|
Domnul Ion Ghizdeanu (secretar de stat, Comisia Naţională de Prognoză): Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea posibilităţii ca bunurile imobile confiscate să poată fi transmise din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului şi a administraţiei autorităţii publice centrale sau locale, prin hotărâri de guvern iniţiate de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 859 din 10 decembrie 2015, prin care declară prevederea ordonanţei ca fiind neconstituţională, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, în acord cu raportul Comisiei juridice şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, este de acord cu propunerea şi admiterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiilor bunurilor imobile confiscate. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Nicolae-Ciprian Nica: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru administraţie publică, la fel, au avizat favorabil. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea posibilităţii ca bunurile imobile confiscate să poată fi transmise din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, prin hotărârea Guvernului iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile regulamentului. La dezbateri au participat, din 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, un număr de 22 de deputaţi, iar din numărul total de 33 de membri ai Comisiei pentru buget au participat 30. Membrii celor două comisii au luat act de Decizia Curţii Constituţionale nr. 859 din 10 decembrie 2015 care declară prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiilor unor bunuri imobile confiscate ca fiind neconstituţionale. În consecinţă, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor admiterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiilor unor bunuri imobile confiscate. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Paul Dumbrăvanu: Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea ordonanţei de Guvern. Sigur, este o problemă amplă aceasta, având în vedere că Guvernul Ponta a stabilit în aprilie 2015, într-un mod cu totul netransparent şi neconstituţional, printr-o ordonanţă de urgenţă, că bunurile imobile confiscate pot fi atribuite instituţiilor publice, excluzând astfel societatea civilă şi neţinând cont de obligaţiile stabilite prin Directiva nr. 2014/42 a Uniunii Europene privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană sau cele mai bune practici europene. Ordonanţa de urgenţă este redactată în grabă, fiind un exemplu de proastă legiferare. Ordonanţa nu stabileşte modul în care imobilele vor fi transparentizate, astfel încât instituţiile publice interesate să ştie de existenţa lor, nu stabileşte criterii pentru atribuirea imobilelor, scopurile limitative în care pot fi folosite, regulile de monitorizarea folosirii şi întreţinerii acestora post atribuire. Nota de fundamentare este redactată sumar, incomplet şi conţine informaţii neadevărate. Aceasta este o problemă foarte importantă, în legătură cu tot ceea ce înseamnă ordonanţe de urgenţă, având în vedere că în ultimii 11 ani există un număr de 1.600 de ordonanţe de urgenţă, în medie 141 de ordonanţe de urgenţă pe an sau una la 60 de ore, adică una la mai puţin de trei zile. Rezultă că în România, în ultimii 11 ani, statul s-a aflat în situaţii extraordinare, neobişnuite, ieşite din comun, din trei în trei zile. Adică, din 60 în 60 de ore. Iar fiecare dintre aceste situaţii extraordinare au generat câte o ordonanţă de urgenţă. Este în mod evident neverosimil ca statul român, stat democratic şi membru al Uniunii Europene, a întâmpinat din 60 în 60 de ore, în ultimii 11 ani, situaţii excepţionale, extraordinare, care i-au permis Guvernului ca tot din 60 în 60 de ore să ia locul Parlamentului şi să legifereze prin ordonanţe de urgenţă. Cred că este foarte important ca Parlamentul să rămână în rolul lui, acela de a legifera, iar Guvernul să se limiteze sau să înţeleagă ce înseamnă aceste situaţii de urgenţă. Mulţumesc.
|