Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 decembrie 2024
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/2024
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 decembrie 2024 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 decembrie 2024
![]() |
6. | Dezbaterea Proiectului de lege privind Codul silvic (PL-x 266/2024) (rămas pentru votul final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 266/2024 |
|||||
| ................................................ |
|
6. Proiectul de Lege privind Codul silvic; PL-x 266/2024. Avem procedură de urgenţă. Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României. Vă rog. |
|
Domnul Mircea Fechet (ministrul mediului, apelor şi pădurilor): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Suntem în unul din acele momente în care, împreună, putem da României, după 15 ani, o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor din ţara noastră. 15 ani în care am evoluat ca societate, în care aşteptările au crescut şi provocările s-au diversificat. E o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă, nu doar pentru că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare şi actuale. Astăzi nu vorbim doar despre lemn, ci vorbim despre importanţa pădurii pentru fiecare dintre noi, ca mediu de relaxare şi de deconectare de la stresul cotidian, ca aliat de încredere în lupta împotriva schimbărilor climatice. Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci despre un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României. De asemenea, nu putem uita de sutele de mii de locuri de muncă din domeniul forestier, care înseamnă traiul de zi cu zi pentru foarte multe familii. Suntem una dintre puţinele ţări din Europa cu păduri în care nu a călcat niciodată picior de om. Avem, în acelaşi timp, 3,5 milioane de gospodării care n-ar supravieţui iarna fără lemn de foc. Depindem, aşadar, cu toţii de resursele pe care ni le oferă pădurile noastre, ceea ce ne obligă să fim responsabili şi să ne gândim în continuare la relaţia pe termen lung pe care o avem cu pădurea. Noul Cod silvic răspunde celor trei perspective care definesc ceea ce am spus mai devreme, respectiv cea de conservare a pădurilor româneşti, a economiei şi a vieţii. Pentru toate acestea există un răspuns în Codul silvic. Aş menţiona doar că, în sfârşit, scrie foarte clar în lege că accesul în pădurile României este liber şi nerestricţionat. În sfârşit confiscăm dubiţele şi camioanele care transportă lemn fără acte. În sfârşit eliminăm situaţiile de conflict de interese în rândul celor care lucrează în Codul silvic şi în sfârşit vom reuşi să împădurim terenurile care au fost despădurite şi abandonate de proprietari. Sunt multe alte lucruri despre care aş vrea să vă vorbesc, însă vreau doar să le mulţumesc, în final, celor care au lucrat sute de ore la actualul proiect de Cod silvic, mediului academic, colegilor din minister, colegilor din Comisia pentru mediu, din Comisia pentru agricultură şi din Comisia juridică şi sunt convins că votul dumneavoastră de astăzi va fi unul responsabil. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Vă mulţumesc. Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, Comisia juridică şi Comisia pentru mediu, pentru prezentarea raportului comun. Vă rog, domnule Chesnoiu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind Codul silvic. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 29 aprilie 2024. Membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţa din 5 noiembrie 2024 şi au dat raport favorabil. Membrii Comisiei juridice au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 18 noiembrie şi au transmis Comisiei pentru agricultură raportul favorabil de adoptare. Astăzi, în data de 17 decembrie 2024, a avut loc şedinţa comisiilor reunite, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară, Comisia juridică, de disciplină şi unităţi şi membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, proiectul de lege având raport de adoptare, în unanimitate de voturi. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, în unanimitate de voturi, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind Codul silvic, cu amendamentele admise şi respinse, prevăzute în Anexa nr. 1, respectiv Anexa nr. 2 la prezentul raport comun. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Timp de dezbatere două minute, domnule preşedinte. Mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Timp de dezbatere două minute. Vot, vă rog. |
|
140 de voturi pentru, 7 contra, un coleg care nu votează. Intrăm în dezbateri generale. Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Buzoianu Diana-Anda. Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Avem în faţa noastră un proiect lucrat, în care absolut toate partidele au trecut amendamente cu reforme în care cred, un Cod silvic care, în sfârşit, va proteja, sperăm noi, pădurile. Sigur că nu este un act normativ perfect, vor exista amendamente şi modificări de-a lungul anilor, cu siguranţă. Dar merită astăzi să ne uităm la ce am reuşit să trecem împreună: obiective clare de împăduriri, protejarea centurilor verzi, protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier, confiscarea camioanelor care transportă ilegal lemnul, sancţionarea ca infracţiune a tăierilor ilegale de arbori din spaţiile verzi din oraşe, posibilitatea proprietarilor de a conserva pădurile, chiar şi atunci când pot să le taie în scop economic, implementarea sistemelor de marcat moderne. Toate aceste măsuri arată, în sfârşit, că vocea societăţii civile, vocea experţilor, vocea parlamentarilor care vor cu adevărat să protejeze pădurile a fost auzită aici, în Parlament. Astăzi este o zi bună pentru păduri. De mâine trebuie să începem să implementăm şi mai bine măsurile care au fost prevăzute în PNRR, ca să avem din ce în ce mai multe păduri, aşa cum îşi doresc toţi românii. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul doamna Cambera Oana-Alexandra. |
|
Doamna Oana-Alexandra Cambera: Stimaţi colegi, Chiar este un moment istoric cu care încheiem acest mandat şi, pe lângă obiectivele pe care le bifăm prin acest proiect legislativ, pe care le-a menţionat colega mea Diana Buzoianu, aş mai spune că este un moment istoric, pentru că facem, într-adevăr, o reformă pentru România, poate pentru prima oară, printr-o foarte bună colaborare între mediul politic, între toţi actorii politici, şi vreau să mulţumesc tuturor partidelor politice şi în special Ministerului Mediului, dar şi cu mediul academic, cu specialişti şi cu societatea civilă, cu ONG-uri. Nu este un act perfect, este un act perfectibil, dar care categoric face un pas foarte important înainte în modul în care privim, în modul în care tratăm pădurile şi în modul în care le includem în viaţa noastră de zi cu zi, pentru sănătatea noastră şi pentru binele nostru. Vreau să mulţumesc în mod special colegilor din Comisia pentru mediu, dar şi Comisiei juridice, Comisiei pentru agricultură şi societăţii civile, ONG-urilor cu care am lucrat, pentru că în acest Cod silvic introducem un concept cu care am pornit în acest mandat, cu centurile verzi ale marilor oraşe. Centurile verzi ale marilor oraşe care nu înseamnă doar protejarea pădurilor, am plecat în acest proiect cu protejarea pădurilor din jurul Capitalei, însă înseamnă mai mult decât atât. Este, de fapt, despre sănătatea noastră, despre aerul pe care îl respirăm cu toţii, indiferent de categoria socială din care facem parte sau indiferent de culoarea politică pe care o purtăm. Şi mulţumesc în mod deosebit platformei civice "Centura Verde", cu care am lucrat la acest proiect, şi ne bucurăm că, în premieră, în România, vom avea acest concept de centuri verzi... |
|
Vă rog să concluzionaţi! |
|
Doamna Oana-Alexandra Cambera: ... pentru toate oraşele din România. Mulţumesc mult. |
|
Vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tanasă Dan. |
|
Da, cred că e un bun moment să ne reamintim de faptul că trăim în România. România este ţara în care o companie străină, o companie din Austria, care nu taie niciun copac acasă, la ea, în Austria, acea companie taie milioane de metri cubi în România. Acea companie este Schweighofer, iar şeful acelei companii, repet, o companie din Austria care nu taie un copac la ea acasă, în Austria, dar taie milioane de metri cubi în România şi prelucrează milioane de metri cubi în România, acea companie este condusă de un domn care a fost chiar decorat de către Ion Iliescu, de către preşedintele de onoare al PSD. Nimic nu poate fi amintit, atunci când vine vorba de Codul silvic sau de pădurile din România, fără să ne reamintim că PSD, PNL şi UDMR au făcut posibil ca marea majoritate a pădurilor, a masei lemnoase exploatate în România să fie exploatate de străini. Pentru că, da, asta înseamnă pentru PSD, pentru PNL, pentru USR şi pentru UDMR să fii proeuropean - ca toate resursele României să fie luate şi date străinilor. Asta înseamnă să fii proeuropean. Or, noi, suveraniştii, noi, patrioţii, noi spunem că de resursele naţionale ale României trebuie să beneficieze, în primul rând, românii. Ei trebuie să beneficieze, în primul rând şi cu prisosinţă, nu companiile străine. În momentul acesta, în România, marea majoritate a masei lemnoase este exploatată de străini, iar românilor le sunt lăsate firimituri. Se fură, se fură ca în codru, în România, din păduri. Se fură, pentru că ăsta e cadrul legal care a fost creat, în 35 de ani, de PSD, de PNL, de USR şi de UDMR. S-a furat, s-a furat pentru că asta şi-a dorit şi PSD, asta şi-a dorit şi PNL, asta şi-a dorit şi USR, şi cu vârf şi îndesat şi-a dorit şi UDMR, care a controlat ani de zile... |
|
Vă rog să concluzionaţi! |
|
... Ministerul Mediului. În sfârşit, după 35 de ani, spuneţi că faceţi ceva pentru pădurile din România şi trecem un Cod silvic care să protejeze pădurile din România. În realitate, însă, vom proteja cu adevărat... |
|
Vă mulţumesc. |
|
... pădurile din România, atunci când veţi scoate companiile străine din România. Să exploateze lemn în Austria, fără probleme, la ei acasă, iar în România pădurile să fie exploatate de români. Masa lemnoasă din România să fie exploatate de români, în interesul românilor,... |
|
Domnule deputat, vă mulţumesc. |
|
... pentru români. Abia atunci puteţi să vă lăudaţi că aţi făcut ceva pentru pădurile din România şi pentru români. Abia atunci! (Aplauze.) |
|
Mulţumesc. Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt intervenţii la titlu? Nu. Adoptat. Articole? Nu. Adoptate. Amendamente admise, intervenţii? Nu. Adoptate. Amendamente respinse? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final. |


