Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

23. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 445/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget, vă rog.

Doamna Sandu, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, prin adresa PL-x 445/2023 din 26 iunie 2023, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014, în sensul eliminării căii de atac a recursului în cauzele având ca obiect contestarea modalităţii de aplicare a prevederilor Legii nr. 164/2014. Astfel, se uniformizează regimul căilor de atac în materia legilor reparatorii, reducerea duratei de soluţionare a cauzelor, care este în favoarea justiţiabililor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998, precum şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri.

Începem cu domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Cred că e un bun prilej să remarc faptul că, în 2003, adică când nici nu exista Alianţa pentru Unirea Românilor, iar domnul preşedinte Simion nu era vreun membru în Parlamentul României, trebuie să remarcăm faptul că, în 2003, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia.

Uite cum Parlamentul României vorbeşte de Basarabia, în 2003. Nu vorbeşte despre Republica Moldova, vorbeşte despre Basarabia.

Aşadar, chiar şi Parlamentul României recunoaşte faptul că Republica Moldova este un stat artificial, creat de doi criminali ai istoriei - de Stalin şi de Hitler.

Iar atunci când AUR şi George Simion susţin că Basarabia este pământ românesc, nu fac niciun fel propaganda Kremlinului, aşa cum suntem acuzaţi de către PSD şi de către PNL... şi chiar şi de către USR.

Nu, spunem adevărul aşa cum este el istoric şi cum - ce să vezi? - este cuprins chiar şi în legile adoptate de către Parlamentul României.

Şi continui, da, denumirea acestui act normativ, a Legii nr. 290/2003, vorbeşte de Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

Şi din nou trebuie să facem apel la istorie şi la geografie, ca să vedem că Ţinutul Herţa a fost reocupat de către URSS, în aprilie 1944, şi este în prezent componenta RSS Ucraina.

Aşadar, iată că atunci când AUR şi Alianţa pentru Unirea Românilor şi domnul preşedinte Simion vorbim de cei 500.000 de etnici români din Ucraina, care sunt supuşi unui proces violent de epurare etnică de către regimul Zelenski, noi nu facem nimic altceva decât să afirmăm adevărul istoric şi adevărul de la faţa locului, de acum, adevăr pe care - ce să vezi?...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

... l-a afirmat chiar şi Parlamentul României, într-o lege. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Oricât de bine ar arăta acest proiect pe hârtie, trebuie să luăm în considerare faptul că, din 2007, prin ratificarea Tratatului de la Lisabona, România a aderat la Uniunea Europeană.

Acest proiect nu face altceva decât să încalce principiile subsidiarităţii şi al proporţionalităţii, instituite prin acest tratat.

Drept urmare, acest proiect, cum vă spuneam, chiar dacă este îmbrăcat într-o formă pozitivă, are probleme de legalitate.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, aceasta este o problemă foarte dureroasă, dacă vorbim de Basarabia şi Bucovina.

De un an de zile este o propunere în Parlamentul Republicii Moldova despre restituirea unei singure clădiri a Mitropoliei Basarabiei, din cele 500 care au fost abuziv luate de biserica moscovită. De un an de zile acest proiect, propus de preşedintele Parlamentului de la Chişinău..., şi clădirea nu a fost retrocedată Mitropoliei Basarabiei; nemaivorbind de cetăţeni, de oameni de rând, care au lăsat hectarele, pădurile, apele, toate în Basarabia şi Bucovina şi nici cei care astăzi sunt urmaşii Uniunii Sovietice, nici statul român, nu fac nimic pentru retrocedarea acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

S-au spus aici câteva lucruri cu privire la Basarabia, respectiv Republica Moldova. Este foarte important ca astăzi să nu creăm un antagonism între ceea ce înseamnă statul Republica Moldova, care a fost creat fix de cei care cred în identitatea românească a Republicii Moldova, în anul 1991, prin ruptura de Uniunea Sovietică. Deci statul Republica Moldova nu a fost creat împotriva României, ci a fost creat împotriva politicii de expansiune a Rusiei, aceeaşi Rusie criminală care a jefuit, care a distrus şi care a împilat Basarabia.

Este foarte important ca noi astăzi să înţelegem această complementaritate între ceea ce înseamnă direcţia unionistă, legitimă - fac parte din Partidul Naţional Liberal, partidul Marii Uniri, iar pentru noi unitatea naţională a celor două state româneşti este un lucru în care credem - şi ceea ce înseamnă parcursul european al Republicii Moldova; sunt două chestiuni complementare, două chestiuni care nu se exclud.

Iar a vorbi de Republica Moldova drept un stat succesor al URSS, care a fost creat ca un fel de alternativă la unitatea naţională, este un lucru fals. Iar acest lucru poate fi dovedit de toate declaraţiile, de toate afirmaţiile şi de tot ceea ce a însemnat politica de emancipare şi renaştere naţională a românilor din Republica Moldova, încă din 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, culminând cu independenţa din 1991, care a fost gândită inclusiv în perspectiva reîntregirii naţionale şi în perspectiva revenirii Republicii Moldova la ţara-mamă, România.

În ce priveşte chestiunea privind bunurile Mitropoliei Basarabiei şi retrocedarea respectivă, darea cu titlu gratuit în folosinţă a imobilelor respective, despre care a vorbit domnul deputat anterior, este un lucru în derulare.

Ca preşedinte al Comisiei comune pentru integrare europeană...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...dintre cele două parlamente, mă voi ocupa personal ca acest lucru să se întâmple cât mai curând, aşa cum însuşi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...preşedintele Parlamentului de la Chişinău şi-a asumat acest lucru.

Deci, Republica Moldova şi România sunt o singură naţiune...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...o singură ţară şi avem un singur viitor, în unitate naţională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Gheorghe...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...Daniel.

Domnule Coarnă, deşi a vorbit domnul Grosaru şi e voie doar un singur neafiliat, de data aceasta...

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

O să fiu foarte scurt.

Este bună reglementarea, dar problema de fond este în aplicarea legii. Astăzi, în aplicarea legii, avem drepturi pe care statul român ar trebui să le acorde celor îndreptăţiţi şi nu se aplică, pentru că an de an sunt prorogate prin Legea bugetului.

Este în regulă că reglementăm, oamenii au fost vitregiţi, au fost clar abuzaţi, dar, în aplicarea legii, nu sunt finanţate aceste domenii.

Şi vă dau exemplu municipiul Olteniţa, judeţul Călăraşi, din Cadrilater, unde sunt foarte mulţi oameni care au decizii privind despăgubirea unor sume băneşti - am eu foarte multe decizii, sute de decizii în acest sens -, dar nu sunt finanţate, ele sunt prorogate prin Legea bugetului.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.