii morali ai declinului socio-economic al zonei, aţi avut un plan atunci când aţi agreat cu Fondul Monetar Internaţional Programul de închidere a societăţilor neviabile până la 31.XII.2018, stabilindu-se, pentru fiecare an, cantitatea de cărbune ce trebuie extrasă, veniturile previzionate, costurile previzionate, iar în acest plan nu erau incluşi şi minerii din Valea Jiului.

Aţi mai făcut ceva, stimaţi colegi din PDL, sau, mai bine zis, nu aţi făcut. Nu aţi luat nicio măsură pentru a stopa declinul sistemului termoenergetic românesc, prin temporizarea avansului pe care l-a luat promovarea energiei verzi.

Cu puţin voinţă şi viziune strategică, aţi fi putut regândi schema de ajutor acordată producătorilor de energie regenerabilă.

Este evident că România are, în acest moment, una dintre cele mai avantajoase scheme de acest gen din Europa, schemă care avantajează producerea de energie regenerabilă, obligând preluarea, în integritate şi cu prioritate, a acestei energii în sistemul naţional.

Astfel, datorită obligaţiilor pe care le-aţi lăsat pentru a fi respectate, se ajunge la situaţia revoltătoare ca la sfârşit de săptămână, când consumul energetic este minim, producţia de energie din surse regenerabile să ajungă la 38 la sută din totalul producţiei energetice naţionale, în timp ce Termocentralele de la Mintia, Paroşeni, Turceni sau Rovinari sunt forţate să-şi limiteze sarcina grupurilor la minimul tehnologic de funcţionare.

De aceea, Guvernul pregăteşte, după cum se ştie, un act normativ prin care se doreşte o amânare a plăţii unui număr de certificate verzi până în perioada următoare.

Din cele 27 de state ale Uniunii Europene, 10 ţări au introdus deja limitări ale schemelor de sprijin, iar alte 10 au implementat scheme de diferenţiere a obligaţiilor, pentru a nu apăsa prea mult pe industria naţională.

Dacă am fi avut această măsură luată cu câţiva ani înainte, sunt convins că nu am fi ajuns în situaţia de a fi pusă sub semnul întrebării siguranţa şi securitatea sistemului energetic naţional.

Stimaţi colegi din opoziţie,

Nu sunteţi deloc credibili în demersul dumneavoastră. Strigaţi, după trei ani şi jumătate de guvernare, că industria minieră este în pericol, că a murit, că a fost afectată stabilitatea energetică şi multe alte nenorociri pentru care oricine altcineva este responsabil.

Daţi-mi voie să vă spun că situaţia aduce foarte mult cu povestea lui García Márquez "Cronica unei morţi anunţate". Deşi propoziţia "L-a omorât pe Santiago Nassar" apare undeva la jumătatea cărţii, iar noi am aflat de fapt din prima pagină că respectivul a fost ucis, tot aşa şi dumneavoastră, cei care aţi adoptat şi stabilit acest parcurs ireversibil spre dezastru pentru industria minieră din Valea Jiului, veniţi acum şi pozaţi în salvatori şi buni samariteni.

Este revoltătoare această atitudine laşă din partea exponenţilor unei guvernări păguboase şi nocive pentru destinul mineritului românesc, pentru industria românească în ansamblul ei.

Este revoltătoare. Aduceţi acuzaţii grave unor miniştri care nu pot fi vinovaţi pentru ceea ce s-a petrecut acum în urmă cu un deceniu sau două.

Termocentrala de la Mintia, care consumă aproximativ 67 la sută din producţia de huilă a Văii Jiului, a fost proiectată pentru a asigura necesarul de energie pentru Combinatele siderurgice de la Călan şi Hunedoara.

După cum bine se ştie, Combinatul de la Călan nu mai există, iar cel de la Hunedoara funcţionează la o capacitate redusă, de până la 20 la sută din cea iniţială.

Încercarea de a-i învinui pentru această realitate dură a economiei româneşti pe domnul ministru Varujan Vosganian sau pe domnul ministru Constantin Niţă denotă fie necunoaşterea realităţilor economice, fie rea-voinţă nejustificată.

În acest context, devine evident că iniţierea acestei moţiuni a fost făcută doar de dragul mimării unei opoziţii active, dar, din păcate, lipsită de consistenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 12 minute.

Urmează domnul Bode Lucian.

Domnule deputat Bode Lucian, aveţi microfonul.

Am să vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Înainte de a spune câteva cuvinte pe marginea acestei moţiuni, daţi-mi voie să subliniez câteva lucruri pe care le-am auzit aici, în faţa dumneavoastră, prezentate de către domnul Niţă, domnul Vosganian şi de către un coleg de la care mă aşteptam la alte soluţii decât ceea ce a prezentat.

Sigur că am aflat cu toţii, de la acest microfon, prin cuvântul domnului Niţă, că USL se află la guvernare de 4-5 luni de zile; se află de un an şi 21 de zile, dacă cumva aţi uitat. Iar faptul că invocaţi că noi am fi cerut în moţiune să se plătească cu 100 de lei gigacaloria, mă duce cu gândul la faptul că nu aţi înţeles. Noi spuneam că în 2009-2011 acesta era preţul, dar acest preţ beneficia de un ajutor de stat.

Sigur că l-am auzit aici pe domnul ministru Vosganian exprimându-şi sentimentul de solidaritate faţă de domnul ministru Niţă. Sigur, acest sentiment, după cum am putut observa cu toţii, are o evoluţie sinusoidală cel puţin în ce priveşte Partidul Naţional Liberal. Sigur, dacă luăm de bună declaraţia domnului Chiţoiu în ceea ce-l priveşte pe domnul Niţă.

Nu ştiu dacă domnul coleg Chiriţă mai este în sală. Mă aşteptam de la domnia sa, cel puţin în calitate de lider sindical la nivel naţional, să vină cu câteva soluţii, nu să spună alegaţii politice vizavi de PDL şi PNL şi să vă dea şi o informaţie eronată. Cea mai mare cantitate furnizată în sistemul energetic de către Complexul Energetic Hunedoara, în acest moment, nu este 400 MW, este 390, iar este cea mai mare cantitate furnizată a fost înregistrată în urmă cu câteva luni de zile şi a fost de 450 MW.

Acum, dragi colegi, legat de moţiune, aş vrea să spun câteva cuvinte.

Faptul că angajamentele USL în ce priveşte sistemul energetic în general, respectiv sectorul minier în special, au fost doar simple gogoşi electorale este deja o certitudine.

Cu toate acestea, mă încăpăţânez să cred, în expresia pe care majoritatea o consideră idioată, în contextul unei majorităţi parlamentare de 70%, spun, mă încăpăţânez să cred în faptul că putem face o opoziţie constructivă.

Dacă o să aveţi curiozitatea să citiţi cu atenţie această moţiune simplă, o să constataţi, printre altele, faptul că semnatarii moţiunii apreciază ceea ce s-a făcut bine de către Guvernul PDL. Şi dau exemple aici; reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara, divizarea Termoelectrica, înfiinţarea acestui complex. Lucru, de altfel, confirmat şi de către Guvernul USL, prin preluarea acestor programe guvernamentale.

De asemenea, veţi constata faptul că semnatarii moţiunii semnalează o serie de probleme grave cu care se confruntă mineritul din Valea Jiului, dar nu ne rezumăm la atât. Venim şi cu soluţii pentru rezolvarea acestora.

Nu voi insista pe soluţiile prezentate în textul moţiunii. Vă las pe dumneavoastră, în special pe cei din executivul USL, să le analizaţi cu maximă atenţie.

Pe lângă soluţiile indicate în textul moţiunii, personal, consider importantă prezentarea de urgenţă a unei strategii naţionale privind sectorul minier. Trebuie să definiţi, de urgenţă, direcţiile de acţiune ale strategiei miniere a României.

De asemenea, consider că este obligatorie revizuirea cadrului legislativ în domeniul sectorului minier, modificarea şi completarea legii minelor, Legii nr.85/2003, pentru a preciza exact care sunt modalităţile de reconcesionare a perimetrelor miniere închise prin hotărâre de Guvern.

Personal, consider că Agenţia Naţională de Resurse Minerale trebuie reorganizată prin constituirea Autorităţii Miniere, organism cu rol de reglementare, organizare şi control la nivel naţional, ale activităţii din sectorul minier.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Dacă, totuşi, nu am reuşit să vă conving de veridicitatea datelor prezentate mai sus, vă recomand următoarea bibliografie: Strategia energetică a României; Energia, motor al creşterii economice; România, pol energetic regional.

Nu este opera vreunui savant de renume mondial. Însă, veţi găsi aici totul despre vulnerabilităţile sistemului energetic românesc, despre programele energetice care vor rezolva gravele probleme ale sectorului energetic, despre oportunităţi, despre obiectivele strategice ale sectorului energetic, despre proiecte prioritare. Şi găsesc în strategie următorul exemplu: atragerea de capital pentru investiţii de mediu şi retehnologizare, inclusiv constituirea de grupuri energetice noi în Complexul Energetic Hunedoara, respectiv în Complexul Energetic Oltenia.

Strategia la care fac referire garantează perpetuarea, în condiţii de performanţă economică, a unor profesii tradiţionale vitale pentru anumite regiuni. "Printre acestea, un loc deosebit îl ocupă mineritul".

Pentru a nu căuta prea mult, vă înmânez, domnilor miniştri, câte un exemplar din această strategie. Nu este altceva decât documentul lansat de USL în primăvara anului 2012. Este adevărat, în acel moment, USL se afla în opoziţie şi promitea enorm de mult României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi folosit şapte minute din timpul aferent grupului.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Ioan Hulea, de la PP-DD.

Domnul Ioan Hulea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Conform a tot ceea ce am auzit până acum, atmosfera pare să fie mai încordată decât se prezuma. Şi, atunci, eu am să încerc să vă destind şi am să vă spun ce spunea un patriarh al culturii româneşti, politician, parlamentar, prim-ministru, academician, profesor universitar, istoric şi filozof al istoriei, Nicolae Iorga: "Un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii".

Mereu să vă amintiţi de acest lucru.

Să ne aducem, aşadar, aminte despre ce s-a întâmplat în Valea Jiului în istoria noastră recentă. Să spunem că, începând cu 1977, s-a înfiinţat Direcţia Lucrări în Economia Naţională, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, direcţie în care au fost detaşaţi peste 19.600 de ofiţeri, subofiţeri, maiştri militari şi militari în termen, care, sub deviza "Ţării, cât mai mult cărbune", au muncit în toate minele din Valea Jiului, până în 1990, cot la cot cu minerii, în Minele Dâlja, Petrila, Valea de Brazi, Vulcan, Lonea şi aşa mai departe.

Odată cu desfiinţarea acestei direcţii, în 1990, extracţia de huilă a avut o scădere drastică; acesta a fost momentul în care s-au luat măsurile de import de cărbune. A fost acel moment în care au apărut şmecherii din energie, adică cei care au făcut importurile de cărbune, pentru a acoperi dezechilibrul creat pe moment, prin retragerea militarilor din Vale.

Sigur, în perioada imediat următoare, s-au făcut angajări masive, pentru a face faţă cerinţei de huilă, în mod deosebit pentru centralele termoelectrice Mintia şi Paroşeni.

Într-o perioadă ulterioară, Radu Berceanu, ministru în Cabinetul CDR, a dat o explicaţie plastică, dar şi aritmetică presei, în legătură cu extragerea cărbunelui. Sigur, cifrele sunt aleatorii. Ca să extragem 100 de kg de huilă, băgăm în mină 4 dolari şi scoatem un dolar. Era explicaţia logică a faptului că minele se foloseau de o tehnologie învechită pentru extracţie; în egală măsură, personalul devenise supranumeric şi nu neapărat minerii erau cei mulţi, ci mai degrabă personalul TESA, firmele private de pază, firmele de mentenanţă, cele de consultanţă, furnizorii de echipamente, chiar şi cantinele.

Ce nu spunea domnul Berceanu, dar ştim cu toţii, în frunte cu Parchetul General, DNA şi SRI, este că cei trei dolari ce se năşteau la diferenţa de extracţie a huilei la fiecare 100 de kilograme, erau formula modernă de spălare a banilor publici prin tot ceea ce am enumerat anterior.

Anii au trecut. În Valea Jiului s-a continuat aşa-zisa subvenţionare a extracţiei de cărbune, atât din motive sociale, acestea fiind invocate de guvernanţi, cât şi dintr-o necesitate cronică de obţinere a sumelor de bani, prin spălarea lor, pentru întreţinerea puterii politice.

Vă rog să credeţi că nu este o critică din partea mea.

Constat, însă, cu mâhnire că nu aveţi onoarea de a vă ţine promisiunile.

Coroborat cu cele iterate anterior, acum, în guvernarea USL, prima măsură a Ministerului Economiei, prin ministrul delegat pentru energie, a fost semnarea unui contract de import de cărbune de 300 de mii de tone.

Nu vi se pare că seamănă tare mult cu gripa aviară de acum câţiva ani şi cu aflatoxina găsită în laptele românesc din guvernarea USL?

Consecinţa semnării contractului de import nu s-a lăsat aşteptată.

În Valea Jiului avem munţi de cărbune extras, dar nevândut, pentru că avem cărbune de import, conform voinţei inginereşti a domnului ministru Niţă, dar şi conform voinţei economice a domnului ministru Vosganian.

Ce ştiu eu despre cetăţenii de etnie armeană, de la acea disciplină frumoasă, numită istorie, printre altele, este faptul că sunt unii dintre cei mai buni comercianţi ai acestei planete.

Iată de ce mă aşteptam ca domnul ministru Vosganian să-l cheme la raţiune economică pe ministrul energiei, domnul Niţă, să-i pondereze puţin elanul de importator şi să-i explice în câteva cuvinte că importul de cărbune nu este necesar, având în vedere faptul că avem producţie de huilă.

În campania electorală promisiunile USL au fost fără număr. Poporul român, de fapt cei 4 milioane 400 de mii de electori ai USL, adică 23,8% din cetăţenii cu drept de vot ai României, din listele electorale permanente, atât de mult invocate de USL în 2012, se pregăteau de-a dreptul să plece în paradis.

Amintiţi-vă că în perioada premergătoare campaniei electorale, domnul Mişu Negriţoiu a plătit cu funcţia lipsa de orientare, prin faptul că a publicat pentru mai puţin de trei ore pe site-ul Ministerului Finanţelor acel articol al Codului fiscal care prevede reactualizarea impozitelor, mărite, fireşte, o dată la trei ani.

Tot în precampanie, dar şi în campanie, USL a omis, cu bună ştiinţă, să informeze cetăţenii că urmează să inventeze o serie de noi taxe şi impozite, imediat ce vor câştiga puterea.

După ce au fost aleşi, în baza promisiunilor că ne vor duce în paradis, au trecut la planul B, acela de inventare a taxelor şi mărire a impozitelor cu 16%.

Dintotdeauna, în epoca modernă, Valea Jiului a reprezentat un fenomen social pentru guvernanţi. Odată cu trecerea anilor şi modernizarea societăţii, era de aşteptat ca politicienii care ajung la putere să poată să stăpânească cu eleganţă economică activităţile de extracţie a cărbunelui, precum şi sistemul energetic românesc.

Cel puţin în ultimii 23 de ani, în Valea Jiului, minerii, cei care sunt direct implicaţi în extracţia cărbunelui sunt cei care, de fapt, mereu suferă de pe urma proastei administrări a acestei activităţi de importanţă, încă, pentru sistemul energetic românesc.

Sigur, avem de a face acum cu o supraproducţie de energie electrică, dar asta nu este rezultatul unui management performant la nivelul Ministerului Economiei sau al ministrului delegat pentru energie. Ci, mai degrabă, aşa cum o demonstrează realitatea, a restricţiilor pe care şi le impun consumatorii de curent electric, fie industriali, fie casnici.

Iată că toate aceste elemente, coroborate, duc la o scădere a producţiei şi serviciilor, de unde rezidă şi colectările în sume incomparabil mai mici la bugetele locale şi la bugetul de stat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să vă pregătiţi să încheiaţi. Aţi depăşit timpul cu două minute.

Domnul Ioan Hulea:

Cine-şi poate închipui că o economie în staţionare şi degringoladă poate fi repornită cu o energie electrică scumpă, se înşală amarnic.

Stimaţi şi distinşi colegi,

Mineritul din Valea Jiului trebuie să rămână încă mulţi ani, de acum încolo, în atenţia Guvernului care, chiar dacă nu o va recunoaşte niciodată, va trebui să-şi asume modernizarea lui. În acelaşi timp, trebuie să înceteze a mai spăla bani prin extracţia de cărbune.

Cele două centrale termoelectrice, componentă importantă a sistemului energetic din România - Mintia şi Paroşeni - vor trebui să producă în continuare energie electrică şi termică, timp în care, ministrul delegat pentru energie trebuie să aibă ca preocupare de bază găsirea partenerilor care sunt dispuşi să dezvolte industrii şi producţii, astfel încât energia electrică să le fie necesară în cantităţi mari.

Dacă într-un timp relativ scurt cei doi miniştri amintiţi anterior vor avea bună-voinţa să-şi intre în atribuţiuni, să renunţe la o întreagă pleiadă de firme ce căpuşează extracţia cărbunelui, producţia de energie electrică şi transportul acesteia, cu certitudine vom asista la un reviriment al economiei, al producţiei de energie electrică şi termică, dar mă îndoiesc că acest lucru se va întâmpla în guvernarea USL.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aţi dublat deja timpul, vă rog ultima frază.

Domnul Ioan Hulea:

Mai am patru secunde.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ultima frază.

Domnul Ioan Hulea:

Care ar fi scopul dumneavoastră, domnilor miniştri, să faceţi precum un fost prim-ministru, care a dat pe nimic hidrocarburile? Să închideţi minele, pentru a produce curent şi mai scump?

Voi încheia, stimaţi colegi, în aceeaşi notă în care am început să vă vorbesc, citându-l pe Mihai Eminescu, poetul nepereche al literaturii noastre. "Greşalele în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică pentru zeci de ani înainte viitorul ei."

Vă mulţumesc pentru răbdarea de care aţi dat dovadă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Gheorghe Firczak.

Domnule deputat, aveţi microfonul. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul minorităţilor naţionale rămâne credincios principiilor sale de a nu susţine şi a nu vota nicio moţiune, fie de cenzură, fie simplă. Tot aşa se va întâmpla şi acum, ceea ce nu înseamnă că nu putem dezbate probleme care sunt semnificative pentru societatea românească.

Valea Jiului este o zonă specială a României.

Viaţa minerilor, mai ales a celor care lucrează la minele de cărbuni, este una foarte grea, din cauza pericolului căruia se expun cotidian şi de aceea trebuie să privim cu mult interes Valea Jiului, condiţiile în care trăiesc şi muncesc locuitorii acestei zone.

Interesul meu pentru această situaţie nu este ceva circumstanţial. M-am născut la Lupeni, municipiul cu cea mai mare notorietate din Valea Jiului. Pe vremuri avea un cartier, Galiţia, locuit în exclusivitate de ruteni. Ca un argument, poate sentimental, dar pentru mine foarte important este şi faptul că bunicul meu patern, Iuliu Firczak, a participat la greva din anul 1929.

Astfel, la 30 iunie 2009, am prezentat o declaraţie politică intitulată "Valea Jiului are viitor". De ce? Pentru că am participat la 27 iunie 2009 la o dezbatere publică organizată de sindicate prin domnul Dumitru Costin, privind perspectivele Văii Jiului.

Subliniam atunci câteva idei despre situaţia zonei. Citez:

"Astăzi, Valea Jiului se prezintă ca o zonă care are nevoie de structuri profunde ce trebuie să determine valorificarea potenţialului acesteia. Valea Jiului este astăzi strict dependentă de minerit. În Valea Jiului, forţa de muncă ocupată se ridică la aproximativ 68 de mii de angajaţi. Dintre aceştia, peste 10 mii sunt angajaţi în cadrul CNH, la subunităţile componente ale acestui agent economic.

De asemenea, mai mult de o treime din numărul total al forţei de muncă ocupate lucrează în cadrul unor agenţi economici privaţi, a căror activitate este direct legată de CNH, fiind vorba despre furnizori de produse şi servicii către companie.

Dacă mai socotim aici şi faptul că, în cea mai mare parte, restul forţei de muncă ocupate în Valea Jiului lucrează în domeniul administraţiei, educaţiei, sănătăţii, cercetării etc., este lesne de observat faptul că, în ansamblu, mai bine de două treimi din totalul forţei de muncă ocupate gravitează în jurul activităţii principale, care este mineritul.

Este evident şi faptul că principala resursă de constituire a veniturilor la bugetele locale ale administraţiilor publice din oraşele şi municipiile Văii Jiului sunt strâns corelate de impozitele pe salariile angajaţilor, în principal ale minerilor.

În aceste condiţii, responsabilitatea noastră faţă de întreaga Vale a Jiului, nu doar faţă de problemele strict legate de sectorul minier, este pe deplin justificată, aşa cum la fel de justificată este îngrijorarea noastră faţă de viitorul acestei zone." Am încheiat citatul.

Să observăm că problemele au rămas aceleaşi: sociale, de infrastructură, imposibilitatea locuitorilor de a-şi încălzi apartamentele. Criza forţei de muncă era şi atunci una cronică.

Pentru sistemul de sănătate, precizam atunci, citez din nou:

"Nu este un secret pentru nimeni că munca grea din subteran lasă urme asupra minerilor, asupra stării lor de sănătate. În acest context, nu doar modernizarea unităţilor medicale, ci şi dotarea acestora cu aparatură modernă de specialitate şi, în primul rând, investiţiile în sistemul de sănătate publică trebuie să continue la nivelul tuturor oraşelor Văii Jiului, poate chiar într-un ritm ceva mai susţinut decât până în prezent." Am încheiat citatul.

Evident, nu puteam ocoli aspectele legate de minerit. Citez din nou:

"CNH este cel mai mare agent economic din judeţul Hunedoara. Activitatea minieră continuă să susţină echilibrul unei zone profund frământate de acţiuni sociale. Din cei peste 150 de mii de locuitori, 30% depind direct de activitatea minieră desfăşurată, în lipsa dezvoltării altor activităţi economice alternative de amploare.

Principalii beneficiari ai companiei sunt în zona Văii Jiului sau la distanţe relativ mici.

Activitatea de exploatare a huilei, desfăşurate actualmente de CNH a parcurs cei mai importanţi paşi de restructurare, având o structură cu perspective de rentabilizare în condiţiile susţinerii proiectelor existente de modernizare şi retehnologizare a activităţii.

În condiţiile actualei crize mondiale, menţinerea unui nivel satisfăcător de exploatare a resurselor energetice pe bază de huilă, pe lângă aportul la producţia de energie şi la securitatea energetică a ţării, poate contribui semnificativ la depăşirea acestei perioade şi poate fi o componentă a dezvoltării durabile a României." Am încheiat citatul.

Concluziile, din păcate, erau sumbre.

Spuneam atunci: "Pornind de la aceste premise se naşte întrebarea. Are viitor Valea Jiului?

Răspunsul nostru, al unui deputat născut şi crescut la Lupeni, este şi trebuie să fie unul optimist, în conformitate cu aspiraţiile oamenilor acestei zone.

Viitorul acesteia, credem noi, nu se poate rezuma la evoluţia mineritului. Trebuie găsite şi alte soluţii care, însă, nu minimalizează locul mineritului în evoluţia Văii Jiului."

Concluzia: De atunci, ce s-a schimbat oare în Valea Jiului?

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Aurelian Ionescu are cuvântul.

Domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Aurelian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă supun atenţiei punctul de vedere foarte succint al Partidului Conservator cu privire la aşa-zisa moţiune simplă pe minerit.

Aşa cum o poate constata oricine parcurge textul moţiunii depus de colegii din opoziţie, moţiunea este, în fapt, un document pur politic, gândit să producă doar ştiri despre o presupusă activitate parlamentară conştiincioasă a unora dintre semnatari.

În locul unui proiect cuprinzând propuneri concrete de rezolvare a problemei grave cu care se confruntă mineritul românesc, colegii noştri din opoziţie au ales să dezbatem azi un text însăilat potrivit cerinţelor impuse de principiul "discuţii, nu soluţii".

Pe post de argumente împotriva actualilor miniştri ai economiei şi energiei, opoziţia vine să prezinte cifrele unei statistici proprii anilor 2009-2012, ani de luminată guvernare PDL.

Astfel, această statistică nu face altceva decât să cimenteze concluzia unei realităţi de mult consacrată, anume cea a distrugerii sistemului minier românesc sub repetatele guverne democrat-liberale.

Distinşi reprezentanţi ai Partidului Democrat Liberal,

Spuneţi astăzi, în cuprinsul acestei moţiuni, că sistemul energetic naţional trece prin gravă criză, prin cea mai gravă criză pe care a cunoscut-o România de-a lungul întregii sale istorii.

Dar ce partid a pus, domnilor, oare, umărul la prăbuşirea sistematică a acestui domeniu încă de la vremea alianţelor de guvernare din cadrul Convenţiei Democrate?

De asemenea, afirmaţi că guvernanţii de azi se dovedesc partizanii unei alte politici, în care incompetenţa sau diversele interese de moment sunt mai presus de interesul naţional, de interesul cetăţenilor români şi că incapacitatea responsabililor de bunul mers al sistemului energetic naţional a făcut posibil ca la un moment de cumpănă al acestuia, soarta a sute de mii de oameni şi viitorul acestora să fie puse sub semnul întrebării.

Nu cumva, domnilor parlamentari ai opoziţiei, acest tip de politică păguboasă, despre care vorbiţi cu atât aplomb a fost implementată şi antrenată, în atâţia ani de guvernare nocivă Partidul Democrat Liberal?

În această perioadă, oamenii pe care i-aţi susţinut la vârful ministerului de resort şi, deopotrivă, unii dintre dumneavoastră, semnatari ai moţiuni, aţi dictat şi supervizat îngroparea mineritului din Valea Jiului, aţi administrat şi monitorizat devalizarea Companiei Naţionale a Huilei.

Distinşi colegi parlamentari, membri ai vechii guvernări,

A sosit momentul să vă asumaţi rezultatele muncii depuse atâta amar de ani la cârma ţării, şi anume falimentul mineritului românesc.

Abandonarea unui domeniu vital pentru economia României, lipsa oricărei strategii energetice coerente în acest sector şi, mai ales, incapacitatea de a pricepe normele social-profesionale după care minerii îşi desfăşoară activitatea.

În ceea ce ne priveşte nu ne surprind nici indolenţa politică şi nici nevoia disperată de publicitate electorală pe care le demonstraţi în textul moţiunii.

Suntem însă uimiţi de seninătatea aproape patologică cu care încercaţi să puneţi în cârca a 12 luni de guvernare USL dezastrul înfăptuit de guvernele în care PD sau PDL, sub oricare titulatură, au avut reprezentanţi de seamă de la mijlocul anilor '90 încoace.

Astăzi, când doi miniştri şi-au asumat, în sfârşit efortul de a pune în aplicare o strategie energetică pe termen lung ce va garanta nu numai menţinerea mineritului ca profesiune tradiţională, ci şi dezvoltarea sistemului energetic pe baza performanţei economice de exploatare a celei mai importante resurse energetice a României, şi anume cărbunele, aceştia doi ar trebui apreciaţi şi încurajaţi fiindcă s-au înhămat în atât de scurt timp la o muncă pe care democrat-liberalii n-au fost în stare sau n-au vrut să o facă mandate de-a rândul.

Vorbiţi de promisiuni ale USL. Dar de cele făcute de puterea PDL în urmă cu doi ani şi mai înainte minerilor, în ce măsură v-aţi achitat?

Vă spunem noi: deloc.

Spre exemplu, în februarie 2011, ministrul democrat-liberal Ion Ariton promitea că se vor crea condiţii de muncă mai bune în mină.

Promisiunea ministrului venea în urma accidentului grav, cu cinci morţi, de la Mina Uricani. Acesta se adăuga statisticii negre a accidentelor cu sute de victime în rândul minerilor, produse între anii 1995 şi 2011.

De câte ori aţi fost la guvernare în această perioadă, domnilor de la PDL?

Aţi promis condiţii mai bune de muncă în mină, dar aţi plecat de la putere lăsându-i pe mineri să lucreze ca în secolul al XIX-lea.

De asemenea, Guvernul Boc promitea, la un moment dat, că până în 2018 nu va fi închisă nicio mină. La scurt timp, însă, 900 de mineri erau daţi afară cu plăţi compensatorii, foarte mult întârziate.

Această disponibilizare venea însă să întregească un grafic trist şi alarmant în acelaşi timp, la care guvernele democrat-liberale sau cu participaţie PD şi PDL au contribuit covârşitor, şi anume graficul conform căruia, până la finele anului 2009, în România fuseseră închise aproximativ 550 de mine.

Acesta este, stimaţi colegi, tabloul general al unui domeniu pus pe butuci de unii care vin azi să-i arate pe alţii cu degetul.

Să distrugi o ramură importantă a sistemului economic este o crimă, dar să-i faci şi pe alţii responsabili pentru asta este descalificant din punct de vedere moral şi politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să vă informez că toţi colegii care au avut trei minute au vorbit şase. Îmi făcea din sală un coleg semn să-i tai, dar tocmai liderul dumneavoastră de grup m-a rugat de un minut în plus, aşa că puneţi-vă de acord.

Domnul Cornel-Cristian Resmeriţă are cuvântul. 22 de minute mai are Grupul PSD.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Cornel-Cristian Resmeriţă:

Bună ziua.

Mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cu stupoare am luat cunoştinţă de conţinutul acestei moţiuni, pe care o consider un complot la adresa minerilor şi a locuitorilor Văii Jiului, având în vedere că de numele celor doi miniştri şi al Guvernului Ponta se leagă cele mai importante realizări pentru Valea Jiului din ultimii ani. Ceea ce este foarte important, eu, în acest moment, mă aflu într-o situaţie total diferită faţă de toţi cei care au vorbit astăzi, în sensul că sunt chiar din Valea Jiului.

Am auzit colegi din opoziţie vorbind de închideri de exploatări miniere, am auzit colegi din opoziţie care au discutat de Valea Jiului ca despre o Vale a Plângerii şi îmi pare rău că singurul deputat de Valea Jiului, doamna Monica Ridzi, care a şi citit această moţiune a folosit această expresie - Valea Plângerii, însă vreau să vă spun că aveţi perfectă dreptate.

Valea Jiului a devenit o vale a plângerii în urma unor acţiuni pe care Partidul Democrat Liberal, pe care dumneavoastră l-aţi susţinut foarte mult timp, le-a avut împotriva Văii Jiului.

Vreau să vă aduc aminte anul 1997, când, pe o guvernare a Partidului Democrat Liberal, cu domnul ministru Radu Berceanu, ministru al industriilor la vremea respectivă, s-a început o mare disponibilizare în mineritul din Valea Jiului. Într-o singură noapte, pot să spun, 20 de mii de oameni din Valea Jiului şi-au pierdut locurile de muncă.

Da, Valea Jiului a devenit o vale a plângerii, pentru că această acţiune a început în acel an, 1997.

Da, Valea Jiului a devenit o vale a plângerii, pentru că, începând cu anul 2005, guvernarea pe care şi dumneavoastră aţi girat-o, în principal a Partidului Democrat Liberal, a avut nişte acţiuni care au venit împotriva noastră, a celor din Valea Jiului, în fiecare clipă şi în fiecare minut.

Eu sunt un om care s-a născut la Lupeni, ca şi domnul Firczak. Sunt un om care, spre deosebire de dânsul, a trăit până la această vârstă de 33 de ani tot în Valea Jiului, tot la Lupeni şi n-o să plec niciodată de acolo.

Am putut să văd ceea ce a făcut fiecare guvernare, fiecare politician pentru noi, cei din Valea Jiului, şi vă spun, diferenţele sunt semnificative şi pot să stau să discutăm o oră şi să discut cu absolut oricine din această sală şi cu iniţiatorii moţiunii simple.

Vreau să vă mai spun un lucru. Vreau să atrag atenţia colegilor de la Partidului Poporului - Dan Diaconescu, în primul rând, pentru că dânşii sunt, în mare parte, la primul mandat. În momentul în care semnaţi o moţiune simplă sau o moţiune de cenzură, poate chiar o iniţiativă legislativă, eu vă sfătuiesc, fiind la al doilea mandat, să citiţi ceea ce semnaţi, în principal. Pentru că, cel puţin, din ceea ce este trecut în această moţiune simplă, vă spun, doar două lucruri sunt adevărate. Aceste lucruri care sunt adevărate sunt cifrele privind numărul de angajaţi de la societăţile miniere din Valea Jiului, pe care doamna deputat, în momentul în care a citit această moţiune, le-a exprimat foarte corect. Şi mai este un singur lucru adevărat, raportul Curţii de Conturi, care arată, într-adevăr, că în mineritul din Valea Jiului s-au făcut - poate folosesc o expresie cam dură - hoţii adevărate. Însă, vreau să vă spun că raportul Curţii de Conturi se referă la perioada 2010-2011.

Dragi colegi,

Eu mă bucur că, prin acest text al moţiunii, dumneavoastră aţi recunoscut ceea ce aţi făcut. Aceste lucruri sunt cunoscute de cei pe care dumneavoastră i-aţi avut miniştri ai economiei la vremea respectivă.

Aş dori să trec în revistă câteva evenimente ce s-au petrecut pe timpul guvernării PDL, pe care, încă o dată, doamna deputat care a citit moţiunea le-a prezentat, şi anume domnul ministru al economiei, Adriean Videanu, membru marcant al PDL, venea în Valea Jiului. A venit foarte frecvent. A fost de patru ori într-un an de zile.

Vreau să vă spun că la o întâlnire, la care am participat şi eu, domnul ministru Adriean Videanu ne-a promis 100 de milioane de euro investiţii.

Toată lumea a fost foarte bucuroasă în Valea Jiului. Am crezut că l-am prins pe Dumnezeu de picior, însă domnul ministru, în momentul în care a intrat pe Defileul Jiului, cel care ne desparte de restul ţării, a uitat total şi nu ne-a mai răspuns nici la telefon.

Încerc să fiu scurt, dar rog totuşi să-mi permiteţi, fiind chiar din Valea Jiului, să prezint nişte lucruri.

Lipsa preocupării Guvernului Boc şi a factorilor de decizie din acea perioadă, PDL - încă o dată, deţinând majoritatea în Parlamentul României - de a nu găsi timpul...

Am o rugăminte pentru doamna deputat Vass...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, nu faceţi ordine în sală. Eu vă rog, fac eu ordine.

Doamnă deputat, vă rog frumos să vă reţineţi.

Domnul Cornel-Cristian Resmeriţă:

O doamnă atât de drăguţă nu cred că se poate comporta cu mine - care zic că sunt, totuşi, un băiat drăguţ - de maniera asta. Şi chiar vă rog frumos mai ascultaţi şi bineînţeles o să vin lângă dumneavoastră şi o să discutăm în continuare. Ştim că dumneavoastră vă pricepeţi foarte bine la economie.

Vreau să vă aduc aminte că, în anul 2011, s-au făcut disponibilizări - 900.

Vreau să vă aduc aminte că oamenii nu şi-au primit banii şi au trebuit să stea în greve luni de zile, lucru pe care doamna deputat, colega şi prietena mea, de altfel, îl cunoaşte.

Ar trebui cu toţii să luptăm pentru drepturile oamenilor pe care i-aţi dat afară de la serviciu, neplătindu-le nici măcar acele plăţi compensatorii.

Vreau să vă spun că, în lua martie a anului 2012, a avut loc o mişcare de proporţii în Valea Jiului, poate necunoscută majorităţii dintre dumneavoastră, când 5000 de oameni au ieşit în stradă, şi au cerut drepturile şi conform contractului colectiv de muncă au primit o majorare salarială de 10%, neacordată de guvernarea de la acea vreme.

Culmea, s-a obţinut o hotărâre judecătorească care nu a fost respectată! A fost nevoie doar de două luni de guvernare USL pentru ca această majorare a oamenilor, această hotărâre judecătorească, de fapt, pentru că vorbim de o hotărâre judecătorească într-o ţară democratică, să fie respectată.

Avem foarte multe societăţi cu datorii istorice în această ţară. CNH se afla printre ele. Ani de zile, trei ani şi jumătate din momentul în care am devenit deputat, am auzit următorul lucru: nu pot fi şterse datoriile. Să înţeleagă toată lumea, CNH-ul nu are datorii pentru că le are sau datorită unui management defectuos, sunt nişte penalităţi care s-au acumulat din anii '90. A fost nevoie doar de două luni de guvernare USL pentru ca exploatările miniere să fie scutite de aceste datorii istorice într-o înţelegere, să zicem, între mai multe instituţii ale statului.

În doar şase luni de guvernare USL, primul-ministru Ponta, împreună cu cei doi miniştri au făcut câteva lucruri şi doar câteva lucruri vi le voi prezenta.

A pus în aplicare, în primul rând, acea hotărâre judecătorească prin care salariile minerilor au crescut cu 10%.

A pus în aplicare Hotărârea Guvernului nr.1023/2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică. Şi aici permiteţi-mi să nu mă mai uit pe aceste foi, chiar dacă nu o să fiu atâta de exact, să vă spun ce s-a întâmplat.

Am auzit de complexe energetice şi cei care se ocupă de acest lucru ştiu în fiecare zi, din momentul în care am devenit deputat, din 15 decembrie 2008, în fiecare zi guvernarea PDL ne-a minţit şi nu s-a făcut absolut nimic.

A fost nevoie doar de câteva luni de guvernare USL pentru ca primul-ministru, Victor Ponta, să înţeleagă că pentru Valea Jiului este esenţial acest lucru şi s-a înfiinţat Complexul Energetic Hunedoara, prin fuziunea Termocentralei de la Mintia cu Termocentrala de la Paroşeni.

Într-adevăr, puteţi să-mi spuneţi, complexul încă nu este în formă finală. Vă spun că, pe data de 17 iunie, Complexul Energetic Hunedoara va fi în formă finală, va avea Paroşeniul, Mintia plus cele patru exploatări miniere considerate viabile, şi anume: Lupeni, Vulcani, Livezeni şi Lonea.

Sunt lucruri foarte multe pe care pot să le prezint.

Să nu se înţeleagă că, de exemplu, în perioada 2008, până la finalul guvernării PDL eu nu spun că nu s-a făcut nimic bine.

Pot să spun că s-a făcut un singur lucru bun pentru noi, cei din Valea Jiului, şi aici domnul Ialomiţianu a avut un rol şi trebuie s-o recunosc. În momentul în care s-au început acele demersuri pentru staţia de desulfurare de la Paroşeni - şi trebuie să recunosc acest lucru -, dar trebuie să recunosc că acest lucru a fost întârziat vreme de vreo doi ani de zile, până când guvernarea Ponta a venit şi a dat drumul şi la această investiţie.

Ar fi foarte multe de spus. Singura rugăminte, în calitate - nu de deputat - de locuitor al Văii Jiului, este ca, în momentul în care discutăm de Valea Jiului, să discutăm şi cu oameni care locuiesc acolo. Poate că părerea mea este subiectivă, pentru că iubesc locul unde m-am născut şi unde trăiesc, însă vă spun încă o dată, moţiunea de cenzură pe care cei din opoziţie au prezentat-o astăzi, în afară de cele două lucruri care sunt corecte, nu prezintă absolut niciun element real.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Opt minute.

Are cuvântul domnul deputat Mircea Dolha.

Domnule deputat, aveţi cinci minute.

Domnul Mircea Dolha:

Distinse colege,

Distinşi colegi,

Astăzi un nou episod marca Partidului Poporului - Dan Diaconescu - PDL, intitulat: "Dragă Guvernule, doar o moţiune să-ţi mai pun!"

Mărturisesc că atunci când am auzit de iniţiativa colegilor de la PP-DD, am crezut că e vorba de o iniţiativă legislativă prin care fiecare român să primească cei 20 de mii de euro promişi în campania electorală. Ar fi fost un gest, fie el şi simbolic, aşteptat de către cei care i-au crezut şi le-au acordat votul. Plus că astfel puteau evada din postura "Ipocritul strigă: «ipocriţii!»" sau, mai bine zis, "Ciocoiul strigă: «ciocoii!»", când venea vorba de promisiuni - în campania electorală, bineînţeles. M-am înşelat. Era vorba de o moţiune simplă, scrisă pe genunchi, cu graba celui care se află în faţa ultimei şanse de a mai putea face aşa ceva. Şi aici îi înţeleg pe colegii noştri de la PP-DD. Ei sunt conştienţi că sunt în prag de aneantizare şi că în următoarea sesiune parlamentară nu vor mai rămâne la PP-DD nici măcar de un grupuleţ, statut care să le permită iniţierea de noi moţiuni.

Parodiindu-l pe regretatul George Pruteanu şi a sa emisiune "Doar o vorbă să-ţi mai spun!", se poate zice că asta e şi dorinţa PP-DD: Doar o moţiune să mai pun!

De altfel, colegii noştri vorbesc în moţiune despre Valea Plângerii, probabil intuind ceea ce vor parcurge până la toamnă.

I-au secondat însă colegii de la PDL, nederanjaţi de postura de secunzi, care au semnat fără să clipească ori să citească textul moţiunii. Altfel, nu-mi explic de ce se miră că ortacii de la Paroşeni s-au închis în mină. Le reamintesc eu: minerii se tem pentru slujbele lor, căci la final de an 2011 Guvernul Boc a decis închiderea acestei mine. Iar moţiunea de faţă, culmea, cere urgentarea închiderii. Asta da grijă pentru locuitorii din Valea Jiului!

Când e vorba de destine umane, e bine să măsori de mai multe ori până să tai o dată. E un proverb pe care PDL a demonstrat că nu-l ştie încă de pe vremea când, la guvernare fiind, a tăiat de-a valma, fără să gândească pensii şi salarii.

Autorii moţiunii par să nu trăiască în lumea reală, din moment ce acuză o scădere dramatică a consumului de energie în perioada sărbătorilor de Paşti. Dar tocmai asta se întâmplă în vacanţă. Practic, nu s-a lucrat în săptămâna 1-7 mai. Culmea ar fi ca, ulterior, PP-DD şi PDL să susţină că datorită moţiunii lor a crescut consumul de energie, când, de fapt, el va creşte natural, datorită săptămânilor de şase zile lucrătoare, în care se vor recupera zilele libere luate în prima săptămână a lunii mai.

Lucrurile pot fi dramatice în domeniul industriei energetice doar din punctul de vedere al PDL. Băieţii lor deştepţi nu mai câştigă din cumpărarea pe nimic a energiei hidro şi nici nu mai pot vinde, şi nici nu vor câştiga nemeritat din mişcările deştepte pe care le-au gândit la Complexul Energetic Hunedoara, pentru simplul motiv că USL şi Guvernul Ponta au stopat jaful avuţiei naţionale şi au închis robinetele care alimentau puşculiţa de partid şi buzunarele hulpave.

Prin măsurile luate de Guvernul Ponta, de miniştrii Varujan Vosganian şi Constantin Niţă, Hidroelectrica a ajuns dintr-o întreprindere aflată în prag de faliment una cu profit consistent.

Acesta e trendul în industria energetică sub guvernarea USL.

Colegii de la PDL nu-şi recunosc efectele proastei guvernări şi nu realizează că gafele făcute de ei sunt atât de mari, încât nu pot fi îndreptate peste noapte.

De fapt, involuntar, PDL recunoaşte că a făcut din Valea Jiului "cel mai mare bazin al disperării", ca să citez din moţiune.

În plus, în continuare, cei din PDL pun semnul egal între interesul naţional şi interesul lor de grup, iar când acesta din urmă e deranjat de măsurile corecte luate de Guvernul Ponta, ţipă că e afectat interesul naţional. E o lecţie pe care au învăţat-o conştiincios de la experta lor colegă, doamna europarlamentar, încă, Monica Macovei.

Pe timpul guvernării PDL, doamna Udrea a risipit mult peste 10 milioane de euro pe celebra telegondolă portocalie de la Vulcan. O telegondolă care nu duce nicăieri, pentru că nu există o staţiune în zona respectivă.

Cu aceşti bani, doamnelor şi domnilor iniţiatori, puteaţi face nu un program special, cum vă propuneţi în moţiune, ci chiar două, pentru oamenii din Valea Jiului, pe care acum îi plângeţi, cu lacrimi de crocodil.

Astăzi dezbatem o moţiune simplă care-i vizează pe miniştrii Varujan Vosganian şi Constantin Niţă, şi nu pe foştii miniştri Adriean Videanu sau Ion Ariton. De ce spun asta? Pentru că am lecturat şi eu pasaje din raportul Curţii de Conturi la care faceţi referire şi de acolo rezultă clar că la Compania Naţională a Huilei S.A. Petroşani s-a depistat că în perioada 2009-2011 societatea de stat a pierdut 543,7 milioane lei. 543,7 milioane lei pentru că a vândut cărbunele la preţuri mai mici decât costul de producţie. Şi după cum se ştie, în perioada amintită, domnii Videanu şi Ariton au deţinut portofoliile în domeniu. Dumneavoastră vreţi acum să vă apărăm miniştrii pe care i-aţi avut în acea perioadă? Nu vă bazaţi pe noi.

USL, Guvernul Ponta şi prim-ministrul liberal Varujan Vosganian chiar acordă o mare atenţie mineritului. Şi dacă nu ştiaţi şi probabil că nu aţi ştiut, altfel nu aţi mai fi semnat moţiunea, ministrul liberal Varujan Vosganian va realiza o premieră în mineritul postrevoluţionar, va redeschide mine în Maramureş, de exemplu. Lucrurile sunt foarte avansate, s-a găsit un investitor la "Remin" Baia Mare, a fost întoarsă din drumul spre faliment şi va fi privatizată. Este un exemplu al competenţei Guvernului Ponta şi USL.

Să nu mai vorbesc de o altă izbândă cu conotaţii ecologice. În Baia Mare zăceau de multe decenii circa 550 de mii de tone de pirite arsenioase depozitate sub cerul liber, ele erau o sursă permanentă de poluare care va dispărea, căci ministerul condus de liberalul Varujan Vosganian a reuşit să le vândă unei firme din Elveţia la un preţ foarte bun, de 105 dolari tona, nu la preţ de deşeuri cum dorea unii, şi vor fi duse din România. De fapt, manevre de a le cumpăra şi de a le revinde cu câştig consistent au împiedicat încheierea unei tranzacţii până la venirea la putere a USL.

Eu ţin să mulţumesc USL-ului şi Guvernului Ponta, PNL-ului şi ministrului Varujan Vosganian pentru preocuparea încununată de reuşite de a relansa activitatea economică în regiunea monoindustrială Baia Mare şi Maramureş şi am încredere că vor proceda în sensul relansării economice şi în alte zone, inclusiv în Valea Jiului. Dar o relansare făcută nu pe principii populiste, ci pe mecanisme economice fiabile şi profitabile, conforme cu spiritul liberal, gândite să funcţioneze pe termen lung.

Referitor la moţiunea colegilor noştri, le spun că nu e valabilă butada "Nu putem noi repara, cât au putut ei strica". Le vom repara, dar fiindcă stricăciunile făcute cu precădere de ultimele guverne PDL sunt foarte mari, reparaţia ne va lua ceva timp. Dar vom face ca societatea să funcţioneze, indiferent câte moţiuni le vor mai trece prin cap celor de la PDL şi PP-DD.

La final, vreau să le dau o satisfacţie autorilor moţiunii şi să recunosc că miniştrii Vosganian şi Niţă vor pleca după moţiune. Vor pleca la treburile lor la minister, că fac treabă bună acolo.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Man.

Domnul Mircea Man:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am ascultat ceea a spus domnul Dolha şi n-am decât un minut. Am să intru în esenţa lucrurilor.

În calitate de preşedinte de Consiliu judeţean Maramureş, am făcut toate demersurile necesare împreună cu Ministerul Economiei din Guvernul Boc, am prezentat toate perimetrele miniere care se pretează la redeschidere şi, domnule ministru, aveţi toată documentaţia la minister. Nu ştiu dacă aşteptăm un învestitor de peste mări câtă vreme legea mineritului nu vă permite să intraţi în parteneriat public privat.

Aveţi toate documentele făcute de foşti miniştri, şi l-aş numi pe domnul Dicu aici, de specialişti din Maramureş care au muncit pentru aceste probleme, sunt patru perimetre miniere şi vi le numesc : Şuior, Baia Sprie, Cavnic şi Băiuţ, care în acest moment, şi nu mâine, ieri puteau fi discutate pentru redeschidere. Avem rezerve de mangan de suprafaţă la mina de la Răzoare şi, de asemenea, la Turţ şi Rodna, sunt unităţi miniere care au zăcământ şi pot fi discutate pentru redeschidere.

Am încredere că Maramureşul, care a plătit datoriile acestei ţări în mare măsură pe vremea regimului comunist, merită să i se acorde atenţia, având în vedere că, după 1990, şi ştiu foarte bine când spun aceste lucruri, investiţiile venite în Maramureş au lipsit cu desăvârşire. Poate că a sosit momentul să vă aplecaţi asupra Maramureşului şi perimetrele miniere amintite de mine să se redeschidă. Pentru că sunt oameni foarte harnici în Maramureş şi specialişti şi credeţi-mă că ar fi o gură de oxigen pentru economia Maramureşului şi pentru economia ţării.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Laurenţiu Nistor.

Domnule deputat, aveţi microfonul. 14 minute mai are grupul dumneavoastră parlamentar, de fapt, al nostru.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am parcurs cu deosebită atenţie textul moţiunii prezentate astăzi de opoziţie. Un document care de la început pare a fi o acţiune de imagine şi nu una de fond, un document care poate fi folosit cu excepţională certitudine în campania electorală.

Dragi colegi care aţi semnat această moţiune,

Sper că a venit timpul să uitaţi că nu mai sunteţi în campania electorală şi când semnaţi aceste documente, ar trebui să vă gândiţi bine ce faceţi. Nu este de mirare de ce colegii de la PP-DD sau Partidul Poporului au semnat acest document. Este normal, este un drept al opoziţiei. Îi cred că sunt dornici de afirmare, dar îi cred că sunt dornici să mintă în continuare poporul, aşa cum au fost obişnuiţi.

Mare mi-a fost mirarea când colegii de la PDL, care au atâta experienţă în conducerea guvernării ţării, au atâta experienţă în a fura banul public al tuturor societăţilor comerciale, au atâta experienţă a miniştrilor lor de a prezenta programe umflate şi gogonate de guvernare, au semnat această moţiune crezând că doar, doar îşi mai spală din păcatele pe care le-au avut în timpul guvernării lor.

Marea mirare pe care am avut-o astăzi, dragi colegi, este când am văzut că la această tribună a Parlamentului vine să citească moţiunea nimeni alta decât doamna deputat Monica Iacob Ridzi, specialistă în sport, turism şi campania electorală a lui Eba. Nu credeam niciodată, dragă colegă, că o să devii specialistă în minerit. Şi eu sunt din judeţul Hunedoara şi cunosc Valea Jiului, aşa cum o cunoaşteţi dumneavoastră. Dar n-am crezut niciodată că, după ce timp de opt ani n-aţi vorbit nici măcar un cuvânt despre mineritul din Valea Jiului, nu aţi venit nici măcar cu o propunere pentru miniştrii care au condus economia despre îmbunătăţirea activităţii în Valea Jiului, astăzi, dumneavoastră veniţi cu nonşalanţă şi citiţi această moţiune ca şi când aţi fi recitat la şcoală o poezie.

Spuneţi, dragi colegi, că sistemul energetic naţional trece printr-o gravă criză, poate cea mai gravă din istoria României. Dar tot dumneavoastră veniţi şi spuneţi că acest lucru se bazează pe nişte date, pe nişte sondaje făcute chiar în preajma sărbătorilor pascale. Cred că nu era de mirare să spuneţi în moţiune că inclusiv slujba de Înviere s-a ţinut cu becurile stinse pentru a nu se consuma curent. Asta aţi dorit probabil să spuneţi, dar v-a fost ruşine s-o scrieţi în moţiune.

Veniţi şi spuneţi, dragi colegi, ţării întregi, Parlamentului, că complexul energetic, respectiv Termocentrala Mintia şi Paroşeni au achiziţionat circa 300 de tone, chiar spuneţi precis 300 de tone de huilă, dar fără să spuneţi adevărul, că acesta a fost un contract care pe vremea dumneavoastră a fost iniţiat, iar un contract internaţional, sper că ştiţi măcar atât, nu pot să îl negi aşa uşor, nu poţi să renunţi la el fără un temei legal.

Ca atare, contractul, din care a mai rămas puţin pentru perioada guvernării Ponta, s-a făcut în integralitatea sa aşa cum a fost semnat pe vremea dumneavoastră şi mai este bazat pe un singur lucru: în acea vreme, când Guvernul Ponta a venit şi a făcut schimbarea de la CNH, o schimbare atât de necesară, a directorului care a produs atâta rău Companiei Naţionale a Huilei, a găsit ce a găsit acolo, a găsit toate lucrurile pe care dumneavoastră niciodată nu le-aţi arătat ca realitate a Văii Jiului.

Veniţi şi spuneţi că conducerea CNH-ului a făcut dezastru, că Curtea de Conturi i-a găsit pe cei de la CNH cu probleme deosebite. De ce uitaţi, stimaţi colegi şi în special cei de la PDL, că cei de la Partidul Poporului n-au de unde să ştie acest lucru, şi doamna deputat, specialist în turism, n-avea de unde să ştie, că nu s-a ocupat o dată de Valea Jiului, şi de ce nu veniţi să spuneţi că perioada de control a Curţii de Conturi a fost perioada guvernării 2010-2011, lucru pentru care la venire, Guvernul Ponta, în mai 2012, a şi luat măsura de schimbare a conducerii CNH.

Cred că dumneavoastră trebuie să vă obişnuiţi, dragi colegi, să spuneţi măcar acum, în ultima clipă, adevărul oamenilor. Oare nu dumneavoastră aţi fost cei care aţi împărţit minele din Valea Jiului în mine viabile şi mine neviabile? Pentru aceasta aţi pus astăzi moţiunea simplă împotriva celor doi miniştri?

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, fără teama de a greşi, că e bine să vă uitaţi cu foarte mare atenţie la cei doi miniştri, că aveţi mult ce învăţa de la dumnealor. Miniştrii dumneavoastră, chiar dacă domnul ministru pune mâna la ochi, o pune de ruşine, că într-adevăr îi este ruşine de ce a făcut la guvernare şi trebuie să ia exemplu de la cei care guvernează acum.

Veniţi şi spuneţi că nu am făcut nimic pentru Valea Jiului. Vă rog şi vă întreb, dragi colegi, aţi gândit vreodată, aţi spus vreodată în cei 8 ani de guvernare ce trebuie făcut pentru Valea Jiului? Aţi spus vreodată, doamnă deputat Monica Iacob Ridzi, că cele patru mine pe care Guvernul PDL le-a considerat viabile, doar două dintre ele şi, respectiv, Mina Lupeni are un complex energetic şi Mina Livezeni, iar în celelalte două mine care sunt viabile şi la ora actuală se lucrează ca în evul mediu, cu târnăcopul şi lopata şi bietul miner scoate din adâncuri huila necesară energeticii româneşti.

Aţi spus vreodată dumneavoastră ceva de măsuri clare şi concrete pentru îmbunătăţirea activităţii mineritului din Valea Jiului? Nu. Dimpotrivă, veniţi şi în moţiunea de cenzură, veniţi şi la televiziune şi spuneţi că un răspuns al neimplicării celor doi miniştri a fost blocarea în subteran a sute de mineri.

Dragi colegi, vreau să vă spun că şi acum, ca şi altă dată intră în obiceiul dumneavoastră a minţi, dar e timpul să spunem corect că nu sute de oameni s-au blocat în subteran în Valea Jiului ca răspuns că nu se mai ia huila din Valea Jiului, ci în Valea Jiului, în acea dată pe care nici măcar n-o pomeniţi, că este vorba de o dată mai recentă, s-au blocat în Valea Jiului minerii din schimbul doi şi schimbul trei la îndemnul unor politicieni din opoziţie. Sigur că după ce li s-a spus minerilor realitatea - au stat trei ore blocaţi în Valea Jiului, în subteran - minerii au înţeles, de fapt, că sunt duşi cu preşul de către opoziţie, care era învăţată să mintă în permanenţă.

De ce nu spuneţi, dragi colegi, că la Termocentrala Mintia, din cele 6 grupuri energetice pe care le are la ora actuală Termocentrala Mintia - şi care au fost puse în funcţiune în anul 1969, domnule ministru, luaţi notiţe şi notaţi măcar anul în care a fost pusă în funcţiune, din 1969, de când Termocentrala Mintia a fost pusă în funcţiune, doar în 2003 a fost modernizat primul grup energetic de la Termocentrala Mintia. Este ruşinos şi o spun cu răspunderea care mă caracterizează, că nu aveţi curajul să spuneţi că nu aţi fost capabili măcar să puneţi în operă modernizarea şi celui de-al doilea grup energetic de la Termocentrala Mintia, pentru care în anul 2004, Guvernul Năstase a achiziţionat toate piesele necesare pentru modernizare.

Din 2004, şi astăzi ne aflăm în 2013, doamnă deputat Monica Iacob Ridzi, luaţi notiţe şi luaţi direcţia Termocentralei Mintia şi vedeţi adevărul, şi atunci sunt convins că n-o să mai minţiţi în faţa electoratului şi în faţa poporului. De nouă ani de zile aceste piese stau în curtea Întreprinderii Electrocentrale Deva Mintia, fără a fi puse în operă, iar acum miniştrii noştri sunt puşi în situaţia de a face o analiză tehnică asupra acestor utilaje, dacă din punct de vedere al garanţiei morale a lor mai pot fi folosite sau nu mai pot fi folosite.

De ce nu spuneţi că la minele din Valea Jiului trebuie să facem investiţii deosebite pentru ca munca minerilor s-o îmbunătăţim. Iată că domnii miniştri care sunt prezenţi în faţa dumneavoastră au luat aceste măsuri.

Vă întreb, dragi colegi, şi în special pe colegii deputaţi din opoziţie din judeţul Hunedoara, cine v-a oprit pe dumneavoastră să nu veniţi în Valea Jiului când domnul ministru Niţă a fost prezent în Valea Jiului şi a discutat cu toate conducerile minelor din Valea Jiului, inclusiv minele viabile şi neviabile, şi cu toate sindicatele din Valea Jiului. Cine v-a oprit să nu veniţi acolo să spuneţi ceea ce aveţi de gând, să ajutaţi sau să puneţi umărul să ajutaţi această Vale a Plângerii, aşa cum o numiţi dumneavoastră. Cred că nimeni nu v-a oprit. Dar nu v-a lăsat conştiinţa să veniţi acolo, ştiind ce aţi făcut pe parcursul anilor pentru Valea Jiului.

În textul moţiunii, dumneavoastră ne spuneţi că minerii se salută cu tradiţionalul "Noroc bun!". Daţi-mi voie, dragi colegi din opoziţie, de la această tribună să vă spun şi eu: Noroc bun în opoziţie cel puţin trei mandate!

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aţi vorbit 12 minute.

Invit la microfon pentru două minute pe domnul deputat Mircia Muntean.

Domnul Mircia Muntean:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Desigur că în cele două minute n-o să pot, să am posibilitatea să vă vorbesc nici în termeni tehnici, nici în termeni punctuali, dar nici în demagogia pe care am auzit-o astăzi aici, în faţa Parlamentului României şi a distinşilor reprezentanţi ai presei.

Poate mulţi mă cunosc, de şase luni sunt parlamentar, 16 ani de primărie în municipiul Deva şi 15 ani de muncă în cel mai mare combinat al ţării, combinatul siderurgic, pe linie profesională, pe direcţii politice, am avut într-un fel sau altul de furcă cu această problemă gravă cu care se zbate şi astăzi, de ce nu, România, judeţul Hunedoara, dar mai ales cinstiţii şi corecţii colegi din Valea Jiului.

Valea Jiului, cu sintagma Jalea Viului, astăzi, în care după un an de guvernare, ni se spune acelaşi lucru: "Jos Băsescu", "vechea moştenire", şi doi miniştri lăudaţi de mine, de dumneavoastră şi mai ales de domnul prim-ministru Ponta, care-i dă pe toate televiziunile că vrea să-i schimbe. Probabil că fiind un prim-ministru, aşa cum spuneţi, capabil, s-a gândit că ce-i mai rău în Guvernul României trebuie tăiat.

Domnule Vosganian, am fost prieteni în Partidul Naţional Liberal, dar aţi uitat cum aţi redus în '96-'98, 45 de mii de locuri de muncă şi astăzi ne vorbiţi de Cristian Vladu prin nişte slugarnici care ne spun că a tăiat şi PDL-ul 900 de angajaţi.

Domnule Niţă, uitaţi de cel care a chemat minerii şi au aruncat zona în aer, zona României, zona Valea Jiului, aţi spulberat-o prin cele trei mineriade, cu liderii dumneavoastră şi cu detaşamentele de avangardă pe care le-aţi ţinut acolo pe post de comandă politică şi le-aţi adus să înfricoşaţi populaţia României. Ne vorbiţi de slaba capacitate a opoziţiei de a reacţiona şi uitaţi să-i număraţi pe toţi colegii noştri. Poate eu nu am fost aici, dar mulţi dintre "frunzele verzi" se află acum pe băncile dumneavoastră. Oare nu trebuie astăzi să citim în ochii lor demagogia şi dispreţul faţă de această zonă? Treceţi la fapte, domnilor miniştri! Faceţi ceea a făcut în 2009 un ministru care a avut curajul măcar o lună compensarea datoriilor de la primării la centrele energetice, de la centrul energetic la Regia Huilei şi pe urmă de la Regia Huilei către Ministerul de Finanţe.

Spuneţi, domnule ministru de finanţe, că sunteţi aici, domnule Ialomiţianu, cum cinci milioane de euro cu curaj s-au putut compensa ca toate datoriile să se şteargă de la patru instituţii de stat aflate în subordinea dumneavoastră.

Vă mulţumesc mult. Vă doresc succes. Şi în încheiere, vreau să lăsăm promisiunile electorale şi să trecem la fapte. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor din partea parlamentarilor, doamna deputat Natalia intotero.

Doamnă deputat, aveţi două minute.

Doamna Natalia-Elena intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor miniştri,

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Sectorul energetic trebuie să joace un rol esenţial în relansarea economiei româneşti şi Guvernul Ponta, Guvernul USL, este pe deplin conştient de acest lucru. Faptul că între statele Uniunii Europene, România este ţara cu cel mai mic grad de dependenţă faţă de resursele energetice de import şi are resurse disponibile pe teritoriul naţional, îndeosebi gaze, petrol, cărbune şi minerale uranifere, constituie un avantaj şi o premisă fundamentală în orice strategie energetică de viitor.

Resursele de huilă din România sunt cunoscute ca fiind de 755 milioane tone, din care exploatabile 105 milioane tone. Şi acesta reprezintă un potenţial demn de luat în seamă ca alternativă de echilibrare permanentă a sistemului energetic naţional.

Problema cea mai dificilă rămâne soluţionarea arieratelor companiilor de stat din domeniul energetic şi Compania Naţională a Huilei, respectiv Termoelectrica sunt în această situaţie financiară complicată. Iar principalul punct vulnerabil al industriei extractive miniere rămâne gradul de uzură morală şi fizică a instalaţiilor şi echipamentelor utilizate, pentru a căror modernizare este nevoie de aproximativ 2,2 milioane de euro.

Aşa cum spunea adineauri domnul ministru Constantin Niţă, trebuie a fi făcute investiţii pentru eficientizarea acestui sistem. Ca parlamentar al judeţului Hunedoara, ca mulţi hunedoreni, ştim că un parteneriat cu investitorii străini reprezintă cea mai bună soluţie. Există deja un prim semnal pozitiv. În urma vizitei efectuate în China recent de ministrul energiei, Constantin Niţă, însoţit de directorul general al Complexului energetic Hunedoara, domnul Daniel Andronache, firma China National Electric Engineering s-a arătat interesată să investească circa 200 de milioane de euro în modernizarea grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia. Lucrările vor începe până la sfârşitul acestui an. Credem că este un început cât se poate de promiţător în relansarea sectorului energetic din zonă.

În concluzie, mă alătur mesajului antevorbitorilor mei, propunând respingerea acestei moţiuni simple, dar în acelaşi timp, le propun colegilor din opoziţie să vină cu recomandări documentate şi constructive făcute cu seriozitate, profesionalism şi competenţă, pentru a completa în beneficiul oamenilor strategia energetică a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dreptul la replică, doamna Monica Ridzi, două minute.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

Vă mulţumesc.

Îmi va fi greu să mă încadrez în două minute sau să număr de câte ori mi-a fost rostit numele, dar voi încerca să spun foarte pe scurt, fără a încerca să intru într-o polemică cu colegi de-ai mei, fie că vorbesc de colegi din USL sau din alte partide, sau chiar membri ai Guvernului care mi-au rostit numele.

În primul rând, vreau să fac câteva precizări. S-a spus aici că timp de opt ani de zile eu nu am vorbit niciun cuvânt despre minerit de la tribuna Parlamentului. Sunt pe site toate intervenţiile şi vă invit, stimaţi colegi, să le număraţi. Sunt 241 de intervenţii pe care le-am avut în plenul Parlamentului, o mare parte dintre acestea având ca temă mineritul, tocmai pentru că sunt născută în Valea Jiului, reprezint Valea Jiului de opt ani în Parlamentul României şi am încercat prin soluţiile pe care le-am propus să vin cu lucruri pe care le-aş putea aduce ca şi o contribuţie pentru rezolvarea problemelor din Valea Jiului.

Nu sunt o specialistă în minerit, dar am venit în Parlamentul României cu soluţiile pe care specialiştii le-au identificat tocmai pentru a rezolva problema mineritului din Valea Jiului. Nu sunt o specialistă nici în turism, aşa cum s-a spus aici cu răutate, dar am înţeles atât eu, cât şi colegii din USL că turismul este singura alternativă viabilă pentru mineritul din Valea Jiului. Atât în campania electorală, cât şi în declaraţiile publice, absolut toţi colegii din USL au spus clar că este nevoie de dezvoltarea turismului în Valea Jiului şi că acest lucru se va întâmpla.

Nu mă plimb nici cu telegondola la Petroşani, pentru simplul fapt că nu există. Şi nu există pentru că s-au oprit toate investiţiile în turism în Valea Jiului, deşi există telegondolă în Lupeni, există în Vulcan. Vreau să vă spun că telegondola din Parâng face parte din dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng, care este extrem de important în perspectiva creării de locuri de muncă şi îi rog pe colegii mei din Hunedoara să susţină alături de mine şi alături de cei care cred în dezvoltarea turismului aceste elemente extrem de importante pentru a găsi soluţii clare la mineritul din Valea Jiului, minerit care trebuie să existe.

Şi vreau să vă spun că, în ceea ce priveşte mineritul, spuneaţi că această moţiune nu conţine decât câteva adevăruri. Nu este adevărat. Dacă îmi spuneţi că nu s-a încheiat contractul în iulie 2012 pentru importul celor 300.000 de tone de huilă, este o minciună. Şi vă rog public, să-l faceţi public, pentru a demonstra tuturor că ceea ce scrie în moţiune este adevărat. Şi a fost, într-adevăr, încheiat pe vremea fostei guvernări, dar fostei guvernări USL, care a început din iunie 2012.

Nu vin să spun că PDL-ul a făcut minuni şi USL-ul nu a făcut nimic.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna deputat.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

Dimpotrivă, eu cred că toţi cei care au guvernat până în acest moment - închei în câteva secunde -, cred că toţi cei care au guvernat trebuie să-şi asume o parte de vină.

Eu vă asigur că atunci când PP-DD-ul va ajunge la guvernare, va face mai mult pentru Valea Jiului. Şi-mi doresc din suflet să nu mai dăm vina unii pe alţii şi să găsim soluţii concrete...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

...dar un lucru este clar, din ultimii 13 ani de zile, 9 ani a guvernat USL-ul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamnă deputat, mă puneţi într-o situaţie delicată.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

Mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Dreptul la replică se referă la ceea ce s-a afirmat despre o persoană sau alta, nu despre ceea ce vrea persoana respectivă să mai spună.

Dreptul la replică, domnul deputat Nistor.

Din sală:

N-am auzit.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă eraţi atentă îl auzeaţi. Eu l-am auzit. Se pune ce aud eu.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragă coleg deputat de Deva, nu-ţi pronunţ numele ca să nu mai poţi fi după mine la tribună, te ştiu ca un om deosebit de vehement, de multe ori în lucruri bune, dar astăzi te-ai făcut de râs în faţa Parlamentului, când datorită unei prietenii între tine şi PNL - domnul Ruşanu - pe care ţi-ai stricat-o, nu poţi să vii să-ţi faci propagandă electorală în Parlamentul României.

Tu, domnule coleg sau dragă domnule coleg, cum vrei să-ţi spun, cel care îl pupai în campania electorală pe Cristi Vladu, cel care îl scuipai în momentul în care erai primar al municipiului Deva, cel care îl acţionai în judecată pe Cristi Vladu, astăzi vii şi-i iei apărarea?!

Se pune întrebarea, stimate domnule coleg, când suntem serioşi în acest Parlament?

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc.

Ultima intervenţie pe marginea moţiunii, domnul ministru Constantin Niţă.

Domnule ministru, aveţi microfonul.

Şi după aceea, domnul Vosganian.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am asistat la o dezbatere cu multe lucruri bune, pe care... vă asigur că o să mă aplec foarte atent asupra lor.

În al doilea rând, domnule ministru sau fost ministru al economiei, ne-aţi înmânat acea strategie, dar presupun că ştiţi că o strategie cuprinde direcţii generale, direcţii de urmat, căi ş.a.m.d., şi nu chestiuni punctuale. Chestiunile punctuale le discutăm, iată, astăzi, aici.

Dumneavoastră puteaţi să-mi spuneţi, cum vedeţi dumneavoastră eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara în perspectivă. Şi atunci, spuneam, da, uite o soluţie foarte bună. Poveşti din acestea politice, cum o să facem, cum o să dregem, le ştiu foarte bine.

Problema este că aici avem nevoie de măsuri concrete, măsuri care să poată conduce la intrarea acestei societăţi într-o piaţă de energie liberă, în care preţurile, aşa cum bine ştiţi, se formează pe bursă. Deci aici dacă sunt soluţii sau erau soluţii, trebuia să mi le spuneţi.

În al doilea rând, nici nu trebuia să ajungem aici, la această dezbatere cu acest Complex, dacă în decursul anilor eram în stare fie să nu desfiinţăm fostul CONEL, cum îi mai spunea înainte, fie dacă reuşeam să creăm acele societăţi cu mix energetic, în aşa fel încât toate companiile să poată să stea în piaţă. Că este o companie pe cărbune sau pe gaz metan sau pe alte resurse, acestea trebuiau să rămână în piaţă la un preţ competitiv.

Or, dacă nu am reuşit lucrul acesta, atunci trebuie să ne chinuim, repet, să ne chinuim ca aceste unităţi să poată să devină eficiente din punct de vedere economic. Altfel, avem o mare problemă. Fie avem capital şi-l investim ca să le facem eficiente, fie, dacă nu, le privatizăm.

Şi, aşa cum bine ştiţi, Guvernul Ponta a adoptat o hotărâre de guvern prin care acest Complex va fi privatizat - 51% prin majorare de capital. Nu ştim dacă va fi o soluţie bună, va fi o soluţie rea, vom vedea la vremea respectivă.

Dar, până atunci, dacă cineva crede că are soluţii miraculoase, eu le aştept. Şi doamna deputat, şi domnul deputat, oricine are o soluţie care îi stă la îndemână şi care crede că mineritul în România poate să producă energie la preţuri competitive îl aştept la o discuţie. Restul, este vorbă goală, mă iertaţi că vă spun lucrul acesta.

În al treilea rând, suntem preocupaţi să facem investiţii în acel complex energetic. Avem începute discuţii cu diverşi parteneri, fie la Mintia, fie în modernizarea minelor, pentru că, ţin să vă reamintesc: nu-mi amintesc ca în ultimii 15 - 20 de ani să fi investit în mine, în modernizarea lor, în mecanizarea lor, ceea ce ar presupune o productivitate mai mare şi, evident, un preţ mai mic.

Nu vom putea rămâne în piaţă cu extracţia de huilă la, ştiu eu, 20 - 25 euro, sub nicio formă, dacă nu vom reuşi undeva la 10 - 12, maximum 14 euro/Gcal. Asta ca să închidem aceste discuţii care nu au nimic de-a face cu realitatea economică.

Şi, în sfârşit, aş vrea să-i spun unui domn care nu mai poate că o să mă schimbe domnul Ponta: există o vorbă românească ... cu grija altuia.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul ministru Vosganian.

Guvernul mai are încă 30 de minute.

Domnul Varujan Vosganian:

Guvernul mai are mulţi ani de aici înainte!

Nu vreau să răspund acuzelor la adresa mea. Am fost acuzat de lucruri care, înţeleg, că s-au întâmplat acum 7 ani, am fost acuzat de lucruri care s-au întâmplat acum 20 de ani. Mi-e teamă că, dacă se lungeşte discuţia, va trebui să răspund şi la sovromuri, şi la cooperativizarea forţată a agriculturii...

De aceea, nu mai revin. Am mai avut o experienţă de acest fel, în februarie, când a trebuit să explic ce s-a întâmplat cu Oltchim în ultimii 20 de ani.

Dar moţiunea de astăzi este, totuşi ne dă o anumită înţelegere a motivelor pentru care noi am ajuns, în general, aici. Dăm vina unii pe alţii. Hai să ne privim în faţă, în ochi. Fiecare guvernare, în felul său, a făcut şi lucruri bune, a făcut şi lucruri rele.

Dacă mineritul este în situaţia în care este astăzi, dacă noi, în România, aproape că nu mai avem extracţie de neferoase, iar Cuprumin gâfâie cu nasul abia puţin deasupra apei, dacă nu mai avem nicio verigă care să prelucreze minereurile în ţară şi suntem nevoiţi să le exportăm, răspunderea aparţine tuturor, pentru că noi nu am avut un proiect naţional pe aceste teme.

Eu nu cred că este corect ca domnul Constantin Niţă să fie acuzat că nu se întâmplă nimic în energie. Uitaţi-vă, de pildă, că au început privatizările prin bursă. Este un program care continuă şi care este în termen. Extracţia de huilă s-a debarasat de datoriile vechi şi poate acum să facă o construcţie, fie financiară cu un investitor nou, fie o construcţie tehnologică, cu posibilitatea extinderii termocentralei de la Paroşeni.

Am abordat frontal chestiunea taxei de cogenerare şi a certificatelor verzi, pentru a nu diminua competitivitatea din economie - şi aici Constantin Niţă şi-a asumat un mare risc de imagine, dar şi l-a asumat în virtutea funcţiei pe care o are - şi în foarte scurt timp noi vom da o soluţie şi la această chestiune.

La Ministerul Economiei suntem într-o amplă acţiune de a redeschide extracţiile de la Remin, extracţiile de la Moldomin - Moldova Nouă, de a lărgi, prin decopertare, extracţiile de la Cuprumin şi de a da o legislaţie nouă. Cred că, în maximum două săptămâni, Guvernul va elabora actul normativ prin care să permită redeschiderea minelor închise sau aflate în conservare.

De aceea, ar fi nedrept să se spună astfel, mai ales că, după 4 - 5 luni, orice concluzie în privinţa unei guvernări este pripită.

Eu, stimate coleg, n-aş vrea să intru în această dezbatere. Spuneţi Niţă şi Vosganian. Niţă şi Vosganian guvernează din ianuarie. Hai să fim serioşi! Dacă dumneavoastră doriţi ca noi să ne asumăm bătălia de la Călugăreni şi răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan, putem să o facem, dar asta o facem printr-un registru de altă natură. Dacă doriţi, facem un spectacol pentru întreaga ţară, să ne spuneţi, să venim cu recuzită, să venim cu măşti şi să jucăm spectacole cu măşti.

Aici este vorba de o atitudine serioasă. Este vorba de două nume, de oameni care conduc nişte instituţii şi care nu au primit ca testament nimic de la înaintaşii lor, nu ştiu vreun document în care domnul Videanu sau domnul Ariton să scrie: "Stimate domnule Vosganian, las vouă moştenire creşterea limbii româneşti şi a patriei cinstire".

Nu vă supăraţi, hai să fim serioşi, trebuia să puneţi acolo un nume generic, şi atunci ne ocupam de toată istoria modernă a României. Aţi scris Vosganian şi Niţă, respectaţi-i pe Niţă şi pe Vosganian ca pe colegi de Parlament şi ca pe miniştri.

Şi, ce să spun în încheiere, decât atât, că noi avem specialişti, din păcate, în închideri de mine. Dacă dumneavoastră, aşa cum vă comportaţi, doriţi să vă închideţi partidele, eu pot să vă împrumut specialişti în programe de închideri, ca lucrurile să se desfăşoare potrivit eficienţei economice.

Vă mulţumesc.