Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 martie 2025
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.29/2025
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 martie 2025 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 martie 2025
![]() |
6. | Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor (PL-x 504/2019) (rămas pentru votul final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 504/2019 |
|||||
| ................................................ |
|
8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor; PL-x 504/2019. Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Vă rog, domnule Solomon, pentru raport. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, cu o nouă literă, lit. d), astfel încât în perioada concediului pentru creşterea copiilor să se poată realiza venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, de silvicultură şi piscicultură, definite la art. 67, art. 70 şi art. 103 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat, tacit. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune Camerei Deputaţilor prezentul raport, de respingere a proiectului de lege, pentru următoarele considerente: 1. În cuprinsul art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sunt reglementate excepţiile de la măsura suspendării plăţii indemnizaţiei lunare pentru beneficiarii acesteia care realizează venituri supuse impozitului. Astfel, la lit. c) sunt exceptate persoanele care "realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel net nu depăşeşte de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2)", fără a distinge între tipurile de activităţi generatoare de venituri supuse impozitării. Nivelul acestui plafon a fost stabilit prin Legea nr. 89/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010. 2. Categoriile de beneficiari ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului care realizează venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, de silvicultură şi piscicultură, vor beneficia de cumul între cele două tipuri de venituri, indiferent de cuantumul acestuia, şi, în consecinţă, vor fi supuse unui regim juridic diferit faţă de persoanele care realizează alt tip de venit supus impozitării, pentru care cumulul cu această indemnizaţie este permis doar cu respectarea plafonului stabilit la lit. c) a art. 16 alin. (3), fără ca această diferenţă de tratament să fie justificată de existenţa unui criteriu obiectiv şi rezonabil. |
|
Mulţumesc. Doamna Vedinaş, dezbateri generale. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Grupul nostru parlamentar va vota împotriva respingerii şi, în consecinţă, pentru susţinerea acestui proiect de act normativ. Apreciem că este o soluţie care poate îmbunătăţi situaţia financiară a părinţilor care se află în concediul pentru creşterea unui copil. Cunoaştem foarte bine că, sub aspectul cuantumului acestor concedii, România se situează pe o poziţie deloc onorabilă şi orice posibilitate care se acordă mamelor, părinţilor, de a câştiga suplimentar, este un beneficiu indirect şi pentru copii. Pentru aceste considerente, pentru efectele pozitive pe care le are, vă invit pe toţi, dragi colegi, să susţinem această iniţiativă. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumesc. Domnul Matieş. |
|
Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Cred că aţi văzut cine sunt iniţiatorii: domnul Dragnea, doamna Lia Olguţa Vasilescu şi domnul Alfred Simonis. Şi se pare că erau chiar la putere atunci, pentru că prim-ministru era doamna Viorica Dăncilă. De ce acest proiect de lege nu a trecut? De ce doamna Dăncilă nu i-a susţinut pe colegi, pe domnul Dragnea, pe doamna Lia Olguţa Vasilescu şi pe Alfred Simonis? Doar dumneavoastră puteţi să ştiţi. Dar ce vreau să vă spun... şi, de 4 ani, vedem conducerea Guvernului PNL-PSD, iar, la iniţiativă, indemnizaţia minimă - şi vorbim de 2019 - era de 1.250 de lei. Dragilor, astăzi este 1.495 de lei. Adică 200 de lei, în 6 ani! Atâta! Atâta şi-a permis Guvernul PSD-PNL să aloce mamelor care îşi cresc copiii! 200 de lei, în 6 ani! Ruşine! Şi, vă rog, gândiţi-vă, când vă întoarceţi acasă, şi cum staţi în faţa mamelor cărora, în 6 ani, le-aţi alocat doar de 200 lei! Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Doamna Şerban Gianina. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Da, aşa este, este un proiect iniţiat de colegii dumneavoastră din PSD, cu experienţă, de altfel. Grupul AUR va susţine acest proiect şi vă şi explic în câteva cuvinte. În 2024 a trecut, în acest Parlament, cu unanimitate de voturi, un proiect legislativ prin care noi, parlamentarii României, spuneam că anul 2025 va fi Anul Copilului în România. Ce înseamnă asta? Că ar trebui să venim cu proiecte reale, să sprijinim natalitatea, să sprijinim familiile, să sprijinim creşterea copiilor în România. Ce faceţi dumneavoastră? Nimic! În campania electorală aţi ieşit şi aţi spus, aţi promis chiar că veţi indexa pensiile. În ianuarie trebuiau să se indexeze. Alocaţiile copiilor... Nu s-a întâmplat asta! I-aţi minţit pe români! Acest proiect legislativ nu face altceva decât să vină în sprijinul familiilor, pentru că, din aceste indemnizaţii, nu se întreţine doar mama sau doar tatăl, persoana care e în creştere copil. Este nevoie să vină un surplus, dacă aceştia sunt, poate, actori... Habar n-am! Scriitori... De ce să tăiem şi acest drept?! Un proiect legislativ pe care l-aţi iniţiat în 2019... Ştiţi foarte bine că nu se poate trăi cu 1.500 de lei, în România, şi să ai şi un copil mic acasă! Nu vă bateţi joc de români, nu vă bateţi joc de ei! A ajuns acest proiect la 6 ani distanţă, la vot, în Parlament. Merită un vot de respingere?! Acest proiect trebuie să fie votat în Parlamentul României şi să producă efecte pentru mamele şi copiii din România. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Mulţumesc. Doamna Diana Stoica. |
|
Acest proiect este pe ordinea de zi pentru respingere, pentru că este un drept deja reglementat, în legislaţie. Dar, întrebarea mea pentru dumneavoastră, astăzi, este: câte mame, dacă tot vorbim de ele, vrem să mai lăsăm să-şi îngroape copiii, care s-au sinucis din cauza dependenţei de jocuri de noroc?! Asta este o întrebare legitimă şi ceea ce ar trebui noi să adoptăm sunt legile anti-păcănele. (Aplauze.) |
|
Domnul Solomon. |
|
Da, de regulă nu citesc motivaţiile respingerii, pentru ele sunt publice, sunt pe site-ul Camerei, în rapoartele noastre. Astăzi le-am citit tocmai ca să înţelegeţi că acest drept este reglementat prin Legea nr. 89/2019. Acea lege, la acel moment, rămăsese fără obiect. Indemnizaţia minimă este de 85% din salariul minim net pe ţară. Deci, astăzi este 1.650 de lei, dacă nu mă înşel. Cuantumul care poate fi cumulat este undeva la cinci salarii din acestea, adică vreo 8.500 de lei. Deci, pe lângă indemnizaţia aceasta, pe care statul o dă pentru mame, nu pentru copii, este un venit de înlocuire a mamei, a venitului mamei, şi nu pentru copil. Copilul are alocaţia, până la 2 ani de zile, de 600 de lei şi aşa mai departe. Prin urmare, dacă am reglementat legea, putem să facem o altă reglementare? Noi lucrăm cu avize de la Consiliul Legislativ, cu puncte de vedere ale Guvernului. În ambele se vorbeşte despre faptul că, dacă am permis pentru toată lumea să cumuleze acest tip de venituri, încă din 2019, până la un cuantum de 8.500 de lei pe lună, cred că este rezonabil pentru oricine trăieşte, munceşte şi este plătit în România. Haideţi să fim rezonabili şi să nu inventăm probleme acolo unde nu sunt! Legea trebuie să respecte un principiu clar, dacă e să vorbim -domnul Coarnă o să mă completeze, dacă vrea - al nediscriminării. Deci, nu putem face, pentru acest tip de venit, categorii diferite de cetăţeni care să beneficieze de dreptul respectiv. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Mulţumesc. Domnul Pascalini Nini-Alexandru. |
|
Domnul Nini-Alexandru Pascalini: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am observat că de fiecare dată când e câte o chestie importantă vine USR-ul şi deviază de la subiect. Avem reglementare, dar hai să facem ceva! Hai să scoatem plafonul! Da? Avem o sumă de 6.500 de lei. Eu vă propun altceva. Sunt convins că toţi cei care sunteţi aici, în sală, aveţi copii, sau majoritatea dintre voi, aveţi prieteni, aveţi rude, aţi mers în campaniile electorale şi aţi văzut cât de greu o duce o familie, în general. Aşa cum ziceau şi colegii, cu 1.600 de lei, cu 1.800 de lei, cu 2.000 de lei nu ai ce face! Gândiţi-vă că doar un bax de Pampers este undeva la 160 de lei, o cutie de lapte praf - 100 lei. Un copil, o familie, nu poate să trăiască doar cu atâţia bani! Şi dacă reuşim, cumva, să găsim o soluţie pentru ei, pentru că, să ştiţi, s-a vorbit de actorie, s-a vorbit despre alte profesii, dar să ştiţi că sunt foarte multe mămici, în momentul ăsta, în ţară, care, de exemplu, realizează venituri din vânzare de produse cosmetice. Da? Deci se poate! Haideţi să facem o reglementare, pentru că, dacă intraţi pe Google, o să găsiţi zeci de cazuri prin care doamnele, în general, se plâng că le-au fost ceruţi banii înapoi pentru chestiile astea. Au fost verificate de ANAF şi au văzut că au vândut nişte creme. Da? Aşa că, haideţi, vă rog frumos, cei de la PSD-PNL, avem nevoie de suportul... şi al vostru, că până la urmă este proiectul vostru, şi al celor de la USR, şi haideţi să facem cumva să avem reglementare. Şi, dacă nu vreţi acest proiect, este simplu. Haideţi să eliminăm plafonul - da? - de 6.500 de lei, şi atunci avem cea mai bună reglementare. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
A doua intervenţie a Grupului USR, aceeaşi doamnă Diana Stoica. |
|
Stimate coleg de la sos România,... (Vociferări. Gălăgie.) Subiectul zilei, în România, nu la Moscova, este dependenţa! Avem copii care suferă de dependenţă de droguri, de jocuri de noroc! Eu înţeleg că pe dumneavoastră nu vă preocupă acest aspect! Dar, ce să vezi, pe mine şi pe milioane de români ne preocupă acest aspect, pentru că ne-am săturat să vedem bătaia de joc şi complicitatea statului cu această industrie a morţii! Să veniţi dumneavoastră şi să spuneţi că nu suntem pe subiectul zilei?! Nu ştiu ce ordine primiţi de la Kremlin, dar în România ăsta e un subiect foarte important şi mor oameni în fiecare zi! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) |
|
O să fac eu menţiunea, pe care sunt convins că altcineva ar trebui s-o facă. Doar o chestiune de semantică, este Grupul SOS. Mulţumesc. Domnul Solomon Adrian. (Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.) Nu vă pot da drept la replică, domnule Coarnă! Mulţumesc. (Domnul deputat Dumitru Coarnă vine la tribună.) |
|
Domnul Dumitru Coarnă (fără microfon): Dar de ce e Regulament? Acum nu-l respectaţi? 20 de secunde! |
|
Domnul... Vă rog. Domnul Solomon. |
|
După mine o să vorbească şi domnul lider, nu-i nicio problemă! Dar ideea este că nu sunt 6.500 de lei, sunt 8.500 de lei pe lună plus indemnizaţia. Asta ar însemna un venit suplimentar, pentru un astfel de beneficiar de indemnizaţie, de peste 1 miliard de lei vechi, pe an. Chiar şi pentru cei care au venituri - că acesta era argumentul de la APIA - ar trebui să aibă câteva sute de hectare bune, să ia o astfel de subvenţie. Iar pentru acea categorie de cetăţeni cred că venitul este îndestulător. Pentru majoritatea, însă, care au venituri la nivelul minim, acel venit suplimentar este, cred, aproape imposibil de atins. Că putem umbla la cuantumuri... E drept, în lege, se vorbeşte despre maximum 8.500 de lei pe lună, indiferent de venituri. Adică iei 85% din media veniturilor nete, pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 8.500 de lei. Putem vorbi aici despre o modificare de plafon. OK! Dar e vorba de altă iniţiativă, e vorba de o lege nouă, pe care o putem face împreună şi cu Ministerul Finanţelor, şi Guvernul, să găsim soluţii. Această lege nu ne ajută, însă, să dăm mai departe, eliminând plafonul, pentru că te întorci la prevederea de dinainte. Maximul indemnizaţiei nu poate fi mai mare de 8.500 de lei. Haideţi să pornim de la această modificare şi împreună cu colegii de la AUR, de la SOS, de la POT, de la USR, de la PNL, să facem o lege care să poată fi şi aplicată. Numai venind aici şi spunând tot timpul ceea ce vrea să audă lumea, dar făcând legi care nu pot fi aplicate, nu facem legislaţie, facem un joc politic şi atât. (Aplauze.) |
|
Vă reamintesc că din partea Grupului SOS România au vorbit doamna Vedinaş şi domnul Pascalini. |
|
Domnul Dumitru Coarnă (din sală): Drept la replică! |
|
Nu există drept la replică, nu v-a menţionat direct nici măcar numele, şi nici într-un context negativ care să impună un drept la replică! Mulţumesc. Proiectul de lege rămâne la votul final. Proiectul de lege... (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Dumitru Coarnă.) Mulţumesc. |


