Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Nicolicea:

Înţeleg că este o intervenţie pe procedură.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Da, domnule preşedinte.

Pentru următoarea reexaminare, Grupul P.S.D. solicită vot nominal prin strigarea catalogului.

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot propunerea Grupului P.S.D. ca următorul punct de pe ordinea de zi să fie votat prin strigarea catalogului.

Vă rog să votaţi.

Cu 90 de voturi pentru, 91 împotrivă şi 41 de abţineri, propunerea nu a fost adoptată.

Dacă mai există alte propuneri?

Nu mai există.

Deci, continuăm să votăm tot prin votul electronic.

10. Raportul Comisiei juridice asupra cererii Preşedintelui României de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Este lege organică. (Aplauze prelungite din partea invitaţilor de la balcon)

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Dacă nu s-a aprobat ca fiecare să voteze la vedere acest proiect de lege, vă solicit să ne daţi după aceea la grupurile parlamentare toate hârtiile nominal, cu cine a votat, pentru că noi le vom afişa la consiliul judeţean şi la toate colegiile, ca să vadă cei care au susţinut interesele marii majorităţi a populaţiei, faţă de mica minoritate de mafioţi apărată de un partid sau altul, care se raliază la ei.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule Antonescu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să protestez cu regret în faţa unei asemenea intervenţii.

Bineînţeles că, votând electronic, ne asumăm nominal răspunderea votului. Bineînţeles că după vot, în numele Grupului parlamentar liberal se va spune ce am votat şi vom asuma politic asta.

Dar ameninţarea, domnule deputat, că faceţi nişte liste şi le daţi pe la consiliu, pe la nu ştiu unde, e nedemnă de instituţia în care suntem. Cine nu-i capabil să voteze, indiferent de gălăgia tribunelor, n-are ce căuta aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Am drept la replică!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Iar facem foarte mult caz şi dezbatem ca să ne arătăm frumoşi pe o procedură în care se votează, aşa cum vi s-a explicat, cu totul altceva. Adică, votul împotriva raportului înseamnă că se trimite promulgării preşedintelui legea în forma iniţială, pe care n-a acceptat-o preşedintele României.

Votul împotriva acestui raport înseamnă că este legea iniţială. Votul pentru înseamnă că se acceptă acele propuneri de modificare a legii iniţiale, care s-au făcut de către comisie.

Deci, legea, indiferent de votul pe care-l dăm noi, aici, pleacă la promulgare. Numai forma legii va fi diferită.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dreptul la replică se dă ultima oară.

Vă rog frumos.

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Nu ştiu dacă a fost bine sau nu să se ameninţe cu publicarea acelui vot, dar, oricum, fiecare dintre dumneavoastră care doriţi să verificaţi cum au votat cei pe care i-aţi ales sau vreţi să-i alegeţi puteţi să accesaţi site-ul Camerei şi acolo veţi avea votul pe fiecare parlamentar în parte.

În rest, o veste bună, legea oricum trece, indiferent de rezultatul acestui vot, cu sau fără modificările din raport.

Mulţumesc. (Aplauze din partea invitaţilor de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz. O intervenţie de procedură.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Mă simt nevoit să revin la explicaţia procedurală pe care am mai dat-o. Deci, votul este pentru ca legea să rămână aşa cum a fost trimisă la promulgare. În cazul în care raportul cere respingerea, pentru raport, în cazul în care acesta acceptă modificările, atunci este împotriva raportului. Deci, în ambele cazuri legea rămâne aşa cum a fost trimisă la promulgare.

Nu vreau să existe această confuzie. Un coleg de-al nostru a susţinut din nou teza că votul pentru raport înseamnă modificare şi automat şi că împotriva raportului înseamnă legea aşa cum este.

Aş vrea însă să ştie toată lumea - şi mai ales că există acest public direct interesat - că votul acesta este un vot deschis, chiar dacă nu se face prin ridicare în picioare, e un vot deschis, pentru că este un vot electronic care consemnează fiecare cu numele ce a votat.

Mulţumesc. (Aplauze din partea invitaţilor de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Dreptul la replică. Domnul Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Eu l-am admirat şi încă îl admir pe domnul Crin Antonescu, până la limita în care nu se face "preş" în faţa unui ordin primit de la şefii lui. Pentru că, domnule Antonescu, m-aţi acuzat că nu sunt demn să fac parte din Parlament, eu, care am peste 900 de intervenţii în Parlament, nu ştiu câte propuneri legislative, triplu decât aveţi dumneavoastră, şi nu ştiu câte activităţi parlamentare, faţă de trei sferturi din partidul dumneavoastră, care nu au nici măcar o intervenţie şi au venit şi dorm aici, în Parlament, şi iau banii degeaba şi-i semnăm noi, în lipsă. Aceia sunt nedemni, domnule Crin Antonescu! Şi de multe ori şi dumneavoastră aţi fost în situaţia asta. Aţi fost lipsă şi aţi fost dat prezent şi aţi fost mai mult lipsă decât prezent.

Deci, această calificare - eu nu vă zic că sunteţi nedemn să staţi în Parlament -, am reliefat o situaţie de fapt. Dar faptul că mi-a zis mie că sunt nedemn să stau în Parlament, după ce trei legislaturi m-am zbătut cât am putut pentru interesele unui popor şi nu ale mafiei, care-şi trimite reprezentanţi aici, să doarmă în Parlament sau să lipsească...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitaţi intervenţia!

Domnul Marcu Tudor:

Am înţeles, imediat termin.

Eu sunt mai demn decât acea mafie, domnule Crin Antonescu!

Al doilea, oarecum pe procedură. Sigur că se poate vedea cine şi cum a votat, iar faptul că noi afişăm în judeţe modul în care se comportă în Parlament unii, aşa cum afişează presa că dorm unii, nu-i o ameninţare, domnule Crin Antonescu! E o realitate. Adică, ce, dacă zic "Crin Antonescu a votat pentru" e ameninţare? Dar ce judecată aveţi, măi, fraţilor de la PNL? Nu vă ameninţă nimeni, dar vă ameninţaţi singuri.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor:

Al treilea şi ultimul.

Trecând peste asemenea judecăţi absolut imposibil de acceptat ale domnului Crin Antonescu, eu îmi declar mirarea: cum e posibil să se voteze pe articole toată această lege, nimeni să nu protesteze şi acum, în final, pentru că s-au lezat nişte interese ale unor proprietari cu mari moşii, cu mari proprietăţi, să spună că nu e corect...

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Marcu, vă rog frumos, nu transformaţi aceste dezbateri...

Domnul Marcu Tudor:

...să spună că nu e corect, că n-am votat bine şi votăm invers la votul final.

Cine să vă mai înţeleagă, domnilor de la guvernare? Vă înţelege poporul ăsta, care abia aşteaptă să vă dăm jos, până la alegeri!

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Vă mulţumesc.

Mă scuzaţi, vreau să fac şi eu o intervenţie.

Astfel de intervenţii nu ajută cu nimic la adoptarea legii, ci tărăgănează şi creează o atmosferă care nu este o atmosferă de lucru. Şi vă anunţ că avem foarte multe legi pe ordinea de zi şi să limităm intervenţiile de procedură la procedură, nu la dezbateri generale.

Vă mulţumesc.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Da, domnule preşedinte.

Scopul revenirii mele aici este unul procedural. Nu doresc să alimentez o polemică. Să-i spun domnului deputat doar că n-am afirmat că domnia sa nu e demn, mai demn sau mai nedemn decât mafia. Asta ştiţi dumneavoastră. Eu am spus că nu e demn cine nu-i capabil să voteze conform conştiinţei sale politice, în funcţie de ambianţă.

Doi. "Preş" nu m-am făcut niciodată şi nu m-aş face în faţa şefului de partid nici dacă ar fi frate-meu.

Şi, procedural, vă solicit, domnule preşedinte, o pauză de consultări, în numele Grupului parlamentar Liberal.

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu îngăduinţa de a da cuvântul şi domnului Cezar Preda, după care pauza este obligatorie, iată la ce duce o polemică de acest gen.

Pauza de consultări este de 10 minute, după intervenţia domnului Cezar Preda.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E important poate pentru unii, poate pentru unele partide ca din orice activitate a noastră de aici să obţină cineva individual sau colectiv un avantaj electoral.

Mă uit la fiecare din această sală şi noi, deputaţii, trebuie să spunem oamenilor care vin aici, aduşi sau vin din proprie iniţiativă, că această lege pentru care votăm un raport a fost votată de Parlamentul României şi, dacă vă interesa cine este pentru legea aceasta, trebuia să luaţi listele celor care au votat această lege. Deci, legea este deja votată.

Acum, este un simplu raport, care are pe observaţiile domnului preşedinte al României anumite chestiuni care nu schimbă cu nimic fondul acestei legi. Deci, nimeni, indiferent că votează pentru, că votează împotrivă la acest raport, sunt numai elemente juridice, care nu schimbă legea. Legea este deja votată. Legea deja va trece. Nu încercăm să obţinem un beneficiu electoral, să dăm cu huo! sau să aplaudăm, funcţie de cum este votul, împotrivă sau pentru.

Aceasta este rugămintea mea, să înţelegeţi că legea există şi ea este votată şi va ieşi. Nu încercăm să obţinem beneficiu electoral şi nu e corect să facem acest lucru, ajungând chiar să ne jignim.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Pauză de consultări, 10 minute.

- după pauză -

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci.

Facem o verificare a cvorumului.

Vă rog să vă marcaţi prezenţa.

Fac apel la liderii de grupuri să invite colegii în sală.

Înainte de vot, fac următoarele precizări: în raportul Comisiei juridice se propune adoptarea legii, cu amendamente făcute la sugestia cererii de reexaminare.

Dacă se adoptă raportul Comisiei juridice, legea deja adoptată se modifică, cu modificările cuprinse în raport.

Dacă raportul comisiei este respins, atunci legea rămâne în forma votată iniţial şi trimisă la promulgare.

Fiind lege organică, sunt dator să mai explic ce se întâmplă în cazul în care nu se întruneşte numărul suficient de voturi pentru o lege organică pentru adoptarea raportului.

În cazul în care nu se întruneşte numărul necesar de voturi adoptării raportului cu privire la adoptarea în totalitate sau în parte a cererii de reexaminare, legea se retrimite preşedintelui pentru promulgare, în forma adoptată iniţial de către Parlamentul României.

Am făcut această precizare şi pentru stenogramă.

Recitesc: Raportul Comisiei juridice asupra cererii Preşedintelui României de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Lege organică.

Se votează raportul Comisiei juridice asupra cererii preşedintelui.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 227 deputaţi prezenţi, 117 voturi pentru, 79 împotrivă, 28 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Cu 117 voturi pentru, 70 voturi împotrivă, 28 abţineri, raportul Comisiei juridice, care presupune adoptarea legii cu amendamente, nu a fost adoptat, ceea ce înseamnă că legea se retrimite preşedintelui pentru promulgare, în forma adoptată iniţial de către Parlamentul României. (Aplauze din partea invitaţilor de la balcon.)

Domnul Cristian Rădulescu, din partea Partidului Democrat-Liberal.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Au fost oportune intervenţiile repetate ale colegilor înainte cu un sfert de oră, pentru a explica din punct de vedere procedural care este situaţia.

Legea, o dată trecută prin această Cameră decizională şi trimisă către promulgare, este adoptată.

Apreciez efortul şi interesul celor care sunt aici, în tribune, dar poate nu li s-a explicat bine din nicio parte, repet, legea era deja - şi a fost şi cu votul nostru - adoptată.

Ce a vrut preşedintele, retrimiţând-o înapoi, a fost o formă mai bună a acestei legi.

Raportul care s-a făcut pentru acest mesaj prezidenţial nu ne satisface întru-totul şi de aceea am votat împotriva lui.

Această lege are un merit mare. Încearcă şi, în bună parte, reuşeşte să pună capăt unei situaţii confuze, cu sute de mii de procese, ca urmare a unei legislaţii inconstante şi care a variat după regimul politic, situaţie care durează de aproape 20 de ani. În bună parte această lege - şi sub o formă modificată şi în forma iniţială - reuşeşte să o facă.

Am fi vrut însă ca, în afară de situaţiile proprietarilor, pe care în mod specific şi predominant această lege le reglementează, prin raportul comisiei să se reglementeze şi problemele proprietarilor, care sunt trimişi către despăgubiri, nu mai li se dă în natură, dar nu zice nimeni acolo dacă nu cumva, ca şi în alte cazuri, va veni după aceea Guvernul cu o hotărâre peste un an şi va zice: "Anul acesta şi peste 2 şi peste încă 15 ani nu prea avem bani" sau "Limităm la un anumit plafon modul de compensare a pierderii dumneavoastră, până când poate mai dispăreţi dintre cei care aţi avut o dată proprietăţi". Şi ştim bine că echitatea socială în această ţară presupune reglementarea echilibrată şi pentru o parte şi pentru cealaltă.

Încă o dată spun, această lege reuşeşte în bună măsură să pună capăt unor confuzii din acest domeniu, al proprietăţii, dar s-ar fi putut ceva mai bine.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Din partea Partidului Conservator.

Vă rog.

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Vreau doar să fac câteva precizări.

Sunt convins că, mai mult luaţi de patima politică, mulţi dintre noi nu au citit cu atenţie tot textul legii şi ne-am exprimat, aşa, mai mult visceral, pătimaş, politic.

Legea cred că este singura formulă de a rezolva problema tuturor. Pe de o parte, a chiriaşului, pe Legea nr.112, care a cumpărat pe bună-credinţă de la stat, în baza unei legi în vigoare, imobilul în care locuia şi, pe de altă parte, şi proprietarul care revendică pe bună dreptate un imobil şi care de multe ori se află în situaţia de a primi în natură un imobil plin de chiriaşi pentru care ar trebui să se lupte în instanţă foarte multă vreme.

În toată această situaţie, unii singuri câştigă, aşa-numiţii de dumneavoastră mafioţi imobiliari, care vin, cumpără drepturi litigioase şi rezolvă ca prin minune problema în două zile.

Se rezolvă prin această lege problema chiriaşului, care nu mai este evacuat. Şi vreau să vă gândiţi că aceşti chiriaşi, în marea lor majoritate, sunt oameni în vârstă, care nu au nici pensii care să le dea posibilitatea să închirieze de pe piaţa liberă, în cazul în care sunt evacuaţi, nici să cumpere de pe piaţa liberă, în cazul în care sunt evacuaţi. Şi se rezolvă şi problema celui care revendică pentru că, dacă imobilul este liber, primeşte imobilul în natură, dacă imobilul este deja vândut de stat, în baza unei legi în vigoare, va primi compensaţii băneşti, bineînţeles, la valoarea de piaţă.

În opinia noastră, legea, aşa cum este ea croită, este singura variantă de a împărţi şi a rezolva interesele tuturor, mai puţin ale mafiei imobiliare şi, dacă propunerile preşedintelui erau atât de bune, poate ar fi fost interesant să votaţi acel raport, ca propunerile preşedintelui să fie adoptate.

Vă mulţumim foarte mult. (Aplauze din partea invitaţilor de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul Partidului Social Democrat, împreună cu Partidul Conservator, a militat şi a muncit pentru a ajunge astăzi, în acest moment, cu această iniţiativă legislativă.

Această iniţiativă legislativă face corecţie atât pentru chiriaşi, cât şi pentru proprietari. Am spus şi cu altă ocazie că a existat un moment când legile care au fost adoptate nu au mulţumit nici chiriaşii şi nici proprietarii. Este un prim pas înainte pentru o echitate, în condiţiile în care cei care au cumpărat, cu bună credinţă, în baza Legii nr.112, o lege aprobată de Parlamentul României, în consonanţă cu Constituţia şi drepturile pe care în acel moment le avea statul faţă de această prioritate, nu sunt vinovaţi.

Cei 4 milioane de cetăţeni care locuiesc în acest moment în casele care sunt în proces la nivelul României -1.000.250 de procese - cred eu că, prin amendamentele care au fost aduse, se va uşura într-un anume mod rezolvarea acestei probleme, echitabil atât pentru foştii proprietari, cât şi pentru chiriaşi.

Trebuie să spunem că ne surprinde de ce două grupuri parlamentare astăzi nu au votat raportul aşa cum a ieşit adoptat de la Comisia juridică, pentru că erau amendamente care au ţinut cont de ceea ce preşedintele României sugera că ar trebui să revedem.

Dar, nici o problemă, o să mergem mai departe, în condiţiile în care, cred eu că în etapa următoare va trebui să mai facem şi alte corecţii. Cetăţenii care locuiesc în aceste case nu sunt cetăţeni bătrâni, ci sunt cetăţeni ai României, cetăţeni care îşi plătesc taxele şi birurile la fel ca şi alţii. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Partidului Naţional Liberal, vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că iniţiatorii acestei legi au avut cele mai bune intenţii. Nu întotdeauna însă bunele intenţii se materializează în mod corect. Eu cred că, pe lângă bunele intenţii, nu ar trebui să înveninăm relaţiile dintre proprietari şi chiriaşi, pentru că şi unii şi alţii sunt cetăţeni ai acestei ţări. Şi chiriaşii şi proprietarii ne-au votat pe mulţi dintre noi, de aceea noi trebuie să apărăm interesele tuturor. Cred însă că legea, aşa cum a fost adoptată, are elemente de neconstituţionalitate. Pentru că se încearcă împiedicarea accesului la Justiţie. Cu acest lucru nu am fost noi de acord. Noi dorim să protejăm atât interesele proprietarilor, cât şi interesele chiriaşilor. Pentru că toţi sunt, aşa cum am spus mai înainte, cetăţeni români şi le reprezentăm interesele în acest parlament.

De aceea, Grupul Parlamentar al PNL a votat împotriva raportului. Cred însă că se pot aduce îmbunătăţiri, dacă legea va fi atacată la Curtea Constituţională, şi sunt convins că aşa va fi, pentru a se înlătura elementele de neconstituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Partidului România Mare domnul Marcu Tudor, urmează reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că noi în Senat am avut patru iniţiative legislative pe această temă, cu aproape tot ce se cuprinde aici, respinse toate pe rând, pentru că erau de la PRM. Noi nu am căzut în plasa asta şi am căzut toţi de acord să susţinem acest proiect de lege de la PC. Deci pe noi nu ne interesează atât de mult condiţia în care se află cel care face legea şi în ce partid intră, mai ales că trece fiecare de la un partid la altul într-o veselie, ci ne interesează ca acea lege să fie benefică pentru toţi oamenii.

Din acest raport, am înţeles că au fost adoptate ca fiind votate anterior trimiterii către promulgare şi amendamentele care fac referire la chiriaşii care rămân în locuinţele pe care le-au cumpărat de bună-credinţă, iar proprietarii vor primi despăgubiri. Pentru că, acestea sunt amendamente introduse în plus faţă de cele de la Senat.

Dacă este aşa, şi aşa este legal, acest vot, indiferent cum era, plus sau minus, dacă era plus erau acceptate şi condiţiile preşedintelui, dacă era minus rămânea în forma cu amendamentele comisiei, care au fost votate în ultima şedinţă.

Vreau să rămână clar, pentru că există şi printre noi divergenţe de păreri, şi să nu fie interpretat eronat. Iar faptul că s-a votat într-un fel sau altul, fără să se ştie bine în ce mod s-a votat de către unii, dar păstrând ideea de a fi alături de mafia proprietăţii, indică pentru noi ceea ce de opt ani încoace sau chiar mai bine, de 12 ani, două partide sau măcar unul, sunt de mult relevate în publicul larg. Şi, ca atare, noi ne vom duce ameninţarea, dacă vreţi, scriu cu litere mari "ameninţarea" în judeţele noastre şi vom arăta pe cei care se aliază cu mafia caselor naţionalizate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Marton Arpad-Francisc.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să vă spun că nu mă miră, este o consecvenţă onorabilă "mândria proletară", cum este declarată proprietatea a fi ceva definitoriu pentru mafie.

UDMR-ul, da, are puţine proprietăţi, dar cetăţenii români aparţinând comunităţii maghiare au proprietăţi, aşa cum au şi alţi cetăţeni ai României, şi noi nu facem diferenţieri între aceşti cetăţeni în funcţie de proprietate.

Sunt oameni bogaţi şi săraci, la fel pot fi ei cinstiţi şi necinstiţi, deci faptul că cineva are o proprietate sau a avut cândva o proprietate nu este definitoriu pentru a aparţine sau nu mafiei.

Acestea fiind spuse, şi noi suntem consecvenţi. Acest proiect de lege, într-adevăr, vrea să rezolve o problemă reală, însă n-a reuşit nici prima formă şi nici aceasta, prin raportul dat.

Ca atare, atât în comisie, cât şi acum, în plen, grupul nostru, reprezentanţii grupului nostru ne-am abţinut. Şi, probabil, probabil că acest text de lege, ori în acele cinci zile cât va sta la Secretariatul general, ori după, dacă nu facem această intervenţie noi parlamentarii, va fi contestat, pentru că există câteva elemente de neconstituţionalitate, poate în justiţie, acele elemente de neconstituţionalitate, probabil vor fi contestate şi, evident, după ce Curtea Constituţională va decide, doar atunci va intra în vigoare legea, fără acele elemente care sunt neconstituţionale. Şi, trebuie să mai spunem un lucru, că în România legile dispun numai pentru viitor. Deci, oricine crede că o lege având elemente retroactive va retroactiva, greşeşte şi dezinformează populaţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă nu mai există intervenţii, trecem mai departe.