Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Următorul raport îl avem la proiectul de lege de la punctul 12 de pe ordinea de zi.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 281/2021; suntem în procedură de urgenţă.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului României, care este iniţiator.

Vă rog.

Domnul Adrian Dupu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Adrian Dupu, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova.

Prin proiectul de act normativ se propun măsuri privind înfiinţarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi a Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, ca structuri cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin preluarea activităţii celor două structuri deja existente în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, acestea neavând în prezent personalitate juridică.

Activitatea concretă din ultima perioadă a evidenţiat necesitatea asigurării condiţiilor necesare funcţionării în cele mai bune condiţii a acestor structuri, astfel încât să poată fi atinse obiectivele avute în vedere de legiuitor la înfiinţarea acestor structuri.

În aceste condiţii se impune realizarea unui nivel de reprezentare pe plan intern şi extern corespunzător, respectiv creşterea capacităţii instituţionale în relaţiile cu autorităţile din statele unde trăiesc comunităţi de români şi eficientizarea derulării activităţilor.

Susţinem raportul comisiei, în forma adoptată.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale?

Doamna deputat Viorica Sandu, Grupul PSD. Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova ar fi trebuit să fie instituţii strategice care să sprijine în mod real nevoile milioanelor de români plecaţi în străinătate pentru o viaţă mai bună.

Din nefericire, din 2019, de când au venit la guvernare liberalii şi coaliţia de guvernare, nu doar că nu au gândit o reformă care să ne readucă acasă familiile extinse sau să le ajute în procesul de integrare din diaspora, ci s-au întrecut în eforturile de a crea sinecuri pentru prietenii de partid.

Atribuirea de personalitate juridică şi revizuirea obiectivelor acestor două structuri atât de importante erau necesare, asta mai ales după ce tot Partidul Naţional Liberal a desfiinţat Ministerul Românilor de Pretutindeni, creat de Partidul Social Democrat. Şi ţin să vă reamintesc că atribuţiile Departamentului pentru românii de pretutindeni s-au dovedit a fi un copy-paste din textul care a înfiinţat, în 2017, ministerul, lucru care a reconfirmat că schimbarea Partidului Naţional Liberal nu viza o reformă în sprijinul celor 5 milioane de români de peste graniţă, ci înlăturarea unor angajaţi cu experienţă doar pentru a-şi putea numi proprii oameni politici în funcţii.

Această ordonanţă a suplimentat numărul de posturi din aceste structuri, de la 56 la 79, în cazul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, respectiv de la 31 la 66 de posturi în cazul Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova. Vorbim despre valuri de angajări în sistem, într-o perioadă de criză, lucru care nu a avut niciun impact real în beneficiul românilor de dincolo de graniţe.

Partidul Social Democrat nu poate şi nu va gira aceste nonreforme PNL-iste.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe, Grupul Partidul Naţional Liberal.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, aşa este, cum zicea şi predecesoarea mea.

Aceste instituţii, care, începând de acum vor căpăta personalitate juridică,l au fost doar un instrument prin care sinecurile de partid şi-au ocupat un post călduţ.

Da, acest lucru nu este specific doar Guvernelor PNL şi în niciun caz celor PSD.

Lipsa de reprezentare a intereselor şi a drepturilor fundamentale pentru românii de pretutindeni sunt probleme de cel puţin 30 de ani. Ei n-au fost reprezentaţi în niciun fel, drepturile şi libertăţile lor fundamentale n-au fost apărate în niciun fel, ţările din jurul graniţelor, unde avem români, au călcat în picioare drepturile lor, fără a fi ajutaţi deloc.

De exemplu, Tratatul cu Ucraina, aşa trădător cum este el, nu a fost pus în aplicare. Acel tratat prevede crearea unor euroregiuni în care, conform proporţionalităţii etnice, să fie create şi şcoli cu predare în limbile minorităţilor.

Ce s-a întâmplat în Ucraina? Din 330 de şcoli, aproximativ, cu predare în limba română sau mixte, au mai rămas 36. Aceasta nu s-a întâmplat doar din 2019. Aceasta s-a întâmplat cel puţin în ultimii 30 de ani. Aşteptăm o schimbare de paradigmă în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor din comunităţile istorice din Republica Moldova şi cei din diaspora.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Se pregăteşte doamna Geanina-Daniela-Simina Tulbure, deputat al USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe fond, ceea ce au spus anterior şi cei doi vorbitori colegi de-ai noştri din Camera Deputaţilor este corect, dar să nu uităm un lucru, că de 32 de ani ne confruntăm cu această situaţie. Să nu uităm un lucru, la un moment dat Ministerul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni devenise un fel de agenţie turistică şi să nu uităm că, din păcate, niciunul dintre guvernele de până acum nu au avut o strategie aplicată cu privire la comunităţile româneşti.

Şi avem două tipuri de comunităţi româneşti, din cei aproximativ 9 milioane de români care trăiesc în afara graniţelor actuale ale României - subliniez actuale - şi nu definitive. Vorbim despre comunităţile istorice din Basarabia, Republica Moldova de astăzi, din Ucraina, din Serbia, din Balcani, şi vorbim despre diaspora, românii care au plecat peste hotare şi care sunt în Europa Occidentală, în America de Nord şi chiar în alte părţi ale lumii.

Cred că este fundamental - şi o spun în calitate de preşedinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană a Republicii Moldova dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova - ca România să aibă o strategie fermă, o strategie pentru relaţia cu Republica Moldova, ca al doilea stat românesc, o strategie fermă pe ceea ce înseamnă păstrarea identităţii comunităţilor istorice româneşti umilite, batjocorite, ameninţate cu asimilarea peste tot în jurul graniţelor României şi de asemenea o strategie adaptată pentru noile comunităţi româneşti, cele din diaspora, cele care trăiesc astăzi în Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi alte părţi ale lumii.

Din păcate, prin bugetele publice anuale, indiferent dacă vorbim despre un secretariat de stat ori de un minister, acordăm nişte sume derizorii în ceea ce priveşte susţinerea acestor comunităţi, nişte sume care sunt de râs.

Uitaţi-vă doar ce face Ungaria cu privire la păstrarea identităţii maghiare a comunităţilor maghiare din afara Ungariei.

Uitaţi-vă ce fac alte ţări din Europa, inclusiv vecini de-ai noştri, în această chestiune.

Şi cred că este fundamental, pentru că este aici reprezentantul Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, domnule secretar de stat, să înţelegem că relaţia noastră cu Republica Moldova nu este o relaţie între doi vecini şi nici între doi parteneri, este o relaţie între fraţi. Suntem români pe ambele maluri ale Prutului, avem o singură identitate comună românească şi un singur viitor comun împreună, ca mare naţiune română în Europa. Eu cred în acest lucru şi vreau să vă amintesc un aspect, că această componentă a legăturii speciale dintre România şi Republica Moldova a fost subliniată inclusiv în cadrul vizitei preşedintelui Parlamentului de la Chişinău, domnul Igor Grosu, şi întâlnirii pe care acesta a avut-o cu preşedintele Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi acel discurs, din păcate, a scăpat atenţiei publice, în care preşedintele Parlamentului de la Chişinău a reiterat aceste aspecte de identitate comună şi de destin comun, în care noi credem, ca români.

Şi, de asemenea, aş dori să vă mai spun un aspect. Poate că este bine că se fac angajări la aceste niveluri în Parlamentul României şi cred că avem nevoie de foarte mulţi oameni care să lucreze pentru comunităţile româneşti. Am avea nevoie de un minister care să reprezinte - chiar unul dintre cele mai importante ministere din Guvernul României - şi nu aici cred că este problema, nu cred că este o problemă dacă se vor angaja oameni în aceste structuri.

Dar, unde văd eu o problemă şi unde am protestat public? Am fost uimit să văd, în cursul acestui an, cum au fost tăiate de la finanţare o serie de reviste şi publicaţii culturale, ştiinţifice, academice, unele chiar cu componentă identitară istorică deosebită, care apar la Chişinău şi la Cernăuţi. Şi vă dau câteva exemple - "Mesagerul Bucovinean" de la Cernăuţi, "Natura" de la Chişinău, "Literatură şi artă" de la Chişinău, revista regretatului academician Nicolae Dabija, una dintre personalităţile fundamentale ale redeşteptării românismului basarabean după 1989 şi 1991, apoi după declararea independenţei Republicii Moldova. Şi mi se pare fundamental ca aceste publicaţii, simbol pentru păstrarea identităţii româneşti în Basarabia şi Bucovina, călcate de şenilele criminalului Stalin, să beneficieze de susţinerea statului român. Statul român trebuie să protejeze continuitatea românească, peste tot, acolo unde este ea!

În concluzie, mi s-ar părea foarte corect ca, odată cu aceste modificări care apar la nivelul departamentelor guvernamentale, să vedem un respect şi să vedem o mai mare aplecare spre ceea ce înseamnă păstrarea culturii naţionale în Basarabia şi Bucovina şi spre ceea ce înseamnă românismul, pentru că suntem români şi pentru că dumneavoastră sunteţi în Guvernul României ca să păstraţi vie această identitate a noastră, iar Guvernul României să facă o prioritate din românii din afara graniţelor, români din diaspora, români din comunităţile istorice, români din Bucovina, din Basarabia, din Serbia şi de peste tot pe unde mai trăiesc ei astăzi, în Italia, în Spania ori în America.

Noi, toţi românii, ar trebui să ne gândim mult mai mult la fraţii noştri şi să nu-i mai lăsăm abandonaţi şi neglijaţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Simina Tulbure, Grupul USR.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Bineînţeles că Grupul USR PLUS va susţine ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să aibă personalitate juridică şi să fie ordonator de credite, ca să putem să avem libertatea să facem mai multe proiecte în acest departament.

Dar, pentru că a venit acest subiect la plen, voi profita şi vă voi spune un lucru.

Dragi colegi, nu e suficient să facem DRP ordonator de credite. Nu e suficient să avem 8,2 milioane de lei, buget acordat acestui departament. Nu este absolut deloc suficient pentru românii din diaspora care, da, unii dintre ei vor să se întoarcă acasă şi alţii vor să păstreze legătura cu România şi nu vor să se întoarcă.

Şi vreau să vă spun un lucru - ca să putem, să facem ca românii să se întoarcă acasă, în primul rând trebuie să începem cu România.

Dragi colegi, cei care aţi fost aici, înainte, timp de 30 de ani nu s-a făcut absolut nimic pentru ca aceşti români să vină acasă şi trebuie să începem cu adevăratele reforme în tot ceea ce înseamnă digitalizarea instituţiilor publice, fiindcă românii din afară încă stau şi aşteaptă ore în şir să obţină un act administrativ sau aşteaptă ore în şir ca să voteze la orice tip de alegeri. Deci, ca să începem cu adevărat reforma sistemului pentru românii din diaspora, de fapt, trebuie să începem cu această ţară.

Aşa că, încurajez toate propunerile legislative care ţin de digitalizarea instituţiilor - econsulat.ro sau ghiseul.ro sau oricum s-ar numi aceste platforme - ca românii din diaspora să aibă aceleaşi drepturi ca şi românii din ţară. Eu propun să începem de aici, în primul rând, ca ei să aibă aceleaşi drepturi ca noi, cei care trăim în ţară. Am stat aproape zece ani în afară şi am fost discriminată de fiecare dată atunci când am interacţionat cu statul român.

Şi, da, am fost la guvernare, însă dacă tot suntem în acest moment, momentul zero - şi pentru antevorbitorul meu - sunteţi la guvernare, aşa că, haideţi să începem să facem românii să conteze şi diaspora să fie o prioritate la guvernare de acum! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Suntem în procedură de urgenţă. A mai solicitat cuvântul domnul deputat Boris Volosatîi şi, cu îngăduinţa dumneavoastră, să-i permitem şi dânsului să completeze, probabil, prima intervenţie a colegului de la AUR.

Vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu, nu o dată, cu mare emoţie, vă vorbesc de la această tribună, pentru că sunt şi deputat de diaspora, dar sunt şi basarabean care am trăit şi am muncit în această parte a ţării, pe nedrept tăiată din trupul României Mari. (Aplauze.)

Eu, nu din auzite, nu din acte normative, eu ştiu din propria mea experienţă, cât timp am aşteptat să mi se acorde cetăţenia pe care nu am refuzat-o nici eu, nici părinţii mei. N-am auzit niciodată încă până astăzi, de 30 ani, ceea ce am auzit astăzi şi mă bucură foarte mult, că, dacă se creează şi se fac aceste lucruri din partea ţării noastre, România, trebuie să ajungă aceşti bani exact acolo unde trebuie să ajungă, nu la guvernanţi care fură pe ambele maluri ale Prutului, în egală măsură. Să ajungă la cel care merită să ia aceşti bani, să ajungă la producătorul, să ajungă la fermierul, să ajungă la cetăţeanul român de dincolo de Prut.

Am fost în mai multe regiuni unde trăiesc români în toţi Balcanii, în această perioadă de timp, şi am văzut că până acum, în special, s-a dus o politică antiromânească în aceste state. Românii de acolo sunt abandonaţi în totalitate!

Dacă nu ar fi încă biserică, nu s-ar mai vorbi româneşte în multe regiuni istorice unde au trăit şi trăiesc românii noştri. (Aplauze.)

Dacă vrem să stăm în picioare, dacă vrem să nu stăm cu mâna întinsă în faţa naţiunilor europene, daţi, ca aceste 9 milioane de români, aflaţi volens-nolens în afara hotarului României, să simtă grija noastră. Or, eu pentru asta am luat acest mandat. Am şase nepoţi, toţi sunt foarte bine şi eu aş putea să stau acasă. Am venit să aduc dreptate pentru românii care se află în afara graniţelor ţării.

Vă rog să mă susţineţi în acest demers!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

Vă rog, doamnă deputat Natalia-Elena Intotero, Grupul PSD, o completare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi eu, la rându-mi, susţin această iniţiativă legislativă.

Am ascultat cu mare atenţie toate intervenţiile şi îi felicit pe fiecare coleg, colegă în parte care susţin această iniţiativă, însă am văzut colegi intrigaţi, vorbind de la tribuna acestui Parlament, că nu s-a făcut - şi pe bună dreptate - trebuia să se facă mai mult pentru românii din afara graniţelor, fie că vorbim despre comunităţile istorice, fie că vorbim despre diaspora.

A fost un minister. Cred că acel minister ar trebui să continue şi să fie dezvoltat.

Din păcate, actuala coaliţie - coaliţia care a fost până acum - nu a mai dorit acest lucru.

De asemenea, am văzut unii colegi inflamaţi, spunând că pentru românii din comunităţile istorice trebuia să se facă mai mult.

Da, şi dumneavoastră, stimaţi colegi de aici, din stânga mea, ar fi trebuit să susţineţi, atât timp cât aţi fost la guvernare, un buget mai mare pentru românii din afara graniţelor, să susţineţi amendamentele la vremea respectivă, să susţineţi bursele pentru Ucraina. Din păcate, au fost alocaţi bani doar acum, la rectificarea bugetară. Şi să-i ajute bunul Dumnezeu pe toţi cei care lucrează în acest domeniu, să poată să le acorde aceste burse, pentru că este o muncă titanică şi ar fi păcat - un proiect început cu mulţi ani, când pentru prima dată la vremea respectivă elevii claselor I au beneficiat de burse, apoi elevii claselor a II-a, a III-a, iar acum e rândul elevilor de clasa a IV-a.

Aşa că, să lăsăm declaraţiile politice, să ne dăm mână cu mână şi să facem mai mult pentru românii din afara graniţelor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege merge la votul final.

Stimaţi colegi,

Am epuizat programul zilei de astăzi.

Declar şedinţa închisă şi îl invit la microfon pe domnul vicepreşedinte Grindeanu, pentru răspunsuri la interpelări.