Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2024 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol de amendare, semnat la Bucureşti la 24 mai 2024, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012; PL-x 421/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Eduard Bachide (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cel de-al doilea Protocol de amendare a acordului între Guvernul României şi Guvernul Republici Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012, îmbracă forma unui tratat internaţional la nivel guvernamental şi conţine prevederi referitoare la posibilitatea părţilor de a sprijini, în condiţii de reciprocitate şi pe bază de oportunitate, pentru pregătirea şi participarea la misiuni şi operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.

Negocierea şi semnarea Proiectului de Protocol de amendare au fost aprobate prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 81/2024.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnule Moldovan, vă rog.

La final, vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2024 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol de amendare, semnat la Bucureşti la 24 mai 2024, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012, trimis cu adresa PL-x 421/2024 şi înregistrat la Comisia pentru apărare sub nr. 4c-15.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea modalităţii în care forţele armate ale României şi ale Republicii Moldova se vor putea sprijini reciproc, în baza unei analize de oportunitate, de la caz la caz, prin oferirea de sprijin logistic, de transport, financiar, medical şi evacuare în situaţii de urgenţă, servicii de telefonie şi internet, precum şi în orice alte aspecte care sunt inerente pregătirii şi participării în comun la misiuni şi operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 894 din 28.08.2024 şi avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 81 din 16.05.2024.

Conform dispoziţiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat proiectul de lege în şedinţa din 10.09.2024 şi au hotărât, cu unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol de amendare, semnat la Bucureşti la 24 mai 2024, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chişinău la 20 aprilie 2012, cu amendamente admise, prevăzute în anexă, parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul acestuia, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timpi de dezbatere vă propun 4 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Generos.

Stimaţi colegi, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpi de dezbatere 4 minute.

Vot, vă rog.

Cu 160 de voturi pentru, două contra, 6 abţineri, un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Republica Moldova reprezintă o prioritate pentru România şi pentru fiecare dintre noi, pentru toţi cei care simţim româneşte, pentru toţi cei care nu uităm tragedia ocupării Basarabiei de sovietici.

Cred, cu tărie, că România are o datorie morală fundamentală faţă de Republica Moldova, iar în virtutea acestei datorii acest tratat de cooperare militară reprezintă un pas deosebit de important spre ceea ce reprezintă furnizarea de expertiză militară, de securitate şi de sprijin deplin al României către Republica Moldova.

Republica Moldova nu este un vecin, nu este un simplu partener, este cel de-al doilea stat românesc. Nu suntem prieteni, suntem fraţi. Acest lucru ar trebui să fie de căpătâi pentru toţi cei care suntem astăzi aici şi cei care simţim româneşte.

Mai presus de orice lucru, în acest context teribil, un context geopolitic determinat de agresiunea criminală a regimului din Rusia asupra Ucrainei, de acest război de agresiune pe care nimeni nu şi-l putea imagina în Europa, în timpurile noastre, este foarte important ca România să arate că este un furnizor regional de securitate şi stabilitate. Şi, cu atât mai mult, este foarte important când acest lucru îl facem pentru fraţii noştri din Republica Moldova.

Acest acord creşte gradul de interoperabilitate dintre armatele celor două state româneşti, creează conturul oferirii de asistenţă, de susţinere şi de ajutor pentru creşterea capacităţii militare a Republicii Moldova şi, nu în ultimul rând, este primul pas...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... spre standardizarea Republicii Moldova, în raport cu spaţiul NATO, cu spaţiul Nord-Atlantic.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Cred că Republica Moldova trebuie să facă o alegere strategică şi este foarte important să renunţe şi la această neutralitate care o ţine captivă în spaţiul ex-sovietic şi care este în realitate unul din argumentele de presiune ale Moscovei în faţa Republicii Moldova.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Încă puţin, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, nu-mi arătaţi degetul!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Partidul Naţional Liberal, un partid dedicat cu tărie valorilor naţionale şi virtuţilor europene, susţine deplin parcursul european al Republicii Moldova şi nu uită, sub nicio formă, de identitatea, de unitatea comună ale celor două maluri ale Prutului.

Suntem fraţi şi credem cu tărie în unitatea naţională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Nu în ultimul rând, să nu uităm, state pot fi multe, ţară este una singură!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Daniel Gheorghe.

Acestea fiind spuse, următorilor vorbitori li se va permite să depăşească cu cel mult un minut alocuţiunea, pentru egalitate de tratament. (Aplauze.)

Domnule Mircia Chelaru, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Constat cu plăcere că instituţiile abilitate ale statului se mişcă într-o direcţie cât se poate de bună, în ceea ce priveşte politica României la Răsărit.

Este o chestiune pe care vreau să o introduc în termeni tehnici mai mult, decât elogiativ politic, pentru că Republica Moldova, în opinia mea, trebuie tratată din ce în ce mai mult, chiar dacă depăşim aspectul formal, ca o entitate unde statul român trebuie să-şi producă politicile ca şi cum ar fi politici domestice.

Din acest punct de vedere, proiectul de protocol este un pas foarte decisiv prin integrarea structurilor de forţă ale Republicii Moldova în structurile cooperante, adică cele care funcţionează la nivelul Uniunii Europene, inclusiv NATO. Dar, mai mult decât atât, ceea ce ne interesează pe noi, produce un pas înainte pentru interoperabilitate între Armata Republicii Moldova şi Armata României.

Am spus-o şi cu alte ocazii, mai ales după decembrie anul trecut, când s-a semnat acordul de integrare, dacă vreţi, de admitere în Uniunea Europeană, că este mult mai uşor să se facă acquis-ul româno- român.

Distanţa de la Chişinău la Bucureşti este mai mică decât cea de la Chişinău la Bruxelles şi, din acest punct de vedere, ar trebui asumată această misiune a României de a produce această compatibilizare rapidă, pentru că România nu trebuie să se preocupe doar de securitatea propriilor cetăţeni, ci să extindă pe mai departe, aşa cum am spus-o, şi o repet, să-şi extindă autoritatea asupra spaţiului de românitate.

Cu această ocazie, felicit Ministerul Apărării pentru a fi împlinit această aşteptare, începând încă din anul 2000, când s-a semnat acel parteneriat strategic de frăţietate între Armata României şi Armata Republicii Moldova.

În acest sens, europenizarea structurală şi civilizaţională a spaţiului răsăritean al României este de bun augur.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu toţii ştiţi, Ciprian Ciubuc este născut la Chişinău. Sunt cetăţean al Republicii Moldova şi cetăţean al României din 1990. Practic aveam 5 ani.

Acest acord între România şi Republica Moldova, de susţinere militară, este bun. Întotdeauna România a stat alături de Republica Moldova, şi România, de 34 de ani, ajută românii de peste Prut.

Însă am un mesaj către dumneavoastră şi către doamna preşedinte Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, către Parlamentul Republicii Moldova, către preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Conform art. 2 de la Helsinki, "Orice stat îşi poate modifica frontierele, prin vot direct în Parlament".

Parlamentul României, în 2018, a declarat, în unanimitate, că dacă Parlamentul de la Chişinău şi moldovenii doresc unirea cu România, noi, românii, îi primim în cadrul ţării-mame.

De aceea, transmit un mesaj către toţi românii de pretutindeni.

România e dispusă să ajute Republica Moldova, însă domnii de la conducere şi de la Guvern, preşedintele, Preşedintele Parlamentului trebuie să înţeleagă că nu pot beneficia la infinit de taxele, de impozitele, de ajutorul infinit plătit de cetăţenii români din România, iar ei să continue cu aşa-zisa independenţă.

Îi aduc aminte, pe această cale, doamnei preşedinte Maia Sandu, că în 1917 Revoluţia bolşevică şi bandele bolşevice de la Chişinău au făcut în aşa fel încât Parlamentul de la Chişinău, Sfatul Ţării, la acea perioadă, au votat în unanimitate, aproape au votat unirea cu România.

Deci, Republica Moldova, dacă vrea sprijinirea României şi vrea ca românii se moară pentru Republica Moldova, să voteze în Parlamentul de la Chişinău unirea cu ţara-mamă, cu România. (Aplauze.)

Nu putem să acceptăm să finanţăm un guvern de corupţi, de la Chişinău, şi un preşedinte care serveşte interesele oculte şi interesele globaliştilor, la Chişinău, nu putem să-i finanţăm non-stop.

Doresc sprijin militar? Să voteze azi, în Parlamentul de la Chişinău, unirea cu România, iar noi, românii, vom merge să apărăm Republica Moldova, pentru că suntem români cu toţii.

România este "de la Nistru până la Tisa", aşa cum a spus Mihai Eminescu.

Aşa că, stimaţi colegi, haideţi să fim cerebrali şi să ajutăm Republica Moldova, dar să batem cu pumnul în masă la toate întâlnirile cu Guvernul de la Chişinău.

Vor sprijin militar? Vot în Parlament şi unirea cu România!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Fiind procedură de urgenţă, un singur vorbitor din partea grupurilor.

Aşadar, mergem mai departe.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă la cele două articole există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.