Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Proiectul Legii sindicatelor.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul stabilirii unor raporturi mai clare, atât pe verticală cât şi pe orizontală, în planul organizaţiilor sindicale şi în raportul dintre acestea şi autorităţi, precum şi în scopul revizuirii legislaţiei naţionale, în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Reglementările cuprinse în actualul proiect de lege au fost elaborate pornind de la următoarele principii generale: recunoaşterea dreptului de asociere în sindicate a tuturor lucrătorilor, armonizarea prevederilor legislaţiei naţionale, cu reglementările internaţionale în materie, instituirea unui mecanism mai eficient de garantare a exercitării dreptului la liberă asociere şi organizare sindicală, adaptate condiţiilor naţionale.

Prezentul proiect de lege aduce o serie de elemente de noutate, faţă de Legea nr.54/1991, cum sunt: posibilitatea asocierii în sindicate a lucrătorilor din unităţi diferite, ţinând seama de creşterea numărului unităţilor mici; eliminarea obligativităţii ca liderii de sindicat să fie salariaţi la respectivele unităţi; asigurarea unei protecţii sporite a membrilor de sindicat faţă de abuzurile angajatorilor; garantarea accesului lucrătorilor la totalitatea informaţiilor de interes sindical din cadrul unităţii; eliminarea condiţiei existenţei cetăţeniei române pentru persoana aleasă în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.

Faţă de cele prezentate, Ministerul Muncii susţine aprobarea Proiectului Legii Sindicatelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării proiectului Legii sindicatelor, în şedinţa din 13 martie a acestui an, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele din raport.

Menţionăm că, la comisie, s-au depus, din partea unor colegi deputaţi, din partea diferitelor federaţii şi confederaţii, peste 200 de amendamente. Menţionăm, în acelaşi timp, că membrii comisiei s-au aplecat asupra tuturor acestor amendamente, le-au parcurs pe toate şi, beneficiind şi de prezenţa în rândul membrilor comisiei a unor actuali reprezentanţi ai sindicatelor, sperăm că vă propunem dumneavoastră, plenului Camerei Deputaţilor, un raport consensualizat.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare.

Din partea UDMR, domnul Domnul Márton Árpad. S-a înscris şi din partea PSD-ului, vă rog şi celelalte grupuri.

A, domnul Kerekes, scuzaţi. Din partea UDMR.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Schimbarea Legii sindicatelor, lege adoptată în anul 1991, după mai mult de 10 ani, este de actualitate, lucru pe care nu-l contestă nimeni.

Argumentele adoptării unei noi reglementări sunt prezentate pe larg în Expunerea de motive a proiectului de lege, proiect pe care, de altfel, domnul ministru ni l-a prezentat.

Poate cel mai puternic argument în favoarea schimbării îl constituie armonizarea legislaţiei naţionale cu reglementările internaţionale, mai cu seamă cu prevederile Cartei sociale europene, cu prevederile convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, toate ratificate şi de România. Totodată, s-a ţinut cont şi de evoluţia structurii forţei de muncă şi care este un alt argument la fel de puternic pentru schimbare.

Fără îndoială că şi sindicatele au exercitat o presiune puternică, menită să le asigure lărgirea drepturilor în privinţa organizării şi, nu în ultimul rând, în privinţa reprezentării membrilor de sindicat în faţa autorităţilor judecătoreşti.

Proiectul în forma actuală a fost însuşit şi de către organismul tripartit Consiliul Economic şi Social, ceea ce, trebuie să recunoaştem, ne uşurează munca, Parlamentului nerevenindu-i alt rol decât adoptarea sa în forma prezentată, eventual cu unele modificări neesenţiale. Acest lucru nu înseamnă că nu există rezerve faţă de unele prevederi ale proiectului de lege, pe care le găsiţi în raportul comisiei sesizate în fond. Astfel, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a obiectat faţă de interdicţia ca o persoană să facă parte din mai multe organizaţii sindicale, în condiţiile în care mobilitatea forţei de muncă este o realitate, iar structura pieţei de muncă permite cetăţenilor să aibă mai multe locuri de muncă, chiar în diferite ramuri.

Grupul nostru parlamentar a avut, şi el, rezerve faţă de unele prevederi ale proiectului de lege. Printre altele, am obiectat faţă de dispoziţia conform căreia numai persoanele încadrate cu contract de muncă pot adera la organizaţii sindicale. În condiţiile în care, potrivit Legii nr.130/1999 privind protecţia persoanelor încadrate în muncă, este permisă, în anumite situaţii şi pentru anumite categorii socio-profesionale, încadrarea în muncă având la bază convenţii civile de prestaţii, aceste persoane încadrate în muncă exclusiv sub această formă ar trebui să aibă acest drept de aderare la sindicat. De asemenea, am avut rezerve şi faţă de accesul persoanelor cu antecedente penale în funcţiile de conducere ale sindicatelor.

Proiectul de lege propune o formă de interdiţie mai puţin severă cu privire la accesul în astfel de funcţii. Iniţiatorii acestui proiect au considerat, probabil, că este o garanţie suficientă dacă interdicţia se referă doar la persoanele care execută pedeapsa complementară prevăzută în proiect. Dacă ne gândim doar la cazul Miron Cozma, cred că această problemă ar trebui să fie tratată cu mai multă responsabilitate.

În fine, luat proiectul în ansamblu, Grupul nostru parlamentar îl consideră acceptabil. Proiectul, într-adevăr, aduce îmbunătăţiri esenţiale faţă de reglementarea actuală.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Chiriţă, din partea Grupului PSD.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi este un moment important pentru mişcarea sindicală din România, întrucât dezbatem Proiectul de Lege cu privire la sindicate.

În legătură cu acest proiect de lege, este important să remarc faptul că, la elaborarea lui, Guvernul Adrian Năstase a colaborat, în permanenţă, cu organizaţiile sindicale reprezentative din România. Totodată, acest proiect de lege este rodul parteneriatului strategic încheiat între PSD şi organizaţiile sindicale reprezentative, în special CNSLR-Frăţia, prin care partidul nostru şi-a asumat rolul de a promova în parlament interesele profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor.

Acest act normativ şi modul în care a fost elaborat şi promovat sunt o dovadă a faptului că PSD-ul este un partid social-democrat autentic, care urmează pe deplin tradiţiile partidelor membre ale Internaţionalei Socialiste şi ale partidelor social-democrate şi socialiste europene, promovând o colaborare strânsă cu organizaţiile sindicale, la bine şi la rău, în interesul salariaţilor români.

În legătură cu conţinutul acestui proiect de lege, pot să remarc câteva elemente de noutate şi modernitate care se înscriu în direcţia garantării dreptului la liberă asociere, în conformitate cu prevederile Constituţiei române, Cartei sociale europene şi a convenţiilor OIM, ratificate de România.

În primul rând, acest proiect de lege garantează, în conformitate cu prevederile constituţionale, dreptul sindicatelor de a promova interese profesionale, economice şi sociale, alături de dreptul sindicatelor de a apăra garanţii individuale şi colective ale membrilor săi.

În al doilea rând, Proiectul de Lege cu privire la sindicate garantează dreptul salariaţilor de a se asocia în mod liber în sindicate, fără o autorizare prealabilă, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea în unităţi diferite, în condiţia în care fac parte din aceeaşi categorie profesională sau din aceeaşi ramură de activitate.

În al treilea rând, prin acest proiect de lege, se asigură membrilor de sindicat facilităţi fiscale legate de cotizaţia la organizaţia sindicală, în sensul în care aceasta, în cuantum de până la 1% din salariu, este deductibilă din punct de vedere fiscal.

Nu în ultimul rând, acest proiect de lege conduce la structurarea mişcării sindicale din România, pe baza principiilor europene, astfel încât, şi din acest punct de vedere, putem spune că suntem compatibili cu ţările membre ale Uniunii Europene.

În încheiere, vreau să mulţumesc membrilor Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pentru faptul că mi-au acceptat o serie de amendamente la proiectul iniţial înaintat de Guvern şi să vă rog pe dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi, să votaţi acest proiect de lege, în forma propusă de către comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă celelalte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Poftiţi. Din partea PRM-ului.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sâmbătă, 6 aprilie, am participat la o întâlnire cu sindicatele. A reieşit, din discuţiile avute, că există nemulţumiri faţă de acest proiect de lege, chiar dacă unele sugestii venite din partea lor au fost acceptate, aşa cum a afirmat şi doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Importanţa acestei legi este foarte mare. În consecinţă, retrimiterea ei la comisie, pentru a se realiza încă o consultare a sindicatelor, ar fi binevenită.

Vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi la vot această propunere.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat,

Nu pot să supun la vot această propunere, numai pentru că unele sindicate nu doresc legea, pentru că sunt altele care o acceptă aşa cum este, la ora actuală. Nu aţi adus nişte argumente suficiente.

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Legea sindicatelor, proiectul de lege propus nouă astăzi, cred că aduce îmbunătăţiri substanţiale la vechiul act normativ, este un pas înainte în ceea ce priveşte reglementarea mişcării sindicale din România şi de aceea Partidul Democrat, chiar având unele lucruri pe care le voi pronunţa, va susţine adoptarea acestui proiect.

În primul rând, aş vrea să spun că ceea ce era expus în Expunerea de motive, recunoaşterea dreptului de asociere în sindicate a tuturor lucrătorilor şi eliminarea prevederilor care eliminau exercitarea acestuia de lucrători care nu au calitatea de salariat, prin proiectul de lege, aşa cum a fost adoptat în comisie, este, practic, eliminat şi deci este un obiectiv care nu se realizează şi este un lucru cu care nu suntem de acord, sperăm să se modifice, pe parcursul acestei dezbateri, legea stimulează organizarea sindicatelor şi în societăţile cu capital privat, în unităţile mici, prin faptul că pot să adere la sindicate nu numai lucrători din aceeaşi unitate, ci şi din alte unităţi şi să formeze un singur sindicat, aş spune că nu sunt rezolvate o serie de incompatibilităţi în ce priveşte pe demnitari şi cei cu funcţii în administraţia publică, în legătură cu aderarea la organizaţii sindicale şi reprezentarea în conducerea acestor organizaţii.

Cu toate acestea, sper ca, pe parcursul dezbaterii, ele să fie luate în considerare. Avem o serie de amendamente la acest text, pe fond, însă, legea este un lucru bun, care vine în sprijinul mişcării sindicale din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Domnul Ludovic Mardari:

Drept la replică!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am înţeles că nu este suficient argumentul că unele federaţii sindicale sunt nemulţumite de acest proiect de lege. Atunci, am să vin cu un alt argument. La o lege atât de importantă, era nevoie şi de avizul Comisiei juridice şi un astfel de aviz nu există. Vă rog, pentru acest motiv, să retrimiteţi proiectul de lege, pentru dezbatere, la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate coleg,

Dumneavoastră puteţi să propuneţi acest lucru numai în baza art.102. Art.102 cred că, dacă aveţi bunăvoinţă, îl puteţi citi şi o să vedeţi că este legat de amendamente care au fost depuse şi care se discută în plenul şedinţei. În cursul dezbaterilor, se discută nişte amendamente. Rezultă că există probleme de fond ridicate de aceste amendamente care se supun dezbaterii şi, atunci, preşedintele de şedinţă poate dispune retrimiterea la comisie.

Deci avem nevoie de amendamente, amendamente nu sunt sau nu s-a legat nimeni de nişte amendamente care să fi fost depuse la comisie.

În ceea ce priveşte sesizarea comisiilor, tot conform prevederilor regulamentare, orice comisie, într-un termen de 10 zile de la sesizarea făcută în plen, cu privire la un anumit proiect de lege sau propunere legislativă, are dreptul să solicite să fie sesizată, fie în fond, fie pentru aviz. Comisia juridică nu a cerut să fie sesizată în fond. Ca atare, nici acesta nu este motiv regulamentar.

Începem. Dacă doamna preşedinte a comisiei doreşte să spună ceva?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Aş vrea, domnule preşedinte, să spicuiesc câteva lucruri din derularea discuţiilor pe această lege, în cadrul comisiei noastre.

În primul rând, colegii au fost de acord, de la bun început, ca, din multitudinea de amendamente trimise de către federaţiile sindicale, noi să nu le luăm în considerare, pentru că ele fac parte din confederaţii, acestea au grad de reprezentativitate, aceştia şi-au trimis amendamente şi, mai mult decât atât, au fost invitate toate confederaţiile, să avem o discuţie generală asupra legii, care a durat o şedinţă întreagă a comisiei. Mai mult, dacă s-au depus amendamente la comisie, din partea unor confederaţii sau a unor colegi deputaţi, acestea au fost însuşite de către membri ai comisiei, dacă s-a considerat necesar. Cu alte cuvinte, putem să trimtem înapoi la comisie, dar nu avem, procedural, de ce.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Stimulat de argumentele întotdeauna tonice ale doamnei preşedinte, eu am avut curiozitatea să urmăresc, în textul acestui raport, pe marginea proiectului Legii sindicatelor, şi să văd câte dintre propunerile despre care amintea domnia sa, la început, că ar fi venit din partea sindicatelor au fost reţinute sau respinse de către comisie, cu prilejul dezbaterilor. Şi constat, cum puteţi s-o faceţi, de altfel, şi dumneavoastră, că aceste puncte de vedere care provin din partea sindicatelor sunt ca şi inexistente.

Prin urmare, care este adevărul: sindicatele au fost prezente la dezbateri, s-a ţinut cont de punctele lor de vedere, iar dacă s-a ţinut în ce formă, aceste puncte de vedere, au condus la îmbunătăţirea textului şi la apropierea lui de interesele reale ale celor care urmează să se folosească de această lege?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi din partea comisiei, şi din partea Grupului parlamentar PSD, şi din partea Guvernului, în final şi închidem această discuţie.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea de retrimitere a Legii sindicatelor, care s-a dezbătut în şedinţa din 13 martie 2000, deci propunerea de retrimitere la comisie este o propunere care nu are nici un argument pentru susţinerea ei.

Dacă Grupul parlamentar al PRM-ului ar fi dorit să introducă în dezbaterile comisiei anumite amendamente, ar fi trebuit să fi trimis, în timpul regulamentar sau chiar şi după timpul regulamentar, noi am fi acceptat aceste amendamente, pentru a fi dezbătute în comisie. Ele ar fi fost menţionate, în cazul acesta, la amendamente respinse. Deci, atunci, ar fi existat un temei să se ceară, ca nefiind luate în considerare sau, eu ştiu, nefiind acceptate de comisie.

Ne aflăm, în momentul acesta, în faţa unui raport întocmit în mod regulamentar, am fost abilitaţi, conform prevederilor noastre regulamentare şi probabil că aceste propuneri nu au decât rolul de a întârzia dezbaterea sau, pur şi simplu, de a crea, eu ştiu, o anumită întârziere a apariţiei acestei legi, pe care confederaţiile sindicale au solicitat-o.

Faptul că anumite...

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Avizul Comisiei juridice!

Domnul Dumitru Buzatu:

Nu e nevoie de nici un aviz al Comisiei juridice.

Faptul că amendamentele au fost acceptate sau n-au fost acceptate, ele sunt menţionate în raportul comisiei şi pot fi susţinute în plen. Dacă plenul Camerei va decide că unele dintre amendamentele respinse sunt de luat în considerare, atunci va vota pentru aceste amendamente.

Nu există, în momentul acesta, absolut nici un temei regulamentar, pentru a retrimite la comisie. Nu văd ce am putea să mai discutăm la comisie, în absenţa oricăror observaţii, în absenţa oricăror propuneri noi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Chiriţă.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Îmi cer scuze că trebuie să revin la microfon şi, poate, prin intervenţia mea să mai întârzii procesul legislativ, dar cred că e necesară o precizare care trebuie făcută la adresa colegilor din partea stângă a mea, care au ţinut, cu tot dinadinsul, să amânăm dezbaterile în plenul Camerei Deputaţilor, asupra proiectului de Lege cu privire la sindicate.

Vreau să le reamintesc că, în conformitate cu repartizările pe care le avem fiecare în comisiile de specialitate, şi Grupul parlamentar al Partidului România Mare a avut prezenţi, la dezbaterile în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, membri care, din păcate, fiind prezent acolo, nu au avut nici o opinie în legătură cu susţinerea unor amendamente la anumite articole ale proiectului de lege, ba, mai mult, pot să spun, fără teama de a greşi, poate că stenograma îmi va sta mărturie, unele amendamente ale sindicatelor, care au fost susţinute prin vocea mea şi a altor colegi membri ai Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, au fost respinse, şi prin vot şi prin susţinerea reprezentanţilor PRM-ului, aşa că mă simt obligat să spun că, din păcate, domniile lor nu promovează interesele salariaţilor organizaţi în sindicate reprezentative.

Şi mai pot preciza că, în sală, la balcon, sunt reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale, interesaţi să vadă modul în care noi dezbatem proiectul de Lege cu privire la sindicate.

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Sindicatele de partid şi de stat, asta este!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Giurescu. Şi cu asta am încheiat discuţiile şi trecem la dezbaterea proiectului.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule preşedinte,

Nu insist asupra Regulamentului, pentru că nu este rolul meu.

Vreau să spun, însă, două cuvinte.

Eu sunt şi preşedintele Consiliului Economic şi Social şi cred că această lege este una dintre legile care s-au discutat foarte mult împreună cu confederaţiile sindicale şi este o lege care, nefiind perfectă, însă îndeplineşte aproape consensul colegilor din sindicate.

De altfel, s-a văzut că reacţia confederaţiilor sindicale, după ce legea a trecut de Guvern, nu a fost o reacţie de respingere, confederaţiile sindicale au avut câteva cereri de îmbunătăţire, care, însă, nu afectează fondul legii şi cred că este momentul ca această lege să treacă cât mai repede prin Camere, pentru că vechea lege deja are multe puncte caduce.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Titlul legii.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1. Vă rog să priviţi, în raportul comisiei, la pag.1, pct. 1.

Dacă sunt obiecţii?

Da, poftiţi. Din partea Guvernului şi ... Nu, poftiţi întâi, domnule profesor Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir (din sală):

Nu am la punctul 1.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Guvernului.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc.

În cadrul comisiei, a fost adoptat un amendament, amendament care a fost susţinut de către un coleg al nostru deputat şi care elimină partea de legislaţie, să spun, pentru că, în art.9, spre exemplu, din Constituţie, se spune aşa: "Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii".

Dacă sunteţi de acord, domnule preşedinte, şi dacă, colegii vor fi de acord, eu am să propun o formulă de mijloc între ceea ce a propus Guvernul şi ce au propus colegii parlamentari, formulă care sună aşa: "Sindicatele..."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Numai dacă este de redactare, domnule secretar de stat, că, dacă e de fond, nu pot să-l admit.

Domnul Ion Giurescu:

Este de redactare, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Ion Giurescu:

"Sindicatele denumite în continuare "organizaţii sindicale" sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora".

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Dacă comisia este de acord? Da.

Iniţiatorul, domnule Chiriţă poftiţi, cel care a făcut modificarea formei care a venit de la Guvern.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Aşa cum a făcut precizarea domnul secretar de stat şi cum a prezentat aici modul în care trebuie să fie redactat art.1, consider şi eu că este vorba de o redactare şi nu de o modificare pe fond a textului adoptat în comisie, deci, o redactare mai bună a textului şi cred că poate fi acceptat fără rezerve ceea ce s-a propus aici de către domnul secretar de stat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bun. Comisia? Dacă şi comisia şi iniţiatorul sunt de acord pentru această formă şi cel care propusese modificarea, vă supun... domnul Brudaşca. Poftiţi! Aveţi vreo problemă? Nu.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nu. De acord.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Romeo Raicu:

Stimaţi colegi, eu, la art.1, am propus ca să introducem şi în finalul articolului "şi în contractele colective şi individuale de muncă", datorită faptului că în sindicate au dreptul să intre şi persoane cu contracte individuale de muncă, iar sindicatele trebuie totodată să le apere drepturile. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Iniţiatorul. Da, poftiţi.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cei care sunt angajaţi au şi contracte individuale de muncă. Problema se pune – contractele individuale de muncă nu fac obiectul negocierilor tripartite, patronat-sindicat-salariaţi, ele fiind negocieri directe între angajat şi angajator, iar aceste contracte individuale se sprijină în fond pe prevederile contractelor colective de muncă care sunt negociate tripartit. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Comisia?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia a respins toate amendamentele care aveau în vedere şi contractele individuale pe o motivaţie pe care a susţinut-o şi domnul ministru Giurescu şi mai mult, componenţa, structura unui contract individual de muncă care reprezintă legea părţilor se găseşte foarte clar detaliată în Codul muncii. Ca atare, nu este nevoie de un al treilea pentru conseiere. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră forma pe care v-a citit-o domnul secretar de stat şi agreată şi de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Număraţi! 2 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Art.2. Poftiţi. Vă rog să priviţi şi în raport, că şi în raport, probabil la art.2 sunt nişte modificări.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum rezultă din raport, la "amendamente respinse" am un amendament la art.2, alin.1. După cum puteţi observa, în acest articol, la alin.1 se prevede că persoanele încadrate cu contract individual de muncă, precum şi funcţionarii publici, denumite în continuare salariaţi, deşi este vorba de salariaţi cu contract individual de muncă, pot să adere la organizaţii sindicale, ceea ce înseamnă, în opinia mea, o interdicţie pentru alte categorii. De fapt, este vorba despre o dispoziţie restrictivă şi aş avea intenţia să lărgim această sferă, acest cadru. în ce sens?

După cum aţi putut observa din textul propus în proiect, pot adera la sindicat numai persoane încadrate în muncă cu contract de muncă, care poate fi, bineînţeles, cu durată limitată sau nelimitată, mai bine zis mai întâi nelimitată şi/sau pe perioada limitată, însă pe piaţa muncii – şi aceasta este o realitate de fapt – există şi persoane încadrate în muncă exclusiv, deci, subliniez "exclusiv", cu contracte civile de prestaţii, lucru ce este admis atât în Legea nr.130/199 privind protecţia persoanelor încadrate în muncă şi lucru ce este recunosc, de fapt, şi în Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Deci, în opinia mea, această categorie care lucrează, activează este încadrată cu contracte civile de prestaţii, deci, în exclusiv cu acestea, având un singur loc de muncă, ar trebui să beneficieze de acest drept de a adera la sindicate. Altfel, ne-am lovi de neconstituţionalitate, am nega dreptul acestor persoane încadrate în muncă la dreptul de asociere la sindicat. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La art.2 alin.2 v-aş ruga să observaţi că modul în care a fost adoptat de comisie acest articol şi alineat practic s-a eliminat textul iniţial propus de Guvern şi aceasta face ca să nu li se recunoască dreptul de asociere lucrătorilor care nu au contract individual de muncă.

Pe acest considerent, vă rog să luaţi în considerare amendamentul pe care l-am făcut, şi anume: "Persoanele care exercită, potrivit legii, o meserie sau o profesie în mod independent, membrii cooperatori, precum şi persoanele în curs de calificare, se pot organiza în sindicate în condiţiile legii".

Şomerii şi pensionarii – un alineat nou – pot să adere la organizaţii sindicale".

Nu am făcut altceva decât să reparăm propunerea iniţiatorului în sensul că şomerii şi pensionarii nu au nici un fel de raporturi de muncă, în comparaţie cu ceilalţi.

În textul propus însă de comisie, deşi au fost destule discuţii, şi dacă îmi amintesc exact, nici măcar nu a fost o majoritate pentru eliminarea acestui text, în comisie a fost 6 la 6 numărul de voturi, v-aş ruga să luaţi în considerare textul iniţiatorului şi, sigur, propunerea noastră ca el să fie diferenţiat datorită absenţei raporturilor de muncă pentru şomeri şi pensionari, pentru a le da şi lor posibilitatea să adere la un sindicat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Din câte se poate constata din textul acestui articol, prin voinţa comisiei s-a eliminat într-un fel conţinutul alin.2, care este extrem de important pentru reglementarea raporturilor, acelor persoane care îndeplinesc o profesie în mod independent, a cooperatorilor, precum şi – cum se spune în faza final㠖 a persoanelor în curs de calificare, şomerilor şi pensionarilor.

Consider că prin eliminarea acestor precizări se sărăceşte de conţinut şi într-un fel se atentează la, inclusiv, esenţa sau scopul pentru care sunt înfiinţate sindicatele, aceea de apărare a drepturilor şi promovării intereselor cetăţenilor sau, cum se spune aici, ale membrilor de sindicat. De aceea eu susţin amendamentul care a fost făcut de către antevorbitor, întrucât apreciez că această lege trebuie să rezolve şi trebuie să vină şi în sprijinul categoriilor evidenţiate prin acest alineat care, în forma sa nouă, este absolut golit de conţinut. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă alţi colegi parlamentari doresc să ia cuvântul? Da, poftiţi. Domnul profesor Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, aş vrea să reintru în regulament, făcând un amendament de redactare. Toate cele pe care le-am auzit până acum erau amendamente de fond. În art.2 alin.1, rândurile 3 şi 4, ne întâmpină o greşeală de sintaxă. Verbul "a constitui" este un verb tranzitiv, deci cere sau admite complemente directe. Verbul "a adera" este un verb intranzitiv, care nu poate accepta decât complemente indirecte. Ca atare, legarea prin "şi" duce la o structură inacceptabilă, "să constituie şi să adere la organizaţii sindicale".

Remediul ar putea suna astfel: "să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea". Cu permisiunea dumneavoastră, ca să nu revin la microfon, aş face şi o observaţie privitoare la alin.2. Forma literară este "profesiune" şi nu "profesie". Am intervenit în toate ocaziile similare de câte ori am avut, în diverse legi, cuvântul respectiv. El mai apare şi în art.41 la alin.1, 2 şi 3. Cred că această a doua propunere nu trebuie supusă la vot.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bun. Cuvântul "profesiune" să fie în tot textul legii, în locul cuvântului "profesie" şi formularea de redactare cred că nu presupune nici o discuţie în plus.

Poftiţi vă rog.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Am şi eu ceva de redactare la 3 şi 4.

Domnul Romeo Raicu:

La art.2 propun un alineat nou: "Persoanele cărora li se desface contractul individual de muncă pentru motive pentru care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, păstrează calitatea de membru de sindicat cu toate drepturile şi obligaţiile decurgând din acestea". Comisia a respins acest alineat, spunând că textele propuse nu sunt în concordanţă cu prevederile Codului Muncii şi cu recomandările misiunii OIM.

Eu vreau să vă citesc dintr-un text adoptat la Conferinţa Internaţională a Muncii, a 59-a sesiune, care spune că: după părerea comisiei, dispoziţiile de acest tip pot împiedica ca un conducător sindical care a fost concediat să îşi păstreze funcţia. Aceste dispoziţii pot, de asemenea, să lipsească sindicatele de experienţa anumitor conducători atunci când ele nu dispun în propriile rânduri de suficiente persoane calificate. În fapt, în astfel de cazuri concedierea unui lucrător, conducător sindical poate, făcându-l să-şi piardă calitatea din această cauză, să aducă atingerea libertăţii de acţiune a organizaţiei şi dreptului său de a-şi alege liber reprezentanţii şi chiar să favorizeze actele de ingerinţă din partea celui care angajează.

Eu v-aş propune să prindem acest amendament. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Altcineva? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Tot pentru supleţea textului, dacă se poate spune aşa, aş propune suprimarea câtorva cuvinte de la alin.3, respectiv formularea finală să aibă următoarea formă: "Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu, dintr-o organizaţie sindicală". Iar la alineatul următor, permiteţi-mi să facem separarea prin virgule, "pot face parte, în acelaşi timp, din mai multe organizaţii sindicale".

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Comisia are ceva împotrivă la problema aceasta? Nu. Deci, aceasta este o propunere adoptată. Alte propuneri? Da. Poftiţi.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din capul locului doresc să fac precizarea că este singura intervenţie pe care o voi face la acest proiect de lege, considerând că, din foarte multe puncte de vedere, varianta aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor este una foarte bună.

Punctul de vedere pe care doresc să-l susţin şi care se regăseşte în lista amendamentelor respinse la nr.crt.6 este legată de posibilitatea pensionarilor de a se constitui în sindicate ale pensionarilor şi care, la rândul lor, să adere la sindicatele constituite în baza acestei legi.

Doresc să vă informez, şi punctul meu de vedere are în spate argumentul existenţei unor sindicate ale pensionarilor în România, încă din octombrie 1990 s-a constituit Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensionarilor din România care, în acelaşi an, s-a afiliat la CNSLR Frăţia, iar din 1995 este membră a Federaţiei Europene a Pensionarilor, care este, la rândul ei, organizaţie sindicală ce face parte din Confederaţia Europeană a Sindicatelor şi din care fac parte numai organizaţii naţionale sindicale ale pensionarilor, cum s-ar spune, peste tot în Europa, în Uniunea Europeană există sindicate ale pensionarilor. Au existat aşa cum v-am menţionat şi până acum, dar iată, prin această lege venită şi aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor, există o prevedere în art.2 alin.2 în care se spune în mod expres că pensionarii pot numai să adere la sindicate constituite din salariaţi.

Din acest punct de vedere şi adăugând un alt lucru, care cred că trebuie să stea în atenţia şi a domnului ministru şi a colegilor parlamentari, acela că prin afilierea acestei Federaţii naţionale a sindicatelor pensionarilor la această Confederaţie europeană care urmează să desfăşoare în luna mai o reuniune europeană aici la Bucureşti. Aş vrea să revedem acest text şi să luăm în discuţie amendamentul, aşa cum a fost reformulat, sigur, ţinând cont şi de observaţia făcută de domnul deputat Ştefan Cazimir, respectiv, "pensionarii de asigurări sociale au dreptul să constituie sindicate proprii şi să adere la organizaţiile sindicale". Vă mulţumesc frumos.

În plus, în măsura în care domnul ministru este de acord, îi pot pune la dispoziţie statutul mai multor asemenea sindicate ale pensionarilor din mai multe ţări europene care să confirme că aceste sindicate ale pensionarilor sunt în toată Europa şi, în plus, tocmai pentru că şi sub aspect numeric, pensionarii de asigurări sociale reprezintă un segment extrem de numeros, este vorba de câteva milioane, chiar dacă în această Federaţie naţională a sindicatelor pensionarilor din România sunt membri de sindicat doar 240.000, eu cred că trebuie să le oferim această şansă, această posibilitate şi vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

şi eu vă mulţumesc. Din partea iniţiatorului, vă rog să clarificaţi anumite aspecte; problema aceasta cu pensionarii, problema contractelor celor cărora li s-a desfăcut contractul de muncă dacă pot să mai fie membri de sindicat sau nu, problema dacă se pot constitui organizaţii sindicale ale unor persoane care nu au raporturi de muncă, da? Poftiţi.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc.

În primul rând trebuie să stabilim un lucru; cei care nu au raport de muncă, care nu au contract individual de muncă se pot organiza în asociaţii; există Asociaţia avocaţilor ş.a.m.d. Deci, neavând raport de muncă, nu au de ce să se constituie în sindicat.

În al doilea rând, acum începem să încercăm să facem sindicate ale unor tipuri de organizaţii, cum sunt ale pensionarilor care, de asemenea, nu au raport de muncă şi nu apără... deci, sindicatul trebuie să apere drepturile angajaţilor. Ele sunt create tocmai de asta, în faţa patronilor ca să poată să negocieze acel contract colectiv de muncă şi din acest contract să poată ca să promoveze interesele celor pe care îi reprezintă, deci, interesele salariaţilor.

În principiu, din tot ce s-a spus aici, în afară de formele de redactare cu care s-a căzut de acord, cred că se poate admite ca şi cei care sunt numai pe convenţii civile, deci, să spunem "persoanele încadrate în muncă, precum şi funcţionarii publici, ş.a.m.d.", deci, şi cei care sunt cu convenţii civile, exclusiv pe convenţii civile, să poată să facă parte din sindicate. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, dar aceia sunt într-un raport civil de prestări servicii, tocmai că ei nu sunt încadraţi în nici un fel în muncă, ei prestează nişte activităţi profesionale pentru care, de fapt, nu ar trebui să li se perceapă decât impozitul pe profit, nimic altceva. Că noi aici le luăm şi taxe de şomaj, le luăm şi altele, este altă treabă. Trebuie clarificat.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule preşedinte, aveţi dreptate, însă, la ora aceasta, cei care lucrează numai pe convenţii plătesc şomajul, plătesc pensia, cum este legislaţia actuală, şi eu cred că din această cauză poate ar fi bine ca şi pe aceştia să-i putem prinde, să le dăm dreptul de a fi membri de sindicat, pentru că până în momentul în care vedem exact ce vom face cu convenţiile, atunci vom hotărî dacă mai lăsăm convenţii, în ce mod le mai lăsăm, se poate abroga.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, comisia, vă rog. (Domnul Damian Brudaşca doreşte să vină la microfon.)

Nu, vă rog, eu am insistat foarte mult. Toţi colegii care doresc să vorbească, să ia cuvântul. Doresc o sută, iau cuvântul o sută, nu este nici o problemă. În clipa în care s-a spus, s-au terminat intervenţiile, trebuie să tragem concluziile cu reprezentantul Guvernului şi reprezentantul comisiei, trebuie să avem o regulă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am gândit iniţial când am respins ideea convenţiilor civile că acelea care sunt exclusive, deci purtătoare, şi sunt în momentul de faţă, conform legislaţiei, purtătoare de toate taxele sociale, se vor transforma în urma aprobării noului Cod al Muncii în contracte de muncă.

Pe de altă parte, cele care sunt de prestări servicii şi au un număr de 2, 3 ore zilnic sau pe săptămână sau conform înţelegerii, acelea probabil că sunt multiple şi nu au nici un interes de a se sindicaliza persoanele respective. Acesta este motivul pentru care noi am respins ideea convenţiilor civile.

Pe de altă parte, în momentul de faţă, funcţionează încă în România convenţiile civile, nu ştiu cât şi cum, dar legislaţia permite convenţii civile, chiar de 8 ore şi exclusive. Deci, nu putem, pe baza actualei legislaţii, şi este şi un raport de muncă, să nu le luăm în considerare. Ca atare, şi eu sunt de părere să acceptăm măcar până la apariţia Codului Muncii acest amendament al domnului Kerekes.

În privinţa celei de a doua probleme, pentru care domnii deputaţi Barbu, domnul deputat Raicu, domnul deputat Iliescu au avut amendamente, adică a sindicalizării şi a altor categorii în afara celor exclusive pe care le-am propus noi care reprezintă raporturile de muncă, noi ne-am bazat, pur şi simplu, pe convenţiile internaţionale care sunt ratificate de către România în momentul de faţă. La bază, bineînţeles, stă Convenţia OIM 87/1948 din care vă citesc: "Muncitorii şi patronii, fără nici o deosebire, au dreptul, fără autorizaţie prealabilă, să constituie organizaţii la alegerea lor, precum şi să se afilieze acestor organizaţii". Şi mai departe, art.5: "Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să constituie federaţii şi confederaţii, precum şi să se afilieze acestora." Deci, nu face vorbire despre nici o altă categorie, acea convenţie ratificată de ţara noastră care vorbeşte despre sindicalizare.

Există alte propuneri de convenţii sau ce ne-a citit domnul deputat Raicu, hotărâri ale unor şedinţe pentru ţara noastră, pentru alte ţări, acelea nu au caracter obligatoriu, întrucât nu sunt ratificate. De exemplu, pentru lucrătorii rurali există Convenţia 141 care nu a fost ratificată. Deci, nu există decât o anumită practică a unor state care doresc sau nu doresc să-şi facă, şi la noi este permisiv, dacă doresc să-şi facă sindicate, pot să-şi facă, dar în cazul pensionarilor vreau să vă reamintesc că dumnealor participă în Consiliul naţional al persoanelor vârstnice în calitatea pe care o au, chiar această federaţie, de care vorbea domnul deputat Iliescu, în aceeaşi calitate în care sunt toate celelalte organizaţii de pensionari, deci, dreptul de asociere, dreptul de reprezentare este prezent şi permisiv. Mai mult, un reprezentant al unei confederaţii, prezent la comisie, ne-a rugat, s-a manifestat şi am aici textual notat: "Scoaterea din unitate a sindicatelor, adică externalizarea sindicatelor şi în alte domenii de activitate decât aceea a raporturilor de muncă are riscuri". Sindicatele nu mai sunt profesionalizate, trebuie păstrate ca obiect al activităţii lor raporturile de muncă strict. Rolul lor este de a încheia contracte colective, nu să organizeze mitinguri de interes general pentru a cere mărirea cheltuielilor bugetare. Comisia acceptă punctul de vedere, amendamentul domnului Kerekes, reformulat cu ajutorul domnului deputat Brudaşcu şi atât. Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Doamnă, trebuie să daţi o formulare clară a acestui articol, să-l citiţi în integralitate, cu toate modificările acceptate, ca să pot să-l supun la vot. Da, o completare din partea comisiei. Poftiţi, domnule Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Când am dezbătut proiectul acesta de lege, am adus în faţa distinşilor colegi din comisie o sumedenie de materiale pentru a ne lămuri care este fundamentul, cum este definită organizaţia sindicală şi care este fundamentul organizării sindicale. Am adus atunci Codul Muncii francez, am adus în faţă Codul Muncii german, am adus studiul comparativ al organizaţiilor sindicale.

Deci, organizare sindicală nu poate exista în afara raportului dintre angajat-angajator, consfinţit printr-un raport juridic, care este contractul de muncă. Din punctul acesta de vedere, deci, nu putem lua în considerare propunerea de a constitui sindicate în rândul membrilor cooperatori, pentru că membrii coperatori nu au patroni, nu au angajator; prin propria lor voinţă, ei constituie o uniune din aceasta în care îşi reglementează activitatea potrivit statutelor lor. De asemenea, am luat în dezbatere ideea de a da liber celor care practică o profesiune liberală, denumită profesiune liberală să se asocieze, cum sunt avocaţii. Nu există nicăieri în lume sindicate ale avocaţilor, sunt persoane care nu au raport decât cu ei înşişi, deci, dacă se poate spune aşa, nu există o altă persoană cu care ei să intre în raport, cu care să poată negocia, cu care să poată să-şi apere drepturile şi interesele sau să şi le promoveze. Deci, practic, dacă am accepta aceste propuneri, intrăm undeva în domeniul absurdului.

De asemenea, dacă ne referim la categoriile de pensionari, sigur că pensionarii au dreptul la asociere, ei se pot asocia sub diverse forme, dar nu sub forma sindicatului, pentru că raporturile sale de muncă, ale pensionarului, raporturile de muncă ale pensionarului au încetat în momentul în care el îşi încheie activitatea; cartea lui de muncă este închisă, primeşte pensia şi celelalte lucruri şi celelalte drepturi care se cuvin ca urmare a muncii prestate.

Sunt aici câteva propuneri care dacă le-am accepta, am ajunge la ideea absurdă că sub forma aceasta a organizării sindicale ar trebui cuprinse practic toate persoanele. De ce să interzicem copiilor să se organizeze în sindicate, de exemplu?

A fost o dezbatere în Franţa, acum 20 de ani, în legătură cu organizarea sindicală a studenţilor. Urmare acestei dezbateri a fost că nu s-a permis organizarea lor sindicală decât în măsura în care studenţii sunt încadraţi cu un contract individual de muncă şi au raporturi cu un angajator, deci, ca oameni care lucrează se pot înscrie în sindicate, nu ca studenţi.

Eu v-aş ruga ca, ţinând cont de acele amendamente de redactare, stimaţi colegi, să adoptaţi propunerea în forma în care v-a fost prezentată. Vă mulţumesc foarte mult.

Poate că ar trebui să mai fac o precizare aici, pe care cred că a subliniat-o într-o măsură importantă domnul Ion Giurescu, domnul secretar de stat Ion Giurescu, dacă putem asimila contractele individuale de muncă. Aici este o problemă... abia acuma intervine o problemă de voinţă, dacă putem asimila convenţiile cu contractele individuale de muncă. Sub aspectul contribuţiilor, în acest moment, nu mai există nici o diferenţă între convenţie şi un contract individual de muncă; sub aspectul raportului juridic al conţinutului contractului respectiv sunt diferenţe semnificative şi poate pentru acele convenţii exclusive, pentru persoane care muncesc, deşi, potrivit legii române, aceste persoane nu pot să lucreze decât 3 ore pe zi o perioadă de 2 luni şi, eu ştiu, dacă este util să se afilieze la sindicat sau nu? Dar, ţinând cont deci că au o asimilare aproape perfectă contractului de muncă iar viitorul Cod al Muncii, actul care va reglementa aceste convenţii civile va introduce ordine în acest domeniu, am putea să acceptăm ideea propusă de domnul Kerekes. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, mulţumesc. Înainte de a da cuvântul altor colegi, vreau ca să vă informez că se află la balcon delegaţia Camerei Popoarelor din Adunarea Parlamentară a Bosniei-Herţegovina, condusă de domnul Sejfudin Tokic, preşedintele în exerciţiu ((Aplauze.), domnul Nikolas Piric, prim-vicepreşedinte, domnul Zedran Hajovic, secretar general (Aplauze.) şi funcţionari din Ministerul de Externe. (Domnii deputaţi se ridică în picioare, orientându-se spre balconul cu invitaţi, şi aplaudă.)

Deci, lucrurile sunt destul de delicate şi eu o rog pe doamna preşedinte a comisiei să gândească dacă nu ar fi bine să retrimitem acest text la comisie, pentru că văd că şi în cadrul comisiei sunt probleme.

Înainte doreşte domnul Brudaşca. Poftiţi. Sunt de clarificat nişte lucruri.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu îmi cer scuze. Nu vreau să se considere că sunt nepoliticos, însă voiam să-i dau posibilitatea doamnei preşedinte să se refere şi la cele ce urmează să le spun eu.

Eu consider că această lege, pe care noi ne zbatem s-o facem cât mai bună, să nu contribuie la reducerea forţei sindicatelor. Prin aceste exclusivisme pe care le imaginăm, unele dintre ele justificate, altele gândite cu scop politicianist, nu facem decât să reducem forţa şi posibilităţile sindicatelor.

De aceea, sunt de acord cu ideea că persoanele care au calitatea de pensionari nu se justifică să-şi continue şi calitatea de membri de sindicat decât în măsura în care, după încetarea activităţii de bază, se reangajează în diverse locuri de muncă pe bază de contracte individuale, sau pe bază de convenţii civile. Însă, nu consider că această lege este acoperitoare, în sensul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive, în măsura în care persoanele care sunt beneficiare doar ale contractului de convenţie civilă nu sunt primite în sindicat, indiferent de durata pe care o are un asemenea contract. În această perioadă, persoanele respective trebuie să aibă siguranţa că drepturile lor sunt apărate de cineva. Şi cine mai bine, decât o organizaţie sindicală, se poate pronunţa în acest sens?

De aceea, susţin punctul de vedere al domnului secretar de stat privind necesitatea includerii şi acestei categorii de persoane în rândul persoanelor care au dreptul de a fi membri ai unor organizaţii sindicale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei, vă rog, şi după aceea să vedem ce decidem.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să nu inducem idei false, care nici măcar nu s-au pronunţat.

Domnul secretar de stat Giurescu nu a susţinut ideea introducerii pensionarilor.

În raportul comisiei, după cum v-am spus, a fost votat cu o anumită majoritate. Confederaţiile prezente şi în momentul de faţă, care au citit raportul nostru, nu au avut obiecţii. Domnul deputat Buzatu, domnul deputat Kerekes, acei care au intervenit din partea comisiei, pentru că au dorit să ia loc ca reprezentanţi ai comisiei, şi cu mine, susţinem acelaşi lucru.

Deci, nu există nici un caz şi, dacă domnul deputat Brudaşca ar fi ascultat şi punctul de vedere al Grupului parlamentar social-democrat, reprezentat de către domnul deputat Chiriţă, acesta a spus că proiectul de lege nu vine să slăbească forţa sindicală ci, dimpotrivă, - şi a enumerat câteva criterii şi câteva argumente în acest sens.

Cu alte cuvinte, nu există, domnule preşedinte, nici un motiv să întoarcem la comisie acest proiect de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, să înţeleg că mergem pe textul comisiei, plus acceptaţi amendamentul domnului Kerekes. Bun.

Citiţi, vă rog, citiţi cum arată textul cu care sunteţi de acord acum, ca să ştim precis ce votăm.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Alin.1 al art.2: "Persoanele încadrate în muncă, precum şi funcţionarii publici, denumite în continuare salariaţi, au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea".

Este o combinaţie a propunerii de redactare – domnul Cazimir, domnul Brudaşca.

Alin.2: "Pentru constituirea unei organizaţii sindicale, este necesar un număr de cel puţin 15 persoane, din aceeaşi ramură, sau profesiune …" – şi curge.

Alin.3 – amendarea făcută de domnul deputat Brudaşca: "Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu dintr-o organizaţie sindicală".

Alin.4: "Persoanele care deţin mai multe locuri de muncă, în domenii diferite de activitate, pot face parte, în acelaşi timp, din mai multe organizaţii sindicale".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Supun această variantă votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Număraţi. 42 de voturi pentru.

Contra, vă rog? Câţi sunt? Un vot contra.

Abţineri? Câţi sunt? Număraţi. 10 abţineri.

Deci, s-a adoptat această variantă a comisiei, la art.2.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4. Sunt obiecţii?

Aveţi amendament respins, da?

Da, poftiţi.

Domnul Romeo-Marius Raicu:

La art.4, întrucât Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.87 din ’48, despre care vorbea doamna preşedinte, admite că pot exista excepţii de la prevederile sale doar în privinţa forţelor armate şi a poliţiei, extinderea excepţiei la salariaţii care deţin funcţii de conducere în cadrul persoanelor juridice care angajează salariaţi şi la procurori sau judecători, contravine prevederilor Convenţiei, precum şi la funcţii de demnitate publică, poate da naştere la abuzuri, atâta vreme cât nu există în cuprinsul legii o definiţie a funcţiei de demnitate publică, contravenind, de asemenea, prevederilor Convenţiei.

Organizaţia Internaţională a Muncii s-a pronunţat în mod constant în această privinţă, precizând că, în ceea ce priveşte dispoziţiile interzicând afilierea personalului de direcţie la sindicatele lucrătorilor, comitetul a considerat că termenul de "conducător" ar trebui să se limiteze doar la persoanele care reprezintă efectiv interesele angajatorilor.

Eu am propus reformulare; la art.4 am propus ca alin.1 să fie: "Personalul forţelor armate, precum şi personalul militar al Ministerului de Interne, nu poate face parte dintr-o organizaţie sindicală", iar alin.2 – "Miniştrii şi cei care ocupă funcţii asimilate celor de miniştri, senatorii şi deputaţii, precum şi persoanele care reprezintă efectiv interesele angajatorilor nu pot fi membri ai sindicatelor lucrătorilor".

Eu cred că trebuie precizat clar că aceste persoane nu pot face parte din sindicat, şi nu doar cum se precizează în textul adoptat de comisie, că nu pot constitui organizaţii sindicale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păi, atunci, se exclud prefecţi, subprefecţi şi mulţi alţii, care şi ei ar intra în categoria celor care nu pot să facă sindicate.

Alte obiecţii? Nu mai sunt alte obiecţii.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule preşedinte,

Colegul nostru invocă tot timpul anumite prevederi ale OIM-ului.

Vreau să vă spun că această lege are auditul OIM-ului. A fost trimisă şi ne-a venit de acolo exact cu ce nemulţumiri ar fi existat faţă de această lege şi nu se referă deloc la ceea ce spune domnul deputat Raicu.

Eu cred că formularea dată de către proiectul de lege şi neamendată, deci cu amendament respins, cred că trebuie să adoptăm forma propusă de Guvern, pentru că este clar că angajatorul nu trebuie să aibă, deci cei care au funcţii de conducere nu trebuie să aibă acest drept şi cred că nici cei din Justiţie şi nici cei menţionaţi aici nu pot să organizeze sindicate. Acest lucru a fost discutat cu OIM-ului, sunt diverse formule în diverse ţări. Deci, nu este o încărcare a ceea ce OIM-ul gândeşte la ora asta despre organizarea sindicatelor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, cred că ar trebui să rămână valabil principiul ăsta. Eu sunt dispus, având în vedere complexitatea legii, – şi aşa şi regulamentul îmi spune -, să dau cuvântul chiar tuturor deputaţilor, dacă doresc. Dar, înainte de concluziile iniţiatorilor şi ale preşedintelui comisiei. Pentru că, altfel, întotdeauna vom prelungi dezbaterea.

Poftiţi, dar, vă rog, tot ceea ce doriţi să spuneţi, spuneţi, dar spuneţi înainte de secvenţa asta, vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, dar astea n-au fost concluzii. Au fost nişte precizări făcute la interpelarea anterioară. Să nu confundăm precizările cu concluziile.

Eu voiam doar să atrag atenţia că este obligatoriu să facem o lege care să corespundă şi intenţiilor pe care le are Guvernul. Una dintre ele este aceea de demilitarizare parţială a Ministerului de Interne. În aceste condiţii, dacă o parte din personalul Ministerului de Interne va primi calitatea, sau se va bucura de drepturile ca oricare funcţionar public, de ce să nu aibă şi posibilitatea unei organizări în sindicate? Pentru că au calitatea de funcţionari publici şi în unul dintre articolele anterioare am menţionat că funcţionarii publici pot să se constituie în organizaţii sindicale.

Aceasta era dorinţa pe care voiam să v-o supun atenţiei, având în vedere că nici domnul secretar de stat nu a ţinut cont de această necesitate. Eu nu vreau decât să vin în sprijinul politicii Guvernului, de a realiza o lege care să fie în conformitate cu intenţiile viitoare ale acestuia.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, îmi pare rău că trebuie să spun: din păcate, nu faceţi o analiză logică a textelor la care vă referiţi. În clipa în care se spune: personalul militar din structurile X, Y, Z nu face parte din sindicate, rezultă cu o claritate extraordinară că absolut toţi civilii din aceste structuri – care pot să fie 99% la un moment dat, să spunem, într-o eventuală evoluţie – au dreptul să facă parte din sindicate.

Deci, dumneavoastră nu aduceţi absolut nou prin ce aţi spus şi vă rog, atunci când vorbiţi despre un text, să-l citiţi cu foarte multă atenţie şi să vă gândiţi la implicaţiile lui.

Deci, dacă Executivul are ceva de spus în sensul acesta?

Da. Comisia? Nu.

Eu supun, în primul rând, varianta comisiei.

Cine este pentru? Număraţi. 42 pentru.

Voturi contra? Număraţi. 15 voturi contra.

Abţineri, vă rog? Nu sunt abţineri.

S-a adoptat varianta comisiei la art.4.

Titlul Cap.II.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Vă rog să priviţi şi în raport, la pagina a doua, pct.3; sunt propuse nişte modificări.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat art.6, cu modificările făcute de comisie.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul Secţiunii a 2-a. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.8. Poftiţi. Vă rog să priviţi, de asemenea, şi în raport, la pag.3, pct.3, la modificările propuse de comisie.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

La art.8 am propus un alineat nou, care a fost respins. El se referă la faptul necesităţii de a introduce unele incompatibilităţi. Aş vrea să menţionez că există o serie de categorii de persoane care pot, conform prezentului proiect de lege, aşa cum a fost adoptat în comisie, să ocupe funcţii de conducere în organizaţiile sindicale, chiar şi în condiţiile în care este posibil să se declanşeze un conflict de interese – şi mă refer aici la demnitari şi persoanele care deţin funcţii de conducere în structurile administraţiei publice.

Când un conducător al unei organizaţii sindicale este în acelaşi timp demnitar, sau are o funcţie în administraţia publică, el reprezintă interesul membrilor de sindicat, sau reprezintă interesul instituţiei pe care o conduce, respectiv al Guvernului? ţinând seama de faptul că în România, când vorbim de patronat, nu putem să eliminăm faptul că statul încă deţine un capital social deosebit de mare din economia naţională. Acest lucru face ca sindicatele, sau o mare parte a sindicatelor, în mod constant, să fie în negocieri directe cu reprezentanţii Guvernului şi, în principal, cu cei cu funcţii de conducere în administraţia publică.

Drept urmare, am propus un alineat nou – alin.2 – la art.8: "Demnitarii şi persoanele care deţin funcţii de conducere în structurile administraţiei publice nu pot face parte din structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale".

Menţionez că în proiectul care vi se propune, aşa cum a subliniat aici domnul deputat Raicu, nu există nici o prevedere care să interzică acestor persoane pe care le-am enumerat, faptul de a fi membri de sindicat. Le interzice să nu constituie organizaţii sindicale, dar nu de a fi membri de sindicat; putând fi membri de sindicat, pot fi şi alese în organismele de conducere ale sindicatelor.

Acest lucru pe care l-am propus acum, însă, nu interzice reprezentanţilor sindicali desemnaţi de către organizaţiile respective şi care doresc să facă şi politică, să candideze, să fie alese sau numite în diverse funcţii, doar că trebuie să opteze pentru o funcţie sau alta în momentul în care au fost aleşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci, dumneavoastră consideraţi că art.4 nu presupune în nici un fel faptul că ei n-ar putea să aibă funcţii de conducere. Dacă nu sunt membri deloc, pot să aibă funcţii de conducere? Întreb şi eu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Dumnealor nu pot constitui organizaţii, dar pot adera la o organizaţie. În textul legii se prevede clar că pot adera la oricâte organizaţii vor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea comisiei?

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După părerea mea şi a comisiei, propunerea domnului Barbu atentează grav la libertatea sindicală.

Deci, noi nu am introdus nici o restricţie în ceea ce priveşte alegerea conducătorilor de către organizaţia sindicală. Singura restricţie care a fost introdusă a fost aceea că nu poate să ocupe un post de conducere într-o organizaţie sindicală acela care a fost condamnat cu o pedeapsă complementară pentru o infracţiune pentru care a uzat de calitatea sa. Adică, domnule, eu, ca lider sindical, uzând de calitatea mea de lider sindical, am comis o infracţiune, am fost condamnat şi, atunci, sigur că nu pot să fiu ales. Este firesc să nu poată fi ales în această ipoteză, conform acestei ipoteze.

Dincolo de aceasta, organizaţiile sindicale sunt libere să-şi aleagă pe aceia pe care-i doresc. Nu putem, acum, să mergem pe calea acestor restricţii pas cu pas, în aşa fel încât, până la urmă, îngrădim absolut în totalitate libertatea sindicală; le spunem şi pe cine să aleagă, le putem şi nominaliza şi-i putem supune şi la vot pe lideri şi atunci rezolvăm problema, nu mai dăm nici o bătaie de cap nimănui.

Eu cred că cel mai bine este să adoptăm această propunere pe care a făcut-o comisia, în redactarea pe care a dat-o textului respectiv, fără să încercăm să mai introducem elemente suplimentare de constrângere sau de restrângere a libertăţilor sindicale.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Buzatu, ca să fie mai clar, dincolo de considerentele foarte teoretice: cei de la art.4, în opinia comisiei, pot să conducă organizaţii sindicale? Pot să fie membri în organizaţii sindicale, sau nu? Ca să fie clară treaba.

(Comentarii în Grupul parlamentar al PD)

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte, vă rog, mi s-a menţionat numele!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, că nu v-am menţionat numele dumneavoastră. L-am întrebat pe domnul Buzatu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Aşa cum interpretăm noi proiectul de lege înseamnă că domnul ministru al muncii poate să fie – deci poate să fie – conducător al unei organizaţii sindicale. În acelaşi timp, să negocieze cu sindicatele.

Domnul prefect din orice judeţ poate să fie lider de sindicat şi dumnealui este cel care, reprezentând Guvernul în teritoriu, este cel care negociaza, sau, în orice caz, cel în faţa căruia se manifestă toate organizaţiile sindicale, când sunt într-un conflict de muncă.

Aceasta este propunerea pe care o avem. Legea nu le interzice decât să constituie organizaţii de sindicat. Păi, una este să constitui organizaţia miniştrilor de sindicat, a prefecţilor, a parlamentarilor, dacă vreţi, care sunt 15 oameni, până la urmă, şi alta este să fiu membru de sindicat, ceea ce pot să fiu; am fost director, muncitor nu ştiu unde, mi s-a suspendat contractul de muncă pe perioada cât îndeplinesc funcţia de prefect, rămân membru de sindicat acolo.

În aceste condiţii, dacă nu menţionez o incompatibilitate, pot să fiu ales conducător. Unde este, atunci, conflictul de interese?

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Chiriţă. Să termine toţi deputaţii şi pe urmă iniţiatorul şi comisia.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că lucrurile sunt foarte clare, aşa cum sunt ele enunţate în art.8 propus de iniţiator, acceptat de comisie şi-mi permit să citesc din textul propus de iniţiator şi acceptat de comisie: "Pot fi aleşi în organele de conducere membri ai organizaţiilor sindicale". Dacă este membru al organizaţiei sindicale, el are dreptul să aleagă şi să fie ales. Sunt lucruri foarte simple. Asta este valabil în organizaţiile care funcţionează în mod democratic; în organizaţii care funcţionează după alte reguli, propabil că nu-i valabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai există vreun deputat care doreşte să ia cuvântul? Nu. Bun.

Atunci, din partea comisiei şi pe urmă din partea iniţiatorului.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Considerentele acestea nu sunt deloc teoretice. Sunt nişte considerente practice, care izvorăsc din experienţa de 12 ani a sindicatelor din ţara noastră.

Dumneavoastră m-aţi întrebat dacă cei care sunt prevăzuţi la art.8 pot fi aleşi în organele de conducere? Dacă sunt de acord cu această prevedere? Sigur că suntem de acord – comisia -, din moment ce am adoptat această propunere.

Ideea aceasta că, să spunem, la conducerea unui sindicat se află ministrul muncii, este o idee, să zicem, realistă într-un anumit fel. Dar, dacă organizaţia sindicală de acolo, deci atâta experienţă sindicală are, încât să aleagă ca lider de sindicat pe ministrul muncii, atunci eu nu văd de ce trebuie să restrângem dreptul organizaţiei respective?!

Haideţi, să fim serioşi, că nu s-a întâmplat nici un caz din acesta, în care să fie ales un ministru. Dăm nişte exemple absurde … Miniştrii să fie şi şefii organizaţiilor sindicale! Eu cred că există suficient discernământ în cadrul organizaţiilor sindicale. Există şi o apreciere suficient de clară a oportunităţilor din partea acestor organizaţii şi nu cred că este cazul acum să introducem noi incompatibilităţi într-o lege care nu se ocupă, de fapt, cu acest lucru.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Eu am vrut să fie foarte clar, ca să ştim ce votăm. De asta am pus întrebările, nu din alt motiv.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Eu cred că colegii de la PD sunt un pic impacientaţi. Este un lucru care se întâmplă frecvent în toată lumea; a se vedea Germania, a se vedea Anglia şi aşa mai departe. Şi nicăieri nu s-au întâmplat aberaţii de care nouă ne-ar fi frică acum, cum a spus domnul deputat Buzatu, că ministrul nu ştiu care ar putea să ajungă lider de sindicat.

Deci, cred că trebuie să lăsăm autonomia organizaţiilor sindicale să-şi aleagă pe cine cred ei că-i reprezintă mai bine şi cred că trebuie să lăsăm şi demnitarii să poată să gândească dacă pot să reprezinte în fond sindicatul respectiv şi dacă este cazul să fie în fruntea unui sindicat.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

După ce am clarificat lucrurile foarte bine, zic eu, toată lumea ştie la ce se referă acum acest articol, îl putem supune votului în formularea comisiei.

Cine este pentru? Număraţi. 33 de voturi pentru.

Voturi contra? Număraţi. 14 voturi contra.

Abţineri, vă rog? Nu sunt.

Deci, a rămas această variantă a comisiei pentru art.8.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.10.

Da, poftiţi.

Iniţiatorul are o problemă.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule preşedinte,

Art.10, în fond, creează dreptul reprezentanţilor aleşi, cât şi al celor care nu mai deţin această funcţie pe o perioadă de doi ani, să nu li se desfacă contractul de muncă individual pentru motive neimputabile lor, decât cu organul colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale şi al structurilor sindicale la care sunt asociaţi.

Rugămintea mea este următoarea: există o greşeală de virgulă aici, în sensul că din articolul iniţial rezultă că numai cei care au plecat din sindicate au această protecţie, nu şi cei care sunt în funcţie la momentul respectiv.

Deci, rugămintea mea este ca redactarea să fie: "Reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, precum şi persoanelor care au deţinut o astfel de funcţie, în termen de doi ani de la încetarea mandatului, …" – şi curge articolul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia? Este de acord.

Deci, se operează această modificare.

Alte obiecţii?

Poftiţi.

Domnul Mihai Stanişoară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte art.10, împreună cu colegul Romeo Raicu am depus un amendament care a fost respins şi noi considerăm că pentru a da cu adevărat eficienţă măsurilor de protecţie şi pentru a garanta exercitarea liberă a drepturilor sindicale tuturor celor care au mandat sindical, se impune la alin.1 introducerea noţiunii "sancţiunea nulităţii absolute", întrucât practica a demonstrat că numai sancţiunea anulabilităţii este insuficientă, prevederea legală fiind practic ignorată de multe ori de către angajatori.

În fapt, această reglementare de principiu este ocolită de angajatori, militanţii sindicali incomozi fiind înlăturaţi prin recurgerea la desfacerea disciplinară a contractelor lor de muncă, situaţie pentru care actuala reglementare nu conţine o soluţie eficientă de prevenire sau de sancţionare şi în legătură cu care Organizaţia Internaţională a Muncii s-a pronunţat în mod constant, subliniind că existenţa normelor legislative fundamentale, interzicând actele, discriminarea antisindicală este insuficientă, dacă acestea nu sunt însoţite de proceduri eficiente care să asigure aplicarea lor în practică.

Astfel, de exemplu, pare a fi adesea dificil, dacă nu chiar imposibil pentru un lucrător să facă dovada că a fost victima unei măsuri de discriminae antisindicală. Acesta este sensul în care capătă importanţă art.3 din Convenţia 98, care prevede că organisme potrivite condiţiilor naţionale, dacă este necesar, să fie instituite pentru a asigura respectarea dreptului de organizare.

Noi propunem ca alin.1 să aibă următoarea formulare: "Sub sancţiunea nulităţii absolute, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor precum şi persoanelor care deţin o altă funcţie sindicală, nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă pentru motive neimputabile lor", pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, doar cu acordul organului colectiv de conducere sau sindicatului şi al structurii la care sunt afiliaţi.

Iar pentru a întări această protecţie, alin.2 să aibă forma următoare: "În cazul modificării sau desfacerii contractelor de muncă ale persoanelor prevăzute la alin.1, până la proba contrarie, se prezumă că acestea privesc activitatea sindicală."

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Asta este mai complicat.

Comisia şi pe urmă iniţiatorul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia a luat în discuţie acest amendament, de fapt, propunerea Cartelului Alfa, dar şi a domnilor deputaţi de la P.D. A pus-o în balans cu textul care ne-a venit de la iniţiator, convenit se pare cu celelalte confederaţii şi a votat în consecinţă. Ne păstrăm punctul de vedere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Giurescu, spuneţi şi dumneavoastră opinia iniţiatorului.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule preşedinte,

Nulitatea absolută o dă până la urmă tribunalul. Noi suntem penrtu forma care am propus-o.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Referitor la această prezumţie că orice desfacere de contract de muncă, deci alin.2, să ne spuneţi ceva şi despre alin.2.

Domnul Ion Giurescu:

Da. Deja este o ingerinţă în ceea ce priveşte legătura dintre salariaţi şi angajator. Nu putem spune că numai...propunerea este efectiv o ingerinţă. Nu se poate aşa ceva, să spunem că un lider de sindicat în fond nu poate să greşească niciodată.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În fond, aceste desfaceri de muncă sunt cenzurate de către o instanţă de judecată, oricine având dreptul să se adreseze instanţei.

În ceea ce priveşte formularea art.10, aţi ascultat şi argumentaţia celor care au avut amendamente respinse şi eu vă supun votului formularea în varianta comisiei.

Cine este pentru? Şi vă rog să număraţi. 36 voturi pentru.

Voturi contra? 15 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

A trecut varianta comisiei.

Art.11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 3-a. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Sunt obiecţii? Vă rog să priviţi şi în raport la pct.5 nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.15. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 4-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.22. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 5-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 6-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.38. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.40 Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.IV. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.41. Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Giurescu.

Vă rog să priviţi şi la pct.10 din raport.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule preşedinte,

La art.41 alin.2 propun să se menţină varianta Guvernului care spune: "Două sau mai multe organizaţii sindicale, constituite la nivelul unor unităţi diferite din aceeaşi ramură de activitate sau profesie, se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii sindicale."

De ce susţin acest lucru? Pentru că se poate crea o federaţie sindicală din două sindicate create în aceeaşi unitate, ceea ce ar fi aberant. Deci, rugămintea mea este cu această menţiune, cu menţinerea propunerii Guvernului, în rest sunt de acord cu ceea ce s-a spus la comisie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia e de acord, da? Bun. Comisia e de acord cu această variantă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat această variantă a art.41.

Art.42. Dacă sunt obiecţii la art.42. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.43. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.44. Obiecţii? Vă rog să priviţi şi la pct.13 din raport. Nu sunt obiecţii. Adoptat cu modificarea propusă de comisie.

Art.45. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.46. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.47. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.48. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.49. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.50. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.V. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.51. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.52. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.53. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap.VI. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.54. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.55. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.56. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Urmează ca el să fie supus votului final într-o şedinţă specială de vot.