Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Da. Vom continua dezbaterile, conform votului pe care l-am dat în Cameră, şi vă propun să închidem legea la pct.18, Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 76/2000 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi să trecem la Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Mircea Geoană (ministrul afacerilor externe):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Venim în faţa dumneavoastră astăzi cu un proiect de lege privind ratificarea unui tratat între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat.

După cum ştiţi, acesta a fost semnat anul trecut la Cernăuţi de către preşedinţii român şi ucrainean şi acest document reprezintă unul din documentele importante care stau la baza relaţiei între România, ca membru al NATO în câteva săptămâni şi al Uniunii Europene în 2007, şi cel mai important vecin al nostru Ucraina. Ştiţi bine că relaţiile legate de frontiera româno-sovietică, problemele încă în suspensie, apropo de platoul continental, şi în general o anumită dificultate a acestei relaţii au făcut ca pentru Tratatul privind regimul de frontieră româno-ucrainean să fie nevoie de mulţi ani de muncă diplomatică şi politică.

Vă reamintesc faptul că am avut această obligaţie ca urmare a semnării în 1997 a Tratatului de bază între România şi Ucraina şi a Declaraţiei conexe a miniştrilor de externe ai vremii respective, în care încheierea acestui tratat privind regimul de frontieră reprezenta o obligaţie pentru ambele părţi.

Mai mult decât atât, încheierea acestui tratat privind regimul de frontieră reprezintă, conform aceluiaşi document conex la tratatul de bază, o piesă indispensabilă pentru o eventuală deferire către arbitrajul internaţional a problemei platoului continental.

În mod explicit, în absenţa acestui tratat privind regimul de frontieră, o eventuală soluţionare a problemei care este încă în suspensie între România şi Ucraina, platoul continental şi partajarea importantelor resurse economice şi naturale din Marea Neagră ar fi fost practic imposibilă şi ar fi fost imputabilă părţii române.

Mai mult decât atât, acest regim al frontierei de stat dintre România şi Ucraina nu reprezintă un tratat cu privire la frontiera româno-ucraineană, ci un tratat cu privire la regimul frontierei ca viitoare frontieră Schangen, România are obligaţia de a avea un regim al frontierei sale răsăritene care să fie compatibil cu normele şi reglementările Uniunii Europene.

Nu ascund faptul că dificultăţile pe care le-am avut în negocierea acestor documente şi dificultăţile pe care le avem în continuare pentru demarcarea platoului continental fac ratificarea şi intrarea în vigoare a acestui tratat privind regimul de frontieră o necesitate imperioasă.

În următoarea perioadă va trebui să găsim o soluţie bilaterală sau de arbitraj internaţional la Haga, a problemei care încă reprezintă o dificultate pentru relaţia româno-ucraineană care se numeşte platoul continental.

În egală măsură, acest tratat reprezintă şi o garanţie pentru interesul românesc în ceea ce priveşte lăţimea permanentă de 20 de mile marine a mării noastre teritoriale. Este şi un mecanism care asigură mobilitatea ultimului punct al frontierei maritime. În egală măsură, acest document permite corectarea traseului frontierei de stat fluviale în funcţie de mutaţiile naturale ale poziţiei şenalului navigabil principal sau mijlocului pânzei de apă.

Ţinând cont de mutaţiile naturale, acest lucru reprezintă o asigurare suplimentară pentru o frontieră care să asigure în mod echitabil o astfel de evoluţie.

Lucrul important care a stârnit comentarii în presa română şi internaţională, în cap.XII al acestui tratat, am instituit un mecanism de consultări obligatorii, prealabile realizării unor lucrări pe apele de frontieră care au potenţialul de a modifica configuraţia acestora sau de a afecta regiunea de graniţă. Şi acest lucru devine cu atât mai relevant în condiţiile unor declaraţii şi unele acţiuni preliminare întreprinse de autorităţile ucrainene cu privire la amenajarea unui eventual canal de navigaţie pe Braţul Bâstroie sau recenta prezenţă a barjei de petrol în regiunea de frontieră româno-ucraineană.

Este un mecanism asiguratoriu care asigură un cuvânt obligatoriu din partea română pentru eventuale astfel de acţiuni. Este un tratat care asigură un regim european al frontiere noastre şi am dorit să dăm un semnal către Bruxelles şi către partenerii noştri europeni în acest context.

Aş mai face doar câteva precizări cu privire la avantajul tactic pe care ratificarea acestui tratat l-ar aduce intereselor noastre. Reamintesc faptul că în Acordul conex emis în 1997 se stabileşte o relaţie obligatorie între acest document pe care vi-l supunem atenţiei astăzi şi procesul de delimitare a platoului continental şi zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră.

Acest acord conex tratatului de bază din 1997 stabileşte o procedură specială, care, odată îndeplinită prin ratificarea acestui tratat pe care vi-l supunem astăzi, ar permite României să sesizeze Curtea Internaţională de Justiţie privind delimitarea spaţiilor maritime menţionate.

Conform documentului din 1997, în cazul în care România şi Ucraina nu vor reuşi să ajungă la o soluţie negociată a problematicii delimitării într-un interval de timp rezonabil, Curtea Internaţională de Justiţie poate fi sesizată de oricare dintre părţi în cazul în care tratatul privind regimul frontierei a fost încheiat sau se poate demonstra că neintrarea sa în vigoare se datorează vinei uneia dintre părţi.

În dreptul internaţional, demonstrarea vinei deliberate a unui stat suveran este o chestiune dificilă şi, practic, aproape imposibilă. Aş vrea să fac precizări legate de ultimele discuţii pe care le-am avut cu partea ucraineană cu privire la platoul continental şi demarcarea zonei economice exclusive în Marea Neagră. Am avut până acum 21 de runde de negocieri pe acest subiect. Progresul este în continuare foarte lent. Poziţiile se păstrează cu o doză mare de divergenţă.

La această oră, în pofida recentelor propuneri avansate de ministrul ucrainean de externe, cu ocazia vizitei la Bucureşti, ne este greu să anticipăm că vom putea ajunge în termen scurt sau rezonabil la o soluţie negociată.

De aceea, tratatul pe care vi-l supunem ratificării astăzi, capătă o importanţă deosebită pentru a putea permite opţiunea arbitrajului internaţional în condiţiile în care nu vom sesiza o flexibilizare şi o atenuare a pretenţiilor excesive ale părţii ucrainene în relaţia cu România pe platoul continental.

Aceasta este de fapt miza adevărată a acestui tratat privind regimul de frontieră. Repet, şi în concluzie: tratatul nu stabileşte frontiera româno-ucraineană; el stabileşte regimul de frontieră a unei frontiere europene şi moderne între un stat U.E. şi un stat vecin Uniunii Europene extinse, o frontieră de tip schengen, mecanisme de consultare prealabilă, mecanisme moderne, aşa cum trebuie să fie o frontieră răsăriteană a Uniunii Europene extinse.

În egală măsură, consecinţa practică şi care sper că va avea aprecierea pe care trebuie să o aibă, ne deschide calea către rezolvarea, dacă nu vom putea bilaterală, internaţională a platoului continental care reprezintă pentru România adevărata miză a acestei dezbateri.

În consecinţă, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, poziţia Guvernului şi a Ministerului de Externe este că intrarea în vigoare a acestui tratat privind regimul de frontieră reprezintă o necesitate, ea va permite în egală măsură abordarea relaţiei cu Ucraina pe un plan mai larg, care să fie, sperăm noi, ceva mai pozitivă, inclusiv în problematica protecţiei minorităţilor româneşti din nordul Bucovinei şi din sudul Basarabiei.

Este un document important, e un document necesar, este un document prin care România îşi va putea apăra mai bine şi cu mai multe argumente interesul naţional în relaţia cu acest important vecin al României şi al spaţiului occidental extins.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

O problemă de procedură are domnul secretar Haşotti, după care comisia.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Tratatul cu Ucraina este un document de foarte mare însemnătate. Noi am avut privilegiul şi bucuria ca la grupul parlamentar să avem o discuţie foarte interesantă cu domnul secretar Diaconescu Dumitrescu, viitorul ministru al justiţiei şi problemele pe care le cuprinde acest tratat sunt cu adevărat importante pentru istoria României.

Din sală:

Mâine votăm Guvernul.

Domnul Puiu Haşotti:

Nu, nu votăm Guvernul, staţi liniştiţi! Îl votaţi dumneavoastră! Dar să lăsăm discuţiile acestea...Este un moment foarte important, domnilor, să-i dăm importanţa cuvenită.

Stimaţi colegi, eu cred că acest tratat merită să aibă o dezbatere politică între grupurile parlamentare. Cred că ar fi foarte util ca grupurile parlamentare să îşi exprime poziţia faţă de acest tratat. Faptul că nu s-a respectat programul, nu este vina celor trei grupuri parlamentare care au părăsit sala. Cred însă cu tărie şi cred că nimeni dintre dumneavoastră nu mă poate contrazice, decât dacă vreţi, formal, că acest tratat, acest document excepţional de o importanţă deosebită merită o dezbatere politică între grupurile politice.

Prin urmare, eu vă propun să amânăm dezbaterea acestui document, cu atât mai mult cu cât la ora 12,00 era programat votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Noi am anunţat încă de la început că în jurul orei 12,00 vom vota şi vom discuta tratatul cu Ucraina. Cred că sunteţi de acord cu mine. Din păcate, grupurile parlamentare nu toate au înţeles importanţa acestui lucru. Pentru acest motiv, au şi părăsit sala.

De aceea, cred că nu putem să amânăm dezbaterea acestui proiect. Deci, eu supun votului dumneavoastră propunerea domnului Haşotti, ca să fie cât mai democratic posibil.

Cine este pentru amânare? Două voturi pentru amânare.

Cine este împotriva amânării? Majoritatea celor prezenţi în sală sunt împotrivă.

Comisia, vă rog, punctul de vedere.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi aprobare în fond în procedură obişnuită cu proiectul de lege enunţat, a beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ şi Comisia pentru politică externă.

Tratatul supus spre ratificare Parlamentului reglementează un regim al frontiere model, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, având în vedere şi faptul că frontiera româno-ucraineană va deveni în curând frontiera estică externă a Uniunii Europene şi este deja frontiera răsăriteană a NATO.

De asemenea, tratatul cuprinde prevederi referitoare la datarea aplicării sale, în funcţie de acquis-ul comunitar relevant al Uniunii Europene.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La dezbatere în comisie a participat şi domnul secretar de stat Cristian Diaconescu, domnule secretar, şi comisia a hotărât, în urma dezbaterii, cu 20 de voturi pentru, patru împotrivă şi o abţinere, să supună acest proiect de lege plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, în forma adoptată de către Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva.

Poftiţi, domnule Niculescu.

Domnul Constantin Niculescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Asistăm astăzi la un fapt aproape inevitabil în relaţiile României cu vecinii săi. Dacă tratatul de bază s-a încheiat în anul 1997, astăzi, respectiv în această perioadă, după perioada tratatului de bază, frontiera era frontiera României cu fosta U.R.S.S., pentru că acest regim al frontierei nu fusese perfectat.

Sigur că există lucruri pe care la un moment dat nu vrem să le vedem. Eu aş vrea să cred că existenţa statelor astăzi în marea familie europeană este un dat care nu trebuie să fie ignorat. România trebuia să-şi trateze problemele de frontieră cu noul stat, Ucraina, care sigur că a fost înfiinţat după tratatul pe care l-am avut un număr de ani cu fosta U.R.S.S. şi care astăzi era aproape caduc.

Din acest punct de vedere aş vrea să cred că Guvernul României care a negociat, aşa cum am auzit din spusele domnului ministru, destul de greu regimul frontierei, a făcut un act absolut necesar. În primul rând, în tratat, este prevăzut un lucru care până acum n-a fost luat în considerare, acela al mării teritoriale care se întinde pe lăţimea de 12 mile marine.

Şi dumneavoastră ştiţi perfect ce înseamnă acest lucru, pentru că în acest interior există un diferend de ani şi ani de zile între statul nostru şi ceea ce se întâmplă acolo.

aş vrea să cred că din punct de vedere al existenţei întregului teritoriu al României, legat de graniţa cu Ucraina, are de câştigat. În primul rând, aş vrea să remarc că la art.12, pct.6 din tratat este prevăzut că realizarea pe apele de frontieră sau pe malurile acestora a oricăror construcţii care pot provoca modificarea albiei acestor ape sau regimului lor de scurgere, se efectuează în conformitate cu înţelegerile bilaterale în vigoare.

Aş vrea să vă rog să fiţi de acord că în Delta Dunării, această minunăţie pe care o are România, există şi un proces prin care se degradează malurile apelor. Bineînţeles că tot în această minunăţie a României există şi o activitate intensă de vânătoare şi de pescuit, care iarăşi în art.16 al tratatului este rezolvată din punct de vedere al posibilităţii rezolvării conflictelor ulterioare.

Dar cel mai important pentru mine şi pentru judeţul pe care-l reprezint în Parlamentul României este art.20. Aş vrea să vă informez că la mila 61 pe Braţul Chilia, aproape de limita apelor de frontieră, de fapt, ostentativ, ucrainenii au plasat un adevărat depozit de 1000 de tone de combustibil. Sigur, asupra părţii comerciale e mai puţin interesant pentru că se duce o activitate de contrabandă, dar asupra teritoriului Deltei Dunării, această barjă cu 1000 de tone de produse petroliere reprezintă un adevărat pericol. Un singur accident al acestei barje lasă România fără o bună parte din Delta Dunării datorită poluării.

Iar în art.20 al tratatului este stipulat în mod deosebit că părţile contractante vor lua măsurile necesare pentru protecţia mediului. Astăzi, România asistă ce se întâmplă pe această barjă care, când arborează un pavilion ucrainean, când arborează un pavilion georgian, oricum, induce în eroare, iar forţele noastre, ale poliţiei de frontieră stau şi veghează tocmai pentru ca să ne salvăm această minunăţie a naturii care există - Delta Dunării.

Din acest punct de vedere, stimaţi colegi, vă invit să votăm acest tratat, să votăm ratificarea lui, pentru că nu face altceva decât să ne aducă un bine în viitor şi în mod deosebit pentru rezolvarea tuturor litigiilor care sunt vechi de ani de zile pe această graniţă.Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva la dezbateri generale. Nu mai doreşte nimeni.

Începem dezbaterea pe articole. La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Majoritatea celor 120 de deputaţi.

La art.unic, dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.unic. Cine este pentru? Mulţumesc. 120 voturi pentru. Ceilalţi n-au votat.

Cu aceasta, stimaţi colegi, proiectul de lege îl vom supune votului final într-o şedinţă pe care o vom comunica.

Mâine la ora 9,30 este şedinţă comună privind proiectul de reorganizare a Guvernului.

Vă doresc o zi bună în comisii. La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,35.