Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu Strategia pentru Europa cuantică: Europa cuantică într-o lume în schimbare COM (2025) 363; PHCD 92/2025.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie şi de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea pentru obiectivele stabilite de Strategia pentru Europa cuantică într-o lume în schimbare;

- a subliniat necesitatea creării unei platforme software unificate pentru dezvoltarea şi testarea aplicaţiilor de calcul cuantic, inclusiv un mediu de dezvoltare integrat, compatibil cu diverse arhitecturi de calcul cuantic;

- a recomandat alocarea de fonduri pentru dezvoltarea unor reţele de comunicaţii cuantice bazate pe tehnologia Quantum Key Distribution, cu scopul de a implementa infrastructuri de comunicaţii sigure pentru întreprinderile şi instituţiile europene;

- a recomandat înfiinţarea de laboratoare europene pentru testarea prototipurilor de cipuri cuantice şi validarea producţiei industriale, inclusiv integrarea acestora în circuitele electronice tradiţionale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 9 decembrie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Intervenţie din partea domnului deputat Radu-Nicolae Mihaiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Încă o ocazie în a spune că, iată, vorbim despre calcul cuantic şi, desigur, despre acest calcul cuantic se ocupă Comisia pentru afaceri europene, pentru că din nou Comisia pentru tehnologia informaţiei a fost sărită de la această comunicare.

Rog încă o dată Biroul permanent să ţină cont de faptul că digitalizarea este importantă şi, atunci, şi Comisia pentru tehnologia informaţiei ar trebui să fie notificată pentru aceste comunicări, în aşa fel încât să putem să armonizăm legislaţia pe care o facem aici cu cea europeană.

Vă mulţumesc tare mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul lider Andronache.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm dezbaterile generale, intervenţiile pe acest proiect de hotărâre.

Doamna deputat Ana-Marcela Baş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Ana-Marcela Baş:

PHCD nr. 92/2025 promovează angajamente extrem de ambiţioase şi costisitoare în domeniul tehnologiilor cuantice, fără a prezenta garanţii clare privind capacitatea reală de implementare, beneficiile directe pentru România şi sursele concrete de finanţare.

Tehnologiile cuantice reprezintă, fără îndoială, o direcţie strategică la nivel global. Cu toate acestea, nu putem susţine asumarea unor obligaţii şi direcţii care riscă să transforme România într-un simplu consumator de tehnologii dezvoltate în alte ţări, fără garanţii privind dezvoltarea unei capacităţi industriale şi de cercetare proprii.

Acest document propune investiţii masive în infrastructuri extrem de costisitoare, centre specializate şi reţele experimentale, în condiţiile în care România se confruntă încă cu decalaje majore în digitalizarea de bază, în infrastructura educaţională şi în finanţarea cercetării naţionale. Priorităţile noastre trebuie să reflecte nevoile reale ale economiei româneşti, nu obiective teoretice stabilite fără o fundamentare adaptată contextului naţional.

În plus, există riscul creării unor noi dependenţe tehnologice şi al concentrării deciziei şi resurselor la nivel supranaţional, în detrimentul suveranităţii tehnologice şi al intereselor strategice ale României.

România trebuie să participe la progresul tehnologic european, dar într-un mod echilibrat, realist şi sustenabil, care să consolideze capacităţile interne, nu să creeze obligaţii disproporţionate şi presiuni suplimentare asupra bugetului public.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Culmea, vorbim despre tehnologii cuantice în Parlamentul României!

Stimaţi colegi,

Evident că acest aspect implică investiţii foarte mari în tehnologii informatice, de calcul, dar şi senzori şi distribuţie şi reţea, şi cu atât mai mult, toate acestea înseamnă cercetare.

La nivel european, evident că astfel de domenii ocupă un loc prioritar şi cumva, de departe, ne mângâie şi pe noi sau ne arată care este strategia - noi având un aşa buget la cercetare şi un aşa sistem, anul acesta îngheţat; practic, cercetătorii nu mai au loc în acest sistem, pentru că este blocat.

Un aşa sistem înseamnă colaborare între universităţile din România şi europene.

Un aşa sistem înseamnă o investiţie masivă în oameni care au plusvaloare în domeniul fizicii teoretice şi experimentale. Vorbim de instalaţii, vorbim de cercetare şi de instrumente care vor fi ele în viitor referinţă pentru dezvoltarea europeană, acolo unde ne este şi nouă locul.

Stimaţi colegi,

Pentru a aborda şi a dezvolta un aşa domeniu e nevoie ca România să aibă o cârmă. România nu mai este în această direcţie şi nu mai are acea cârmă, aşa cum am avut-o cândva, pentru că respectul pentru cercetare şi cercetători a devenit unul minim, la minimum minimorum.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Doamnă preşedinte,

Nu-mi propusesem să intervin astăzi, dar având în vedere poziţia colegului nostru, a doua oară când se plânge că nu a primit de la Comisia pentru afaceri europene, nu a avut o colaborare, doar îi spun că dacă n-are numărul de telefon al doamnei Stoica, i-l dau eu.

Este o comisie condusă tot de USR.

Mă miră această, ca să zic aşa, împărţire în grupuleţe, pe la USR.

Doar atât - dacă are nevoie, număr de telefon.

Vă dau şi poza, dacă n-o cunoaşteţi. (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doriţi a doua intervenţie la acest proiect?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Nu avem dreptul?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Vă rog, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Susţin doleanţa domnului Mihaiu, care este preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, pentru că direcţionarea unei asemenea comunicări din partea Comisiei către Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor trebuie să vină din partea Biroului permanent, nu din partea unui anume preşedinte de comisie.

Trecând peste asta, dânsul m-a taxat în mod eronat, zic eu, când am spus că avem nevoie în domeniul digitalizării, mai ales în domeniul inteligenţei artificiale, de reglementare.

Şi dacă este să ne legăm strict de subiectul de faţă, unde avem tehnologia cuantică şi reţelele de comunicare care folosesc tehnologia cuantică, ele pot duce într-adevăr la o comunicare mult mai rapidă, însă, în domeniul educaţional şi social s-a observat că o comunicare cu o viteză a Internetului extrem de rapidă duce la o lipsă de răbdare din partea celor care îl utilizează - şi aici ne referim în primul rând la elevi, care ajung să experimenteze o oboseală digitală şi o lipsă de răbdare, când la baza învăţării, la baza educaţiei trebuie să stea răbdarea, deci...

Pe lângă toate acestea, există nişte studii specifice făcute în cazul elevilor, pe utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială, aşa- numiţilor "agenţi de inteligenţă artificială" şi ele au arătat că atunci când elevilor li se dă la dispoziţie un agent pentru a rezolva o sarcină, activitatea lor cerebrală este undeva la 50% din potenţial, faţă de cei care nu utilizează un asemenea agent.

Evident că această subutilizare a potenţialului cerebral se traduce nu doar pe termen scurt într-o deficienţă, ci pe termen lung, lucru pe care îl vedem în rezultatele şcolare, şi acest lucru ar trebui să-l reglementăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ovidiu Vasile-Cîmpean.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Am văzut că unii colegi au ridicat problema că nu am trimis proiectul de opinie sau nu am cerut opinia Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Dacă eraţi atenţi, în raportul pe care l-am prezentat scria foarte clar la primul punct - "Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie şi de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor...".

Prin urmare, am primit aceste opinii.

Rugămintea este să citim mai atent ce supunem la vot în plen.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final, dezbaterile fiind încheiate.