Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 mai 2003
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/2003
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 mai 2003 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 mai 2003
 |
7. | Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (retrimis comisiei). |  |
||
consulta fisa PL nr. 173/1999 |
|||||
| ................................................ |
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Acesta este ceva mai voluminos, vă rog să-l urmăriţi cu atenţie. Pct.1 şi pct.2, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3 şi pct.4, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5, pct.6 şi pct.7, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul dintre acestea? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.9, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.10 şi pct.11. Dacă aveţi obiecţiuni? La care punct? |
|
Domnule preşedinte, la pct.10. |
|
La pct.10, domnul deputat Márton are un comentariu de făcut. V-aş ruga să urmăriţi intervenţia domnului deputat. |
|
Eu aş solicita, poate de la domnii colegi din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, sau cei care au fost membri în comisia de mediere, argumentarea acestui pct.10, pentru că aici apar câteva puncte în plus la Senat, care mi se par cel puţin interesante, prevederi pe care nu le-am găsit la nici un fel de activitate că ar fi incompatibilă şi nu ştiu de ce consilierul juridic nu poate avea o activitate publicistică salarizată. Deci, de ce tocmai această categorie de persoane a căror activitate pe undeva este mai încorsetată ca şi a procurorilor, sau a judecătorilor, li se mai interzice şi activitatea publicistică salarizată. Am citat doar unul dintre cele patru puncte adăugate care poate celelalte puncte ar putea fi acceptabile, deşi am şi o anumită rezervă la pct.c). Dacă puteţi să-mi motivaţi şi, dacă nu, atunci, propun varianta Camerei Deputaţilor. |
|
Aş ruga membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să se uite cu atenţie pe raport şi să vadă la pct.10 problema ridicată de colegul nostru. Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ne sugerează să trecem peste acest punct, să se mai consulte colegii noştri cu cei de la Senat, pentru a vedea ce au avut în vedere când au stabilit asemenea incompatibilităţi care par, într-adevăr, cam drastice. Deci, rămâne în suspensie pct.10 şi-l vom analiza în următoarea şedinţă. La pct.11, dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.12, pct.13, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.14 şi pct.15, variantele Senatului - eliminarea textelor. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.16, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Domnule preşedinte Stanciu, aseară v-aţi pus sacii în căruţă, respectiv v-aţi votat Legea învăţământului, şi acum ne boicotaţi. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Domnule preşedinte, am făcut greşeala să cred că dreptul este o ştiinţă, dar văd că nu! |
|
Este mai ştiinţă decât politehnica dumneavoastră, dreptul nostru! Pct.17 şi pct.18, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.19 şi pct.20, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.21 şi pct.22, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.23, pct.24, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.25, pct.26, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.27, pct.28. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.29, pct.30, pct.31, toate variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? La care aveţi, domnule Boc? |
|
Domnul Emil Boc (din sală): La pct.28. |
|
Vă rog frumos, urmăriţi cu atenţie. La pct.28, domnul Boc are o intervenţie. |
|
Domnule preşedinte, era o observaţie de fond, variantă pentru care s-a optat la mediere, varianta Senatului. Totuşi, fără, evident, a echivala sau pune pe picior de egalitate, să spunem, avocaţii cu aceşti consilieri juridici, având în vedere că şi ei pentru persoane juridice prestează activităţi care vizează apărarea intereselor unităţii respective, cred că şi ei ar putea beneficia de acea prevedere trecută aici, în forma de la Cameră; convorbirile telefonice ale consilierului juridic nu vor putea fi ascultate sau înregistrate şi nici nu i se va putea intercepta sau copia corespondenţa cu caracter profesional decât numai în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege; percheziţia consilierului juridic, a domiciliului acestuia, autoturismului său, ori a celui în care se află, ca şi a locului de muncă, nu poate fi făcută decât de procuror, în temeiul unui mandat scris emis în acest scop şi confirmat prin procurorul Parchetului de pe lângă tribunal. Aici, în primul rând că acest text venea de la Camera Deputaţilor de prin '99, când tot procurorul era acela care emitea mandatul de arestare, iar, în condiţiile în care legislaţia noastră se schimbă, acest text aş propune să rămână cu observaţia că perchiziţia nu poate fi făcută decât în temeiul unui mandat emis de judecător, în temeiul unui mandat scris emis în acest scop. Domnule preşedinte, Ideea era ca aceste prevederi care se regăsesc şi în Legea avocaturii, pentru avocaţi, având în vedere că acest corp al consilierilor juridici prestează asistenţă juridică pentru persoane juridice, nu şi pentru persoane fizice, şi o persoană juridică, sub aspectul dreptului, ar trebui să fie pusă pe acelaşi picior de egalitate cu persoana fizică, să beneficieze de aceste elemente menţionate în art.18, aflate la pct.28 din lege. Vă mulţumesc. |
|
Dar v-aş ruga, dacă nu vă supăraţi, înainte de a interveni domnul Olteanu, cel puţin la alin.2 să explicaţi de ce este nevoie pentru consilierul juridic o prevedere care există pentru toată lumea? Nimănui nu i se pot asculta convorbirile telefonice decât cu mandat din partea autorităţilor competente. De ce trebuie o subliniere? Domnule Olteanu, doriţi să interveniţi? Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Dacă-mi îngăduiţi, ca membru al comisiei de mediere, voi încerca să explic foarte pe scurt raţiunile care au stat la baza adoptării variantei Senatului şi a respingerii variantei Camerei Deputaţilor, ultima variantă datând de prin '99. Prin urmare, varianta Senatului este mai actuală şi este în concordanţă cu evoluţiile legislaţiei române. Primul lucru, fără îndoială, este acela al clarificării care trebuie să fie făcută, pe de o parte, între profesia de avocat, profesie liberă, profesie independentă, şi profesia de jurisconsult, sau consilier juridic, care presupune într-adevăr asistenţa acordată unei persoane juridice. Art.18, criticat aici, noi l-am adoptat în varianta Senatului, în sensul că am respins propunerile de la Cameră, pentru că ni s-a părut că nu există aceeaşi identitate de raţiune pentru a păstra exceptarea prevăzută de Legea nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat. Iată de ce cred că varianta Senatului, de a elimina acest text, este mai corectă, în raport şi de diferenţele dintre statutele celor două profesii. Să nu uităm, totuşi, că avocatul apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale individului şi că, dintr-o asemenea perspectivă, nu din perspectiva vreunei protecţii suplimentare pentru avocat, ci din perspectiva protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului care este reprezentat de apărătorul său, apărător care are nevoie, fără îndoială, de o anumită garanţie suplimentară în această materie. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Pentru că este un punct controversat şi pentru că există, totuşi, similitudini între consilierul juridic, cel puţin pe planul atribuţiilor cu avocatul, v-aş propune să lăsăm şi acest text să-l mai discutaţi o dată cu colegii de la Senat - ca să glumesc puţin, poate şi pentru a vă impune într-un singur punct punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, pentru că, în rest, aţi acceptat toate punctele de vedere ale Senatului. Sunteţi de acord să rămână pct.28 în suspensie pentru încă o discuţie? Vă mulţumesc foarte mult. Pct.29 şi pct.30. Dacă sunt obiecţiuni? Vă rog să urmăriţi cu atenţie, domnule Boc, pentru că, atunci când ajungem la pct.30 mă întoarceţi la pct.29. Domnule Boc, urmăriţi textele cu atenţie, că o să ajung la pct.40 şi mă întoarceţi înapoi, la pct.28. Vă mulţumesc foarte mult. La pct.29 şi pct.30, nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.31, pct.32 şi pct.33, toate variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.34, pct.35, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.36, pct.37, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.38, pct.39, pct.40, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.41, pct.42, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.43, pct.44, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.45, pct.46 şi pct.47, variantele Senatului, în toate cele trei cazuri. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.48, pct.49 şi pct.50, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.51, pct.52, variantele Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.53, pct.54. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.55, pct.56, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.57, pct.58, pct.59, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.60, pct.61, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.62, pct.63, pct.64. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.65, pct.66. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.67, pct.68. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.69, pct.70. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.71 şi pct.72, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.73, pct.74. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.75, pct.76, pct.77, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.78, pct.79, variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.80, pct.81. Dacă aveţi obiecţiuni? Vă rog. Vă rog. Domnul Márton. La care punct, domnule deputat? |
|
La pct.80, domnule preşedinte. Eu, cel puţin, simt că există o contradicţie între pct.46, votat deja, şi pct.80, propus deja, adică propus pentru mediere. Cum sună art.20 de la pct.46? "În condiţiile prevăzute la art.5, consilierii juridici se pot asocia în structuri judeţene", deci se pot asocia în structuri judeţene, "pe ramuri sau în domenii de activitate potrivit intereselor profesionale şi, după caz, la nivel naţional, cu respectarea legii privind asociaţiile şi fundaţiile". Deci, în loc să existe o singură structură, fiecare cum doreşte, pe baza legii asociaţiilor, se înfiinţează. Totală libertate, propusă aici, la pct.46, care s-a şi votat. Ce se propune la pct.80? "Asociaţiile profesionale se vor înfiinţa şi statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi". Deci, pe de o parte, spunem că pot, dacă doresc, iar aici, în 90 de zile te înregistrezi. "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, asociaţiile profesionale existente ale jurisconsulţilor şi consilierilor juridici îşi încetează activitatea". Este în totală contradicţie cu ceea ce s-a enunţat la pct.46... |
|
Nu este chiar totală contradicţie, stimate coleg, pentru că la pct.46 este textul-cadru, că se pot asocia, iar la pct.80, la art.25 se menţionează că cei care vor să se asocieze, să se asocieze în 90 de zile. |
|
Şi după aceea nu se mai pot asocia, înţeleg eu din asta. |
|
Aşa s-ar înţelege din art.25, dar să dăm cuvântul domnului Olteanu, că am impresia că a fost în comisia de mediere, da? Vă rog. |
|
Da, domnule preşedinte, aţi explicat foarte bine, într-adevăr, primul text de la pct.46 prezintă enunţul normativ, iar celălalt, de la pct.80, delimitează, defineşte cadrul în care se exercită dreptul respectiv, fără îndoială un cadru raportat la scopul şi obiectul legii de faţă. În al doilea rând, aş mai spune că această, aş spune, fără îndoială, din dezbaterile de la Comisia de mediere, la care am avut onoarea să particip, aş mai spune că, prin urmare, la pct.80 se definesc anumite detalii privind necesitatea organizării acestor asociaţii profesionale, tocmai pentru că este nevoie ca acest corp profesional al consilierilor juridici să poată fi reprezentat şi să poată pune în aplicare dispoziţiile legii de faţă pentru a exista, fără îndoială, un interlocutor valabil, oficial care este promovat de această lege. Dincolo, referitor la observaţia cu dreptul de asociere, fără îndoială că dreptul de asociere se poate exercita oricând, în limitele legii. Există enunţul constituţional, nu mai insist asupra lui, dar în raport de scopul şi obiectul acestei legi, era nevoie să se definească un termen precis pentru ca aceste asociaţii profesionale să ia fiinţă şi să poată contribui la reprezentarea intereselor profesionale ale corpului consilierilor juridici. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Gaspar, care a participat la lucrările în comisie, când s-a adoptat de către Camera Deputaţilor textul. Poftiţi. |
|
Domnul Acsinte Gaspar (ministrul pentru relaţia cu Parlamentul): Domnule preşedinte, Textele trebuie citite în succesiunea lor şi pe urmă coroborate ca să vedem care este până la urmă concluzia. În primul rând, trebuie plecat de la art.5: "Consilierii juridici pot constitui asociaţii profesionale în scopul apărării şi promovării intereselor profesionale, în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea persoanelor juridice". Deci acesta este textul-cadru. Mergem la poz.46, la art.20 care are următoarea redactare: "În condiţiile prevăzute la art.5, consilierii juridici se pot asocia în structuri judeţene". Deci am textul de principiu, că mă pot asocia, acum vin la art.20 şi spun că în condiţiile art.5, care dă dreptul la asociere, ei pot să constituie structuri la nivel judeţean, pe ramuri sau domenii de activitate. În continuare, dacă mergem la art.25 de la poz. 80 vine şi se spune: "Asociaţiile profesionale se vor înfiinţa şi şi statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi". Deci ţinând seama de condiţiile prevăzute la art.5. "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, asociaţiile profesionale existente ale jurisconsulţilor şi consilierilor juridici îşi încetează activitatea..." şi, pe bună dreptate, pentru că ele nu se mai încadrează în reglementare şi trebuie să se adapteze la noua reglementare. Eu cred că nu există nici o inadvertenţă între textele pe care le-am enunţat. |
|
Eu v-aş ruga totuşi să lămurim următoarea chestiune, pe care a ridicat-o domnul Marton, după trecerea celor 90 de zile se mai pot asocia altfel decât s-au asociat iniţial cu statut? Că am impresia că asta e problema pe care a ridicat-o colegul. |
|
Aici se stabileşte un termen în care se spune că: "Asociaţiile profesionale se vor înfiinţa şi statutul acestora se va adopta în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi". Deci este o normă, sigur, care trebuie să fie reorganizată. |
|
Dar să spuneţi că e prima formă de organizare ca să asigure reprezentarea acestui corp şi că termenul acesta ipotetic nu ar interzice în viitor consilierilor juridici să-şi constituie alte tipuri de asociaţii. Poftiţi, domnule Olteanu. |
|
Domnule preşedinte, Iertaţi-mă, fiecare corp profesional care este organizat în baza unei legi statutare, s-o definim generic, are anumite asociaţii care reprezintă acest corp profesional. Prin urmare, termenul prevăzut la pct.80 vizează constituirea sub formă instituţionalizată a acestora asociaţii care reprezintă corpul consilierilor juridici. Fără îndoială că se mai pot asocia şi după aceea, dar, la aceste asocieri, deci e un fel de afiliere, dacă vreţi, e o exercitare mai restrânsă a dreptului de asociere, tocmai pentru a se evita existenţa unor structuri paralele, şi instituţiile publice nu ştiu cu cine discută. Cine reprezintă corpul consilierilor juridici, pentru că altfel am intra într-un haos de nedescris, greu de definit. Este normal să existe configurarea unor structuri reprezentative ale acestei profesii şi, prin urmare, ceilalţi se vor asocia la structurile existente. Altfel vom avea uniuni ale juriştilor diferite, în funcţie de lideri, ştiţi că am mai trăit situaţii în alte materii. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Deci am insistat pe lămurirea unor chestiuni ridicate de domnul Marton, tocmai pentru elucidarea lor. Domnule Marton, în condiţiile acestea, mai susţineţi obiecţia? |
|
Da. |
|
Bun, domnule Marton, eu vă propun să o lăsăm şi pe aceasta ca al treilea punct... pct.80 rămâne în discuţie între cele două comisii juridice. La pct.81, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.82, care este şi ultimul, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Am parcurs raportul. Au rămas cele 3 puncte în suspensie. Va fi rediscutat după ce comisiile juridice de la cele două Camere vor găsi un punct de convergenţă. |
