Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind acordarea ajutorului de stat fermierilor care aplică metode şi tehnologii agricole ce au un impact redus asupra mediului.

Din partea iniţiatorilor.

Dacă nu, din partea comisiei.

Domnul Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a primit, prin adresa nr. 484 din 13 martie 2000, această propunere legislativă privind acordarea ajutoarelor de stat fermierilor care aplică metode şi tehnologii agricole, ce au impact redus asupra mediului.

S-a apreciat, în cadrul comisiei, că într-adevăr agricultura trebuie să se desfăşoare în condiţiile în care menţinem echilibrul ecologic.

S-a apreciat însă că această propunere legislativă este valabilă în momentul în care România va reuşi să producă 5-6 tone în medie la hectar la grâu, la porumb, 2,5-3 tone la floarea-soarelui şi la soia.

Astăzi când obţinem 2 tone la grâu şi sub o tonă la soia şi la floarea-soarelui, întreaga agricultură a României este o agricultură ecologică, pentru că într-adevăr în proiect se prevede că subvenţiile se acordă exclusiv în scopul acoperirii scăderii de venit, comparativ cu tehnologiile convenţionale, rezultate din acoperirea tehnologiilor menţionate la alin.1 Din tehnologiile convenţionale pe care le practicăm obţinem producţiile pe care le-am amintit. De ce? Pentru că în anul 1999, în anul 2000 România nu a aplicat mai mult de 25-30 kg. substanţă activă la ha îngrăşăminte, folosind foarte puţine pesticide şi, de asemenea, un alt articol al proiectului 3, sunt îndreptăţiţi la obţinerea acestor compensaţii, numai acei fermieri care utilizează metode în urma cărora rezultă pierderi financiare, aceste metode se stabilesc anual prin hotărâre de guvern, agricultura României are pierdere de la un capăt la celălalt. Problema care se pune în faţa agriculturii României şi încercăm prin programul de guvernare, împreună cu dumneavoastră, să ridicăm producţia agriculturii României la nivelul la care ne-am angajat şi prin programul trimis la Bruxelles, de aşa manieră încât România să prezinte verticalitate şi normalitate din acest punct de vedere.

Propunem plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. La dezbateri generale, domnul Stanciu.

Vă rog, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă declar, cu toată simpatia, că dacă ştiam ce am să păţesc în noua legislatură nu mai candidam, pentru că eu constat cu surprindere că distinşi colegi care s-au luptat pentru agricultura românească şi, când spune asta, dumneavoastră ştiţi ce spun, inclusiv distinsul nostru coleg Nicolaescu, s-a luptat, am mai spus, foarte mult şi pentru Academia Agricolă şi Silvică, pentru alte legi, am reuşit să scăpăm câteva, altele nu am reuşit să le scăpăm, acum este pus într-o situaţia, nu tocmai comodă, să îşi facă autocritica indirect de la acest pupitru. Cred că problema de bază care se pune şi respectiv a penetrării noastre pe pieţele externe este aceea de a produce produse ecologice care pot, în concepţia distinşilor oameni din domeniu, să aducă aportul de valută necesar ţării. Şi, de aceea, încurajarea celor care produc aceste produse ecologice, să le spunem, nu ar fi un stimulent rău, în condiţiile în care nici nu prea mai avem ce să le dăm ca îngrăşăminte, şi atunci rămân cele naturale.

Eu rog pe distinsul nostru coleg, care a primit sarcină să ceară să fie respinsă, şi s-a achitat, deci primul punct l-a făcut cu brio, să accepte pct.2, să ne mai aplecăm puţin asupra acestui punct, că s-ar putea să fie calea noastră de intrare, efectiv, în Europa cu produsele alimentare de calitate.

De aceea, vă adresez rugămintea dumneavoastră şi înţeleptului nostru preşedinte de astăzi, care, uite, a încheiat 72 de legi, să trimitem acest punct şi vă promit că nu mai bruiez lucrările, cum spun unii tovarăşi, de aici încolo.

Vă mulţumesc anticipat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Nicolescu:

Cu tot respectul sincer pe care îl port domnului coleg Stanciu, trebuie să dezvolt puţin, dar nu prea mult, pe această idee. Deci nu este vorba de o agricultură ecologică prin acest proiect care ni se propune. Pentru că aş vrea să vă spun, în condiţiile în care vrem să realizăm o tonă de grâu la ha trebuie să aplicăm 30 de kg azot, 15 de fosfor. Or, noi n-am aplicat substanţa activă, în ultimul timp, decât 25-30 de kg. Nu avem produs ecologic pentru Europa şi pentru lume dacă aplicăm numai aşa îngrăşăminte în maniera aceasta, pentru că practic un produs ecologic înseamnă şi un produs de calitate, un conţinut corespunzător de proteine şi mă refer numai la acest aspect. Or, conţinutul de proteine este direct legat de doza de îngrăşăminte pe care o aplicăm şi, în special, cele cu azot.

De aceea, să nu ne surprindă că dacă cineva ar dori să cumpere porumb din România, în condiţiile în care nu fertilizăm cu azot, o să avem surpriza că avem 7-8% conţinut de proteine, faţă de 12-14%. În astfel de condiţii, întrebăm colegii care lucrează în zootehnie, în domeniul respectiv, ce implicaţii majore, iar cei din afară nici nu ar discutat cu noi. De aceea, cred că este bine şi cuminte să respingem această iniţiativă şi să ne ocupăm de o lege care să ne asigure producţie în agricultură, de aşa manieră încât să putem face politica agrară comunitară, românească, pentru că cei din Comunitatea Europeană, din '58, de la Stressa, nu şi-au propus decât să crească producţia agricolă şi au ajuns astăzi la 7 tone media pe Europa de Vest la grâu, iar noi avem undeva la 1500 -2000 de kg.

În astfel de condiţii, orice gândire ne-am propune să folosim pentru dezvoltarea economică şi dezvoltarea agriculturii în România nu are nici o bază. De aceea, cu tor respectul pe care îl port tuturor colegilor din Parlament, consider că este absolut necesar să respingem această iniţitivă care nu are o acoperire demnă şi normală pentru agricultura României. Într-adevăr, în România, prin cadrul ecologic pe care îl are, prin tehnologiile pe care le putem folosi, putem să realizăm 5 tone de producţie la grâu, porumb, ecologică producţie, cu folosire în interior, cu bune rezultate, şi chiar pentru piaţa externă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Nicolaescu.

Am rugămintea să-mi permiteţi şi mie să spun două cuvinte, fără a mai coborî la microfon. Vreau să vă citez din raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, semnat de domnul Ilie Neacşu, în care se propune respingerea acestei propuneri legislative pentru două considerente.

Primul considerent: "Prevederile acestei propuneri legislative pot fi aplicate numai într-o ţară dezvoltată din punct de vedere agricol" - spune domnul Neacşu - şi al doilea considerent: "Acordarea de alocaţii bugetare pentru menţinere terenurilor în stare de pârloagă şi pentru acoperirea scăderilor de venituri ca rezultat al utilizării de metode şi tehnologii neconvenţionale nu este oportună, întrucât nu are ca scop dezvoltarea producţiei". Semnat domnul Ilie Neacşcu.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnule Bălăeţ, vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Eu am revăzut acest proiect legislativ. Mie mi se pare că nu noi suntem vinovaţi că agricultura românească a fost adusă în condiţiile în care a fost adusă şi în care există ea, de fapt, astăzi. Sigur, nu în mod esenţial trebuie să ne gândim la producţia cerealieră a ţării, care trebuie într-adevăr stimulată şi nu trebuie să rămânem la producţiile actuale, dar ţărănimea românească a produs, a realizat producţii mari şi cu mijloace nepoluante, care pot să fie ecologice şi care, din păcate, astăzi nu sunt folosite cum trebuie şi le găsim împrăştiate şi lucrul se datorează şi faptului că realmente gospodăria ţărănească nu este sprijinită pentru a produce pentru piaţă.

De aceea, eu gândesc că acest proiect legislativ, în forma în care este şi cu gândurile noastre... eu însumi, mă gândesc la un proiect legislativ care să sprijine gospodăria ţărănească producătoare prin condiţiile în care există ea, de produse ecologice, carne, ouă, brânzeturi, totul realizat în aceste condiţii, nu poate să fie decât aşa cum este, dar trebuie stimulat ceva, trebuie făcut ceva pentru ca acolo să existe realmente un sprijin, o stimulare, nu zic că ar trebui chiar cele propuse aici. Dar, cu acest proiect şi cu altele care pot venit la comisie trebuie să avem o dezbatere foarte serioasă asupra eventualităţii de a participa la piaţa europeană cu produse ecologice realizate în condiţiile pe care le avem noi astăzi. Ştim că acolo producţiile acestea mari de proteine şi de cereale au produs o saturaţie şi că piaţa europeană este dornică de altfel de producţii, mai mici, dar mai bune, mai potrivite pentru sănătatea oamenilor. Experienţa "vacii nebune" şi a altor vaci ne arată că poate să existe şi o altă pistă pentru a relansa agricultura noastră şi pentru a o stimula.

De aceea, vă rog foarte mult să fiţi de acord să trimiteţi la comisie, în ciuda respingerii pe care o doreşte comisia, acest proiect legislativ şi împreună cu alte iniţiative pe care noi le gândim să venim în sprijinul agriculturii româneşti, aşa cum se află ea astăzi, n-o putem transforma peste noapte, după ce a fost adusă unde a fost adusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Domnul Nicolescu, la dezbateri generale, de data asta.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cei care lucrăm în domeniul agriculturii şi cei care reprezentăm Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice v-am ruga să aveţi încredere în noi că vrem binele agriculturii, vrem să nu facem de râs Camera Deputaţilor, prin segmentul pe care-l reprezentăm şi, de aceea, mi-aş permite să fac câteva referiri vizavi de propunerile făcute de colegul nostru.

Aşteptăm. Comisia este deschisă pentru orice iniţiativă legislativă care vine în sensul de a îmbunătăţi condiţia agriculturii româneşti. Nu ştiu, eu am impresia de multe ori că nu ne dăm seama cam unde se situează agricultura României astăzi, nu ne dăm seama că am ajuns în situaţia în care suntem şi într-adevăr nu mai este loc nici de discutat prea mult, ci de stabilit un program coerent pe care să-l realizăm.

Stimate coleg, faceţi referire la mijloace ecologice, vă referiţi probabil la gunoiul de grajd. Aş vrea să apreciem cât gunoi de grajd are România astăzi în ţară?

Domnul Anghel Stanciu: (Din bancă.)

Peste tot!

Domnul Mihai Nicolescu:

Da, da. Nu este aşa!

Aş vrea să facem un calcul împreună ce înseamnă gunoiul aplicat astăzi în condiţiile în care România nu are în dotare nici să-şi are suprafaţa şi rămânem cu 4 milioane de ha nearate în fiecare an. Aş vrea să facem referire la faptul că nici o fructă din România nu pleacă afară dacă nu are programul de tratament. Toţi am fost afară şi ştim cum arată fructele, strugurii şi legumele în alte ţări. Astăzi, fără un program de 14 tratamente la măr, nu se poate realiza un măr curat cu care să poţi să ieşi afară cu el, cu San Jose şi alţi dăunători care, pur şi simplu, desfiinţează cultura, nu putem discuta. Haideţi să ne acordaţi credit celor care lucrăm în domeniul respectiv şi, într-adevăr, într-o notă de intransigenţă faţă de noi să realizăm un program coerent pentru această agricultură a României, pentru că, într-adevăr, mă repet, am mai spus şi altă dată, agricultura României trebuie să producă pentru 80-100 de milioane de locuitori şi noi nu putem produce nici pentru 22-23 de milioane de locuitori. Suntem deschişi, în cadrul comisiei, şi chiar este bine ca fiecare dintre noi în măsura în care putem să venim cu iniţiative legislative, eficiente, iar în legătură cu această iniţiativă vă rugăm să aprobaţi să fie respinsă şi ne aplecăm asupra unui program coerent şi eficient pentru agricultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu la ce subiect vreţi să luaţi cuvântul? Tot dezbateri generale? Nu v-a citat domnul... Se referă la domnul Bălăeţ!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că şi domnului Nicolescu şi mie şi la alţi colegi, de-abia de acum i s-a aprins dorul de discuţie parlamentară la obiect. Dar, ţinând seama că orele sunt înaintate şi ţinând, totuşi, seama că domnia-sa este specialist, a lucrat mulţi ani în cercetare şi cunoaşte agricultura, şi eu m-am bucurat de sfaturile domniei sale în momentul în care am scos legea privind Academia Agricolă şi Silvică şi sper să n-o înmormântaţi acum la Seant, noi retragem propunerea noastră, urmând să dăm curs invitaţiei ca împreună cu preşedintele comisiei, domnul Ilie Neacşu, şi cu domnul Bălăeţ, să vedem în ce măsură şi acest segment de agricultură ecologică îşi poate găsi locul în marea cultură, nu, când vom avea din nou 20 de mii de kg la hectar.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc flexibilului domn Stanciu pentru luarea sa de cuvânt şi supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.