Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 613/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Flucuş Dumitru.

Vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect legislativ am propus introducerea unor ore de cultură şi tradiţii, începând de la învăţământul primar şi cel gimnazial.

M-am inspirat de la Ungaria, unde există acest sistem, şi de la grădiniţe şi până la universităţi toată lumea învaţă ceva despre tradiţiile din ţara respectivă.

Spre surprinderea mea, proiectul este propus la respingere din cauza faptului că, în argumentaţie, raportul spune că nu Parlamentul este abilitat să modifice programa şcolară, ci Ministerul Educaţiei.

Sunt de acord cu acest lucru şi ştiam, însă vreau să vă reamintesc că în urmă cu câteva luni tot aici s-a modificat programa şcolară şi s-a aprobat introducerea unui nou obiect de studiu, "Istoria evreilor şi a holocaustului".

Deci, eu m-aş fi bucurat ca, pe lângă aceasta, şi tradiţiile româneşti să fie permis să se studieze în şcoli, şi tradiţiile celorlalte minorităţi, că, în viziunea mea, fiecare ar fi învăţat ceva despre tradiţia lui. Adică copiii să înveţe să joace hora, sau sârba, sau să cânte zece cântece româneşti. Oricum, dacă v-aţi uitat, de exemplu, pe 24 ianuarie, când se joacă "Hora Unirii", şi vedeţi cum oameni maturi merg unul în faţă, unul în spate, unul în sus şi unul în jos, se vede clar că nu ne cunoaştem tradiţiile noastre şi am putea face ceva în acest sens.

Mi se pare o propunere bună şi o să insist în decursul timpului cu ea.

Deci, dacă se mai poate face ceva, vă rog să o susţineţi ca o necesitate şi să votaţi pentru.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului?

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 613/2022.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 613 din 14 noiembrie 2022, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea introducerii în planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional a disciplinei şcolare "Ora de cultură şi tradiţii româneşti".

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 7 decembrie 2022, comisia, cu 13 voturi pentru şi un vot împotrivă, a hotărât respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii?

Doamna Tulbure.

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din păcate, aceasta nu este o metodă bună prin a învăţa tinerii despre tradiţiile româneşti. Iniţiativa aceasta ar trebui să vină din partea tinerilor şi nu din partea şcolilor, fiindcă tinerii sunt foarte diferiţi şi vor să înveţe multe lucruri noi.

Eu am înfiinţat un ansamblu folcloric la universitatea mea din UK, din proprie iniţiativă şi nu fiindcă m-a obligat cineva. Tradiţiile se duc mai departe din proprie iniţiativă şi credeţi-mă că avem tineri care vor să înveţe să danseze o horă, o sârbă, dar nu aceasta este metoda potrivită.

Cea mai bună metodă ar fi investiţia în huburile de comunitate de tineret, investiţia în tineri şi în educaţie. Avem foarte multe proiecte de tineret care abia aşteaptă fonduri şi nu doar fonduri de la stat.

Aşa că, dacă dorim să investim în proiectele pentru tineri, din păcate nu aceasta este metoda şi nu voi vota pentru acest proiect legislativ, dar cu mare drag voi susţine huburile de tineret pe care sper să le regăsesc o dată în România şi să fie bine puse la punct.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Acesta este un exemplu clasic deja. După doi ani de Parlament, este un exemplu clasic, în care absolut toate iniţiativele colegilor de la Alianţa pentru Uniunea Românilor sunt respinse pe bandă rulantă, fără nicio justificare, nici de ordin juridic, nici de ordin logic. Sunt respinse pur şi simplu doar pentru că sunt iniţiate de către parlamentarii AUR.

În România, avem ziua diferitelor limbi, avem tot felul de zile: Ziua fermierului, Ziua lucrătorului în ambulanţă...

S-au inventat...

Prin lege s-au trecut, ţin minte, în legislatura trecută... PSD a înfiinţat prin lege o unitate şcolară. Legea a fost, evident, declarată neconstituţională, dar atunci când s-a putut, când a servit intereselor politice ale PSD, Parlamentul a votat, repet, inclusiv o astfel de lege neconstituţională.

Proiectul de lege iniţiat de noi, cei de la AUR, de colegul meu, Dumitru Flucuş, voia să transpună în curricula şcolară o chestiune deosebit de frumoasă, prezervarea, păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor.

Ţin minte că, atunci când am iniţiat proiectul, o serie întreagă de trompete, de vuvuzele din presă râdeau de noi că... "Ăştia de la AUR vor să-i înveţe pe copii doine", foarte mulţi dintre ei nişte sfertodocţi care nu ştiau nici măcar că "Doina" este în Patrimoniul UNESCO. (Aplauze.)

Da, parlamentarii AUR ar fi vrut să-i înveţe pe copii, în curricula şcolară, Patrimoniul UNESCO, părţi din Patrimoniul UNESCO, respectiv "Doina" românească, tradiţiile, portul, poveştile româneşti.

Astăzi, în lumea pe care o construieşte Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR găseşti mai degrabă deschidere să introduci în curricula şcolară ideologia LGBT, decât să introduci, iată, elemente de cultură, civilizaţie şi istorie românească sau elemente de arhitectură şi tradiţii româneşti.

Asta este şcoala pe care vreţi s-o construiţi voi, cei de la PSD, de la PNL şi de la UDMR!

Nu pot decât să nădăjduiesc că există oameni de bună-credinţă, intelectuali, şi la PSD, şi la PNL, şi la UDMR, care înţeleg necesitatea unei astfel de materii în curricula şcolară.

AUR va vota, fără doar şi poate, acest proiect legislativ deosebit de benefic pentru viitorul acestei naţiuni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Manea Cătălin.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, planurile-cadru din sistemul de învăţământ nu ar trebui modificate prin lege, pentru că este atributul Ministerului Educaţiei, însă iniţiativa eu o găsesc ca fiind una bună şi echitabilă, şi sper ca în noul proiect de lege al educaţiei să regăsim un articol foarte bine formulat, de aşa manieră încât atât cultura şi tradiţiile româneşti, cât şi cultura şi tradiţiile minorităţilor naţionale, aceste materii să fie tratate în mod corect în sistemul de învăţământ românesc.

Deci, din punctul meu de vedere, cred că soluţia este formularea unui articol foarte clar în care să fie înglobate atât tradiţiile minorităţilor naţionale, cât şi tradiţiile şi cultura românilor, în noul proiect de lege al educaţiei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Hai, părinte, zi de credinţă!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, de câte ori AUR propune o iniţiativă legislativă prin care s-ar adăuga o nouă materie - şi este, cred, singura în acest sens în programa şcolară - ni se spune că planurile-cadru trebuie actualizate doar de către Executiv.

În schimb, când auzim despre educaţie sexuală, educaţie despre mediu, o nouă istorie, tot felul de materii de felul acesta care în fapt, în şcoală, vă spun, în cel mai bun caz, nu se face nimic.

Am cinci copii în şcoli...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Să-ţi trăiască!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...la liceele dintre cele mai bune, de top, în care când vorbim despre educaţie de mediu, educaţie financiară, înseamnă o pierdere groaznică de vreme în cel mai bun caz; asta în cazul în care nu sunt "spălaţi pe creier". Asta este situaţia prezentă în şcolile româneşti!

Când propunem noi o materie simplă care să ne ducă la rădăcini, ni se spune că este prea aglomerat, că ţine de competenţa ministerului şi să stăm în banca noastră.

Este un exemplu clasic de materie care trebuie să se regăsească în programa şcolară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.