Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora; PL-x 321/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnul Salan, din partea iniţiatorilor.

Domnul Viorel Salan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, vreau să vă spun că îmi doresc ca această iniţiativă legislativă să reprezinte etapa finală a unui drum anevoios, demarat în urmă cu 11 ani, când, prin hotărâre de Guvern, Cetatea dacică de la Sarmizegetusa a trecut în administrarea Consiliului judeţean Hunedoara.

În 2020, în calitate de iniţiator principal, alături de colegii mei parlamentari ai PSD de Hunedoara, am promovat Legea nr. 23, prin care cetăţile dacice din Munţii Orăştiei - Costeşti-Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna - au trecut în proprietatea consiliilor judeţene Hunedoara şi Alba.

Prin această iniţiativă, pe care o promovăm în momentul de faţă, avem în vedere două aspecte. Cu toate că am vizat, prin Legea nr. 23, toate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, respectiv cele 6, printr-o eroare Sarmizegetusa Regia a rămas în continuare în administrarea Consiliului judeţean şi nu în proprietate, aşa cum sunt celelalte cetăţi.

Totodată, pe parcursul preluării cetăţilor şi terenurilor aferente, în baza Legii nr. 23, au apărut unele aspecte, dat fiind cadrul normativ invocat de către instituţiile în drept şi, ca atare, a trebuit să îndreptăm o eroare, indicând Legea nr. 33 din 1994, şi nu Legea nr. 205 din 2010.

Totodată, doresc să scot în evidenţă că în momentul de faţă Consiliul judeţean Hunedoara are în derulare şase proiecte pe fonduri europene pentru cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, dintre care două sunt pentru Cetatea de la Sarmizegetusa.

Nu în ultimul rând, aşa cum am scos-o în evidenţă şi în momentul în care am prezentat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Viorel Salan:

... colegilor noştri membri ai Comisiei UNESCO, din cele două Camere, înainte de promovarea Legii nr. 23, şi la faţa locului, la Sarmizegetusa...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Viorel Salan:

... le-am comunicat că este cel mai de preţ ce avem noi, românii, este istoria noastră şi, ca atare, se impune să o lăsăm generaţiilor care vin după noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru administraţie, Comisia pentru cultură şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra proiectului de lege.

Cele trei comisii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 23/2020. Iniţiativa vizează preluarea în domeniul public al judeţului Hunedoara a Cetăţii dacice de la Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia - situată în satul Grădiştea de Munte, comuna Orăştioara de Sus şi rezolvarea situaţiei juridice referitoare la suprapunerea amplasamentelor cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei cu terenuri aflate în fondul forestier naţional, precum şi facilitarea demarării şi derulării procedurilor privind exproprierile terenurilor aferente cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

În urma examinării iniţiativei legislative, a documentelor ataşate, precum şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Şi trebuie să mai dau citire unei note.

Având în vedere Raportul nr. 401 asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului UNESCO, şi unele măsuri pentru protejarea acestora - PL-x 321/2023 -, s-a constatat că, dintr-o eroare materială, dispoziţiile art. 1 alin. (8) sunt identice cu cele ale art. 11 alin. (2).

În consecinţă, se elimină alin. (2) şi art. (11¹) din textul adoptat de Senat şi se renumerotează alineatele următoare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale; le luăm pe rând.

Domnul Gheorghe Daniel Andrei, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect este profund binevenit pentru ceea ce înseamnă salvarea, protejarea, punerea în valoare şi evidenţierea sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei, un loc fundamental pentru istoria noastră, un loc de care se leagă indisolubil identitatea noastră românească.

Sarmizegetusa Regia trebuie să îşi ocupe locul său demn şi reprezentativ în Patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte mari locuri ale umanităţii, din care-mi permit să dau câteva exemple: Troia, Micene, Stonehenge, Machu Picchu.

Sarmizegetusa înseamnă enorm nu doar pentru România, nu doar pentru judeţul Hunedoara, nu doar pentru noi, cei care suntem aici, ci pentru ceea ce înseamnă cultura şi civilizaţia umanităţii.

Să nu uităm, spre exemplu, că ceea ce vedem astăzi la Sarmizegetusa reprezintă doar centrul vechiului oraş, capitala Regatului dac al Regelui Decebal. Să nu uităm că vorbim mai curând de incinta sacră şi zona centrală şi că acei munţi, mergând mai departe până către cetăţile Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie ori chiar mai departe, către Căpâlna, Băniţa ori Feţele Albe, toţi acei munţi sunt zidiţi, în toţi acei munţi se găsesc valori inestimabile, pe care noi suntem datori să le scoatem la lumină şi să nu avem nicio teamă să ne afirmăm identitatea noastră. Să nu uităm de ceea ce a reprezentat pentru noi, ca români, şi pentru imaginea României în lume ceea ce reprezintă astăzi Sarmizegetusa şi să nu uităm de războaiele daco-romane, un act fundamental şi fondator pentru noi, ca naţiune română.

Iar atunci când privim cu toţii către Columna lui Traian şi vedem eroismul dacilor, să ne amintim de eroismul martirilor de la Mărăşti, Oituz, Mărăşeşti, de la Ţiganca şi Oarba de Mureş. Este o continuitate şi este în esenţa noastră, a românităţii, să păstrăm, să ducem pe mai departe aceste valori pe care le păstrăm şi le moştenim de la strămoşii noştri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Sarmizegetusa înseamnă enorm pentru imaginea României în lume, pentru cultura şi civilizaţia noastră şi pentru ceea ce reprezintă continuitatea noastră, a românilor, pe aceste locuri,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...pe care le păstrăm de milenii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheba Daniel-Sorin, Grupul AUR.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Odată cu această lege... e o lege foarte bună, pentru că aceste obiective turistice se vor dezgropa, vor ieşi la iveală alte artefacte şi alte lucruri care ne arată istoria şi ceea ce suntem. Dar, un lucru e de reţinut, faptul că prin trecere sitului Sarmizegetusa Traiana în proprietatea Consiliului judeţean, practic cel puţin 30 de locuri de muncă s-au pierdut, (Vociferări.) prin desfiinţarea acelor restaurante din faţa sitului arheologic. (Vociferări.)

Ba da, s-au desfiinţat, s-au închis acele restaurante şi mediul local a avut de pierdut!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Chelaru Mircia, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Salut, cu sinceritate, această iniţiativă!

Domnule Salan, cu toată dragostea, dar riscaţi cumva să apară câte un scriitoraş antiromân care să spună că sunteţi un dacopat, sunteţi un nefericit paseist care trăiţi încă în troglodismul antic.

Această problemă nu este la îndemâna oricui, şi scot în evidenţă acest lucru, pentru că văd cu adevărat entuziasm, angajare, empatie. Dar, de peste 30 de ani acest sit, acest centru, această Mecca a românilor, acest centru de cultură şi spiritualitate europeană, pe care îl recunosc străinii ca fiind Point of Europe Genesis, îl recunosc cei de la Roma, Marco Merlini, Joan Marler, este vorba de cel mai important arheolog în viaţă, la ora actuală, al Statelor Unite - Slavă Domnului, sunt destui care recunosc acest lucru -, însă, la noi, aşa cum este în dulcele obicei prost al românului, neglijenţa şi nepăsarea sunt la ele acasă.

Poate că pământenii de acolo, localnicii vor găsi resurse care să o îngrijească ca pe un altar al neamului românesc şi ca pe o formă de manifestare a continuităţii noastre de atâtea şi atâtea milenii.

Mă uit la timp, ca să nu mai fiu apostrofat!

Din punctul acesta de vedere, a vorbi despre Sarmizegetusa, înseamnă să vorbeşti despre identitatea profundă, despre inima românităţii care are o adâncime - şi o spun cu tărie aici - de peste 6.500 de ani,...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Corect!

Domnul Mircia Chelaru:

... odată cu aceeaşi civilizaţie de la Tărtăria, Turdaş-Vinča, Şinca, Cucuteni şi aşa mai departe.

Iată cine suntem noi! Să nu ne fie ruşine să spunem "nu" acelora care ne dezic şi să afirmăm cu competenţă şi voce calificată originea noastră străromână.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Iulian... penultimul, domnul Iulian Bulai, Grupul USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie menţionat că protocronismul este o rătăcire unanim acceptată, o rătăcire creată de către regimul comunist pentru a arăta excepţionalitatea spiritului românesc.

Luăm distanţă faţă de această intervenţie şi felicităm ideea de a da autorităţilor locale mai multă putere în a avea grijă mai bine de aceste cetăţi de o valoare extraordinară pentru ţară, pentru popor. Şi sunt sigur, dincolo de ce ne desparte politic, că autoritatea locală poate, dacă vrea, să aibă mai bine grijă de aceste cetăţi decât ministerul de la Bucureşti, care trimite o firmă de pază şi mai departe rămâne lipsit de posibilităţi.

Acestea fiind spuse, acest proiect are o mare vulnerabilitate care a fost subliniată, contestată chiar şi de către reprezentantul Ministerului Mediului prezent în comisie, anume de dragul cetăţilor şi extragerea din fondul forestier naţional a zeci de hectare din perimetrul adiacent acestor cetăţi.

Avem voie, trebuie să dăm autorităţilor locale mai multă putere pentru a avea grijă mai bine de aceste cetăţi, dar sub nicio formă să nu dăm instrumente şi posibilităţi baronilor locali să poată să exploateze, prin derogare de la lege, extrăgând zeci de hectare de pădure din fondul forestier, sub pretextul îngrijirii cetăţilor.

De aceea, Grupul USR se va abţine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sarmizegetusa Regia, panteonul dacilor. Dar expresia asta este doar pentru cunoscători.

Vreau să vă aduc clar cunoştinţele care vă lipsesc când spuneţi că vor fi luate fonduri forestiere. Nu, Sarmizegetusa Regia este pe platforma ei, are 3 hectare şi ceva, nu există vegetaţie care să fie tăiată, forestieră, există doar ziduri care au fost acoperite de pământ, prin modificări geologice, prin modificări..., ştiu eu, nişte lucrări care la vremea respectivă n-au fost făcute corect, nişte vestigii care aşteaptă să fie deosebite.

Şi vreau să-l salut şi eu pe colegul nostru, care înainte a pledat pentru spiritul românesc.

Nu, stimaţi domni, spiritul românesc există, nu este extraordinar, dar este aici. Deşi un popor tânăr de 100 de ani, acel spirit al locuitorilor este aici de câteva mii de ani.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că poporul român, în genetica lui, păstrează amprenta locuitorilor din Neolotic, de acum 7.000 de ani, în proporţie de 28% până la 35%. Este singurul popor din lume care are această genetică!

Sarmizegetusa Regia a fost reşedinţa regilor daci, după Burebista, Deceneu, Duras-Diurpaneus, Comosicus, până la Decebal, toţi, Scorilo. A fost reşedinţă maximă de apărare, a fost cetatea cea mai mare din cele 6-7 cetăţi dacice care există la Orăştie. A fost un panteon al credinţei dacice, panteon religios, economic şi de apărare. Este cetatea care are un zid special în construcţie, murus dacicus.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Acest murus dacicus este prima tehnică de apărare concepută ca un patrulater, în care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Mai am puţin timp, vă rog eu frumos!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Toma.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Lăsaţi-l să termine, că ne interesează!

Domnul Ilie Toma:

... se îmbină tehnica grecească cu cea dacică, pentru prima oară.

Deci, colegilor dragi, votaţi acest proiect de lege, pentru că ne salvează o parte din istoria naţiunii, o parte din istoria... putem spune a Europei.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Bravo, Toma! Bravo, Ilie! Ilie, am luat notiţe!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ichim Cristian-Paul, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă tot vorbim de simbolul geto-dacilor, Sarmizegetusa, aş vrea să vă reamintesc că avem o salbă de cetăţi geto-dacice şi în Moldova, iar fondurile alocate sunt prea puţine.

Dacă vorbim de istoria şi cultura poporului român, dacă mergem acum 2.000 de ani, să ştiţi că nu investim suficient, şi vă dau câteva exemple, cetăţile din Moldova: Sangidava, Tamasidava, Petrodava - Bacău, Neamţ - şi sunt mult mai multe. Ar trebuie să facem şi să investim mai mult în aceste simboluri istorice, astfel încât, cumva, să avem o conectare şi a tinerilor, nu numai la nivel declarativ, cu ceea ce avem istoric pe pământurile româneşti.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Domnule Bulai, şi dreptul la replică are raţiunile lui.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Nu este în regim de urgenţă, pot să am a doua intervenţie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu v-am dat cuvântul, domnule Bulai! (Vociferări.)

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule Bulai. Au vorbit doi colegi de la USR.