Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, Raportul de activitate al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru anul 2019.

Raportul comun al Comisiei pentru industrii, Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor şi Comisiei pentru energie, Comisiei economice şi Comisiei pentru buget din Senat.

Raportul de activitate şi raportul comun al comisiilor de specialitate au fost distribuite şi afişate.

Şi dau cuvântul domnului Bende Sándor, din partea comisiilor comune, pentru citirea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Raportului de activitate pe anul 2019 al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

În anul 2019, ANRE a urmărit eliminarea obstacolelor şi rezilierea investiţiilor în capacităţi noi, menite să contribuie la diversificarea surselor de energie ale României, în beneficiul economiei şi al consumatorilor finali.

ANRE a pus accentul pe activitatea de monitorizare, investigaţii şi control, cu scopul identificării şi gestionării practicilor anticoncurenţiale care pot afecta siguranţa sistemului energetic naţional, în vederea asigurării bunei funcţionări a pieţei de energie în condiţii de eficienţă şi transparenţă, cu beneficii notabile asupra clienţilor finali, prin asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie la preţuri corecte.

ANRE a înregistrat o dezvoltare semnificativă a activităţii de emitere a legislaţiei secundare, atât în ceea ce priveşte situaţiile nou apărute în sectorul energetic, cât şi privind actualizarea permanentă a reglementărilor existente, în vederea adoptării acestor condiţii prezente.

Energie electrică - principalele modificări legislative:

• modificarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, în care s-a introdus dreptul clientului de denunţare unilaterală a contractului, dreptul clientului casnic de a solicita reeşalonarea la plată, revizuirea prevederilor referitoare la clienţii vulnerabili, precum şi perioada de facturare lunară pentru clienţii alimentaţi în regim de serviciu universal;
• s-a definitivat cadrul de reglementare care asigură introducerea în piaţa de energie electrică a unei noi entităţi - prosumatorul -, consumatorul de mici dimensiuni care produce energie electrică şi tranzacţionează în piaţa de energie.

Evoluţii pe piaţa de energie electrică:

• unităţile dispecerizabile au produs o cantitate de 57,02 TWh de energie electrică, în scădere faţă de cea produsă în anul 2018, de 61,97 TWh;
• energia electrică livrată de producători în reţele a fost de circa 53,63 TWh, în scădere cu circa 8% faţă de cea livrată în anul precedent de aceiaşi producători dispecerizabili;
• valorile lunare ale soldului net import-export arată că, începând cu luna iulie 2019, România a devenit importator net, situaţie care s-a menţinut, deşi la valori mici, până la sfârşitul anului;
• volumul de energie electrică tranzacţionat pe PZU (Piaţa pe Ziua Următoare) în 2019 a scăzut cu circa 1,7% faţă de anul anterior. Preţul mediu de închidere a PZU (calculat ca medie aritmetică a preţurilor zilnice de închidere a pieţei) a crescut cu circa 10,5 procente faţă de media anului 2018;
• volumul de energie electrică tranzacţionat în 2019 pe Piaţa Intrazilnică a fost de 375 GWh, în creştere cu circa 139,9% faţă de cel din anul anterior;
• consumul de energie electrică al clienţilor finali a înregistrat 49,5 TWh, cu un procent sub nivelul celui din 2018, scăderea fiind determinată de reducerea consumului noncasnic, alimentat în regim concurenţial cu circa 730 GWh, în condiţiile în care proporţia dintre consumul casnic şi cel final noncasnic este apropiată de cele înregistrate în anii precedenţi;
• preţul mediu de vânzare a energiei la clienţii finali, exclusiv taxe şi TVA, a înregistrat o creştere în anul 2019, faţă de anul anterior, cu 14,17%. În cazul clienţilor noncasnici creşterea a fost de 18%, iar în cazul clienţilor casnici, de 4,8%;
• gradul de realizare la nivel de ţară a planurilor de investiţii ale operatorilor de distribuţie a fost de 101%, îmbunătăţit semnificativ faţă de anii anteriori: 97,8% în anul 2018, respectiv 94,2% în anul 2017;
• gradul de realizare a planului de mentenanţă pe categorii de lucrări în reţelele electrice de distribuţie a fost de 96%.

În cazul gazelor naturale, principalele modificări legislative: Procedura privind fundamentarea şi criteriile de aprobare a planurilor de investiţii ale operatorilor de transport şi de sistem, de distribuţie şi de înmagazinare a gazelor naturale, care reglementează principiile de fundamentare şi criteriile de analiză a planurilor de investiţii elaborate de operatorii sistemelor de gaze naturale - impact pozitiv asupra activităţii investiţionale a operatorilor, prin introducerea unor criterii transparente şi nediscriminatorii privind aprobarea acestora, având în vedere obligaţiile legale ale operatorilor de întreţinere, extindere, modernizare şi dezvoltare a sistemelor pe care le operează în condiţii de siguranţă, de eficienţă şi protecţie a mediului.

Evoluţii pe piaţa gazelor naturale:

• consumul anual de gaze naturale a înregistrat o uşoară scădere în comparaţie cu anul 2018, atingând nivelul aproximativ de 121,06 TWh, cu o scădere de 6,5 procente în 2019 faţă de 2018;
• producţia internă de gaze naturale, producţie curentă şi extrasă din înmagazinare, ce a intrat în consum a reprezentat aproximativ 78% din totalul surselor. Procentul importului a fost de 22%. Primii doi producători, Romgaz, OMV Petrom, au acoperit împreună aproximativ 94,3 procente din această sursă;
• cantităţile tranzacţionate pe pieţele centralizate, pe platformele administrate de către operatorii OPCOM şi BRM, au însumat 63,91 TWh;
• numărul total de clienţi finali de gaze naturale la nivelul lunii decembrie 2019 a fost de 4 019 819, din care 219 574 clienţi noncasnici şi 3 800 245 clienţi casnici.

Energia din surse regenerabile:

• gradul de realizare a ţintei naţionale de E-SRE în consumul final brut de energie electrică al României a fost, în anul 2019, de 43,5%, faţă de 38% cât a fost asumat de către Romania pentru anul 2020;
• capacitatea instalată acreditată în unităţile de producţie E-SRE era de 4 779 MW, în scădere cu 6 MW faţă de anul 2018, cu capacităţile electrice pentru care perioada de acreditare a expirat;
• au apărut 289 de prosumatori (251 de prosumatori persoane fizice şi 38 de persoane juridice), având o putere instalată de 2 515,83 kW, din care 1 922 - persoane fizice şi 593 - persoane juridice.

Protecţia consumatorilor:

• au fost înregistrate şi soluţionate un număr de 9 948 de petiţii, formulate de către persoane fizice şi persoane juridice beneficiare/solicitante a serviciilor prestate de către operatorii economici din sectoarele de energie a gazelor naturale şi a energiei termice;
• s-au efectuat un număr de 1 652 de acţiuni de control, care au vizat cu preponderenţă titularii de licenţe/atestate emise de către ANRE;
• au fost întocmite 840 de procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, fiind aplicate pentru neregulile constatate un număr de 1 601 sancţiuni contravenţionale;
• ANRE a finalizat un număr de 14 investigaţii la producători şi furnizori de energie electrică şi gaze naturale, titulari de licenţă, care desfăşoară activitate pe piaţa angro de energie.

Faţă de aspectele prezentate, Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale a Senatului, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului propun plenului Parlamentului dezbaterea raportului comun privind Raportul de activitate pe anul 2019 al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Potrivit art.1 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, raportul anual de activitate va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte de comisie.

Şi la dezbateri generale îi dau cuvântul doamnei Cristina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem astăzi în faţa noastră acest Raport de activitate al ANRE pe anul 2019. Poate unii dintre dumneavoastră v-aţi întrebat, sau poate nu, de ce dezbatem astăzi un raport de activitate al ANRE pe 2019. Ei bine, pentru că cei din legislatura trecută, care trebuiau să decidă punerea pe ordinea de zi a acestui raport, nu au făcut-o. Îl dezbatem şi astăzi, nu este nicio problemă.

Însă vreau să vă spun, stimate colege şi stimaţi colegi, ce votăm noi astăzi: raportul de activitate al ANRE. De ce este ANRE-ul o instituţie atât de importantă? Ei bine, pentru că deciziile pe care le ia Comitetul de reglementare au un impact direct asupra facturilor consumatorilor de energie din România. Şi nu numai asupra consumatorilor, ci şi asupra investiţiilor care ar trebui făcute în acest sector.

Şi ca să înţelegeţi de ce ar trebui să daţi un vot negativ asupra acestui raport. Ei bine, în anul 2019 ne-am crescut importurile de gaze naturale la 24%. 24% din consumul de gaze naturale al României au provenit din importurile de gaze ruseşti, în condiţiile în care în anul 2015 erau undeva la 2%. Şi ştiţi de ce s-a întâmplat lucrul acesta? Tocmai din cauza deciziilor pe care ANRE le-a pus în practică - aplicarea acelui OUG nr.114/2018, deşi ei, ca instituţie autonomă care se proclamă, ar fi trebuit să nu facă lucrul acesta, pentru că tocmai faptul că au luat acele decizii, asta ne-a atras şi o procedură de infringement din partea Comisiei Europene, adică amenzi usturătoare.

USR, totuşi, a propus un proiect de lege pentru ca ANRE să poată să răspundă cu adevărat în faţa Parlamentului, pentru că, şi dacă astăzi am respinge acest raport, nu s-ar întâmpla absolut nimic cu conducerea ANRE. Şi-ar vedea în continuare de treabă, pe salarii de mii de euro, de la 6 000 de euro până l2 000 de euro pe lună, atât cât câştigă preşedintele ANRE. Şi acest proiect de lege se află acum în circuit. Şi este vorba despre posibilitatea ca Parlamentul să revoce din funcţie conducerea ANRE, adică acel Comitet de reglementare, dacă, pe de o parte, Parlamentul respinge proiectul acesta, raportul anual, şi dacă, de cealaltă parte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat, vă rog să finalizaţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... membrii Comitetului de reglementare nu aplică decizii în conformitate cu legislaţia, adică iau decizii care contravin legislaţiei europene.

Sper să vă gândiţi foarte bine şi să votaţi acest proiect de lege pe circuit şi astăzi să respingeţi raportul de activitate al ANRE, pentru că ANRE, în momentul de faţă, nu ia decizii care să fie în interesul românilor şi în interesul pieţei de energie.

USR va vota împotriva acestui raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, doar că vă aduc aminte că doar luăm act de prezentarea raportului, nu va fi niciun vot asupra lui.

Domnul Simion George, din partea Grupului AUR.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

De ce dezbatem noi azi acest raport din 2019?! Întreba doamna Cristina Prună.

Degeaba, de asta dezbatem. N-are niciun efect. Această agenţie a lucrat degeaba, pe salarii nesimţite, ca şi multe alte agenţii din statul român care căpuşează bugetul statului, şi care n-a intervenit deloc, măcar să avertizeze că liberalizarea preţurilor din energie, pentru care au insistat Klaus Iohannis şi ministrul energiei, ştiut ca un mare şpăgar de tot Guvernul României...

Nu, domnule Năsui? Îl ştiaţi că e şpăgar. Pe Virgil Popescu.

Să-şi facă şpăgile în continuare. ANRE-ul n-a avertizat sub nicio formă că va urma ce a urmat. Contribuabilul român plăteşte astăzi facturi mult, mult mai mari. Avem agenţii în statul român care nu-şi fac treaba şi noi ne facem aici că dezbatem. Nu dezbatem nimic. Raportul din 2019, venit acum în plen. De aceea, dragi români - că aici în sală e o vraişte totală, nu e nimeni atent la nimic -, de asta, dragi români, voi plătiţi facturi la suprapreţ.

Felicitări, mai votaţi-i! Să trăiască încă trei ani la Palatul Cotroceni Klaus Iohannis!

Ura! Ura! Ura!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Era să nu v-auzim, domnule preşedinte.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna Alexandru Victoria.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aparent, este un simplu vot. Dar nu este un simplu vot. Aici se plătesc nişte poliţe, când de fapt problema este în afara zidurilor Parlamentului şi, bineînţeles, în afara clădirii în care lucrăm. Este o pasare de responsabilitate între ANRE şi Ministerul Economiei, cel care are în coordonare companiile de stat care au jucat un rol major în creşterea preţurilor în factură. Noi astăzi dăm un vot pentru a se plăti nişte poliţe, dar ne reauzim la începutul sesiunii parlamentare viitoare, stimaţi colegi, când ne vom pregăti de o nouă discuţie, după ce se termină toate aceste plafonări ale facturilor şi preţuri în compensare, ca să vedeţi că problema nu se opreşte acolo. Şi dacă amânăm astăzi o discuţie serioasă despre unde s-a oprit rolul ANRE şi unde a început rolul Ministerului Energiei - care a fost un maestru în a se apăra la televizor, dar în realitate, deşi anticipase, n-a spus o vorbă, din vară, vizavi de ce se întâmplă -, ne auzim la începutul sesiunii următoare, când va avea de dat nişte explicaţii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Cum am spus, luăm act de prezentarea şi dezbaterea acestor rapoarte şi nu va fi un vot.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Având în vedere că la următoarele trei puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcţie care, potrivit dispoziţiilor regulamentare, se fac prin vot secret cu buletine, pentru operativitate, vă propun să dezbatem aceste puncte, după care vom trece la exprimarea concomitentă a celor trei voturi.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Numai o secundă.

Vă rog să votaţi această propunere.

Să înceapă votul.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, 45 contra, o abţinere şi doi colegi nu votează, această propunere a fost adoptată.

Domnule Focşa, bănuiesc că vreţi pe procedură să luaţi cuvântul.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Domnule preşedinte, eu m-am înscris la cuvânt pentru a vorbi pe acest raport al ANRE-ului, da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Un singur vorbitor de grup, stimate coleg.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Nu vă supăraţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi acela a fost domnul Simion.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Unde spune un singur vorbitor?

Domnul Chiriţă, când a fost chemat în comisia de anchetă, a recunoscut cu gura lui că nu vede utilitatea acestei agenţii în următorii doi-trei ani. Putem să cerem de acolo înregistrările, pentru că în tot ce a declarat dumnealui în comisia de anchetă a spus că nu i-a dat voie Uniunea Europeană, Parlamentul European, să ia decizii, că se băga peste piaţa liberă. Şi când l-am întrebat "atunci, care-i rolul dumneavoastră în această instituţie?", păi, a strâns din umeri.

Eu ştiu că este pus de PSD acolo, dar ca să vii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, am trecut de la acest punct, vă rog să finalizaţi.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Ascultaţi-mă numai puţin, România, cetăţenii români trebuie să ştie.

Ca să vii cu un raport pe 25.10, să-l depui la Biroul permanent pe 2019, spune tot. Spune tot! Plătim nişte trântori, care nu sunt pentru România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.