Dezbateri parlamentare

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu poziţia 13, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004; PL-x 180/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, doamnei deputat Oana Murariu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise redactate în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi şi un timp alocat dezbaterii.

Doamna Oana Murariu:

3 minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

Supun votului propunerea colegei noastre.

Vot, vă rog.

Cu 159 de voturi pentru şi două voturi împotrivă, propunerea a trecut.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Andronache, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Iau cuvântul şi în calitate de iniţiator, alături de alţi colegi, lideri de grup.

Reuşim, prin adoptarea acestei reglementări, să readucem o structură a Parlamentului în matca sa constituţională.

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Adică în Parlament.

Domnul Gabriel Andronache:

Pentru că până în prezent Comisia pentru revoluţionari desfăşoară activităţi în organizarea şi executarea legii, ceea ce este absurd şi în mod evident neconstituţional, avizând dosare, deci îndeplinind activităţi de natură administrativă.

Prin amendamentele pe care le aducem legii - şi le mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare pentru faptul că au aderat la acest demers legislativ - eliminăm acest atribut al comisiei, astfel încât comisia să desfăşoare doar activităţi de legiferare, aşa cum ar fi fost normal, de la începutul activităţii acestei comisii, reglementată printr-o lege specială.

Au fost şi voci - personal sunt de acord cu aceste susţineri, că această comisie poate nu ar fi cazul să mai existe în structura parlamentară. Dar, repet, aceasta este o opinie personală.

La nivelul grupurilor parlamentare, continuarea activităţii acestei comisii a fost agreată şi susţinem şi noi o asemenea modalitate de lucru în această legislatură.

Grupul parlamentar al PNL va susţine adoptarea reglementării şi să sperăm că vom avea alături de noi în acest demers toate grupurile parlamentare.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Solomon.

Vă rog, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de preşedinte al comisiei, eu o să susţin contrariul celor spuse de domnul Andronache.

Comisia îşi are... îşi are menirea ei. Pentru că dacă ne uităm puţin în istoria postdecembristă, ea vine din acele vremuri când revoluţionarii chiar conduceau ţara aceasta, mai ales până la 20 mai '90, când au avut loc alegerile. Ea a rămas apoi să reprezinte interesele revoluţionarilor. Şi în Legea nr. 341/2004 s-au preluat prevederi din Legea nr. 42, care era făcută înainte de apariţia acestui cadru constituţional.

E drept că preluarea fără puţină analiză, ştiu eu, critică, a acelor texte, în Legea nr. 341, a dus la o situaţie curioasă - un organism de lucru al Parlamentului, care ar fi trebuit să reprezinte aici interesele revoluţionarilor, a devenit un soi de... aparat de lucru al Executivului, prin implicarea în acele analize ale dosarelor, prin semnătura pe care preşedintele comisiei o pune pe certificatele de luptător şi aşa mai departe.

Lucrurile acestea au fost agravate însă de Guvernul României, prin Ordonanţa nr. 95.

Ordonanţa nr. 95, dată de Guvern în 2014, dă calitate pasivă în instanţă comisiei. O comisie care nu are personalitate juridică, care nu are buget şi care poartă Parlamentul României în peste 490 de dosare, în acest moment pe rol, unele dintre ele, în fază de recurs, altele, la început, iar unele, cu hotărâri definitive.

În urma acelor hotărâri definitive, comisia este obligată de instanţele din România să plătească amenzi, să plătească despăgubiri, să plătească sume reperatorii, cerute de persoanele îndreptăţite, în instanţă. Aceste sume, prin hotărârea Biroului permanent reunit şi a plenului Parlamentului, de la începutul acestei sesiuni, sunt preluate de către bugetele Camerei şi Senatului în solidar, dar ele sunt plătite - zic eu, puţin, ştiu eu, altfel decât ceilalţi - aproape ilegal. Orice debitor insolvabil trebuia să rămână debitor insolvabil şi nu trebuia să fie poprit... (Vociferări.) ...niciodată terţul, şi anume, Camera sau Senatul, cele care patronează comisia.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să şi concluzionaţi.

Domnul Adrian Solomon:

Iar celelalte...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...debite, care nu puteau fi executate de aici, să se răsfrângă asupra Secretariatului de Stat, care este de multe ori parte în aceleaşi procese.

Prin urmare, trebuie luată această decizie astăzi, să degrevăm comisia de această calitate pasivă.

Mă îndoiesc că vom putea ieşi chiar cu totul, prin efectul legii, din procesele care sunt în curs, dar să nu mai dăm naştere altor procese la acest capitol, pentru că vom ajunge la un moment dat să cheltuim pe aceste despăgubiri mai mult decât se cheltuiau pe pensiile sau indemnizaţiile speciale pentru foştii parlamentari.

De aceea, noi susţinem propunerea legislativă.

Mulţumesc Comisiei juridice că a acceptat şi amendamentul făcut de membrii comisiei, astfel încât, atât timp cât mai există Institutul Revoluţiei, să aibă din partea comisiei un supervizor în ceea ce priveşte programul de activităţi şi în ceea ce priveşte bugetul.

Şi sper ca împreună să putem crea fundamentele unei activităţi cât se poate de meritorii, a acestui institut, care trebuie să scoată până la urmă adevărul la lumină. Sunt destul de mulţi supravieţuitori, sunt destul de mulţi revoluţionari care pot, printr-o mărturie orală, să contribuie la ceea ce dorim cu toţii, adevărul despre Revoluţie.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Iulian Bulai.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Îi mulţumesc domnului Solomon pentru această introducere în istoricul parlamentarismului românesc, care justifică sau care a justificat această componentă a comisiei.

Este incorect atunci când Parlamentul exercită atribuţiile Executivului. De aceea, noi susţinem această propunere legislativă şi trebuie să corectăm acest aspect.

Şi, mai departe, într-o chestiune personală, sunt de acord cu opinia personală a liderului de grup, Andronache, de la PNL.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Şi ultima intervenţie, domnul deputat Badiu, vă rog, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Georgel Badiu:

Da.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul AUR va susţine această iniţiativă legislativă.

Şi sperăm să fie doar un început. După aproape 32 de ani de la Revoluţie, credem că ar fi cazul ca această comisie să-şi înceteze activitatea.

Nu mai au cum să mai apară alţi revoluţionari.

Nu ştiu ce proiecte de lege s-ar mai putea crea în legătură cu acest subiect.

Cu toţii ne dorim să aflăm realitatea despre ceea ce s-a întâmplat în decembrie '89, şi cei vinovaţi să fie traşi la răspundere pentru că, într-adevăr, au murit foarte mulţi oameni, alţii au rămas schilodiţi pe viaţă, şi este cazul ca organele statului să-şi facă datoria, chiar dacă până acum au lucrat cu o viteză extrem de redusă sau deloc.

Poate reuşim totuşi chiar în acest mandat să rezolvăm şi problema acestei comisii, care chiar mi se pare că nu-şi mai are locul.

Putem să înfiinţăm alte comisii, pentru că sunt probleme multe în ţara asta, dar în legătură cu revoluţionarii, atâta timp cât avem Secretariatul de Stat, cred că ar fi cazul să nu ne mai cramponăm de existenţa unei comisii absolut inutile.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Am încheiat dezbaterile generale şi, nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.