Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, modificată prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Şi vă mulţumesc şi pentru faptul că mi-aţi permis să putem susţine acest proiect de lege, având în vedere programul comisiei.

Domnule preşedinte, este vorba de o propunere legislativă iniţiată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr.115/1996 privind controlul averii demnitarilor.

Este cunoscut faptul că, mai ales în ultima perioadă, au fost subliniate multiple deficienţe ale acestei legi şi ca urmare ale acestor deficienţe, au existat propuneri, inclusiv din partea primului-ministru, a preşedintelui României, mergând la impozitarea cu 90% a averilor ilicite, disputa fiind dacă este vorba de impozitare sau confiscare.

S-a ajuns aici şi datorită faptului că această lege care vizează averile demnitarilor este total ineficientă. Şi o să vă dau un exemplu: prin această lege din 1996 şi prin modificarea ei, prin Legea nr.161/2003, lege privind pachetul anticorupţie, a fost instituită o comisie privind cercetarea averilor demnitarilor, formată din judecători de la Curtea Supremă de Justiţie. Iată, deşi această lege are în acest an 7 ani de existenţă, nici o persoană nu a făcut obiectul cercetării averilor demnitarilor, nici un demnitar nu a intrat sub incidenţa acestei legi.

Ce ne demonstrează acest lucru? Că această lege este inexistentă şi, în consecinţă, ineficientă. De ce este ineficientă? Pentru că mecanismul de control prevăzut iniţial în lege şi menţinut prin Legea anticorupţie, lasă în cazul demnitarilor numai ministrului justiţiei şi procurorului general dreptul de a sesiza comisia cu privire la cercetarea averilor demnitarilor. Şi, în consecinţă, eficienţa acestei legi aţi putut-o observa cu toţii.

Am văzut că şi noul ministru al justiţiei a propus, practic, "deschiderea" acestei legi, reformarea acesteia pentru a face din Legea declarării averilor demnitarilor o lege funcţională. Propunerea noastră exact în această direcţie este formulată.

În privinţa mecanismului de control, am propus şi propunem prin această iniţiativă dreptul oricărei persoane de a putea sesiza Comisia cu privire la declararea averilor demnitarilor şi nu restrângerea acestui drept doar la ministrul justiţiei şi procurorul general.

Considerăm că numai în acest fel această lege poate deveni eficientă şi să-şi atingă scopul pentru care a fost adoptată.

În acelaşi spirit şi în concordanţă cu cele declarate de ministrul justiţiei, şi noi, în 2003, pentru că această propunere datează din mai 2003, am propus instituirea după modelul francez a unei comisii de integritate şi transparenţă, comisie care să verifice solicitările efectuate de către orice persoană cu privire la averile demnitarilor, adică să verifice dacă este concordanţă între declaraţiile făcute în mod public şi oficial de către demnitari şi realităţile faptice.

Acest model a fost unul de succes în Franţa şi credem că această Comisie de integritate şi transparenţă ar putea fi utilă în sistemul românesc. Menţionez că această comisie nu este cea care confiscă averile, ea trimite instanţei de judecată propunerea de confiscare, în cazul în care constată o disproporţie între veniturile declarate şi cele realizate. Deci, nu ţine locul unei instanţe de judecată, dar are prerogativa de a sesiza instanţa de judecată cu un asemenea demers.

Şi, repet, m-am bucurat să văd că noul ministru al justiţiei a preluat această idee, legată de Comisia de integritate şi transparenţă, după modelul francez.

Propunerea legislativă urmăreşte, de asemenea, extinderea obligaţiei de declarare a averilor la toate persoanele care au avut demnităţi sau funcţii publice prevăzute de Legea declarării averilor demnitarilor. Altfel spus, nu numai demnitarii în exerciţiu, ci şi cei care, de-a lungul timpului, de după 1989, au deţinut aceste funcţii.

Considerăm că, într-adevăr, o transparenţă reală şi un control riguros ar putea avea loc numai prin extinderea acestei obligaţii la toate persoanele care au deţinut funcţii publice: dacă au dobândit averile în mod corect, licit, nu trebuie să-i fie nimănui teamă să declare; dacă nu, va trebui să intre sub incidenţa legii. Şi, cu aceasta, rezolvăm şi această problemă şi această, hai să-i spunem, suspiciune care planează în societate, că, ce se întâmplă cu averile celor care le-au dobândit de-a lungul timpului, de-a lungul celor 14 ani, şi că ei nu mai pot face obiectul nici unui control.

Dacă au dobândit averea în mod licit, pot să doarmă liniştiţi. Dacă au dobândit-o în mod ilicit, această lege va avea mecanismele prin care să le ceară socoteală.

Am propus, prin această iniţiativă legislativă, includerea în declaraţia de avere a sumelor de bani sau altor proprietăţi, încredinţate de către alte persoane, precum şi termenii înţelegerii în baza căreia demnitarul deţine bunurile respective, precum şi veniturile, bunurile şi datoriile dobândite sau deţinute de către orice altă persoană, ca agent al său. E vorba de acele averi deţinute prin intermediar, acele bunuri deţinute prin intermediar.

Această lege nu ne oferă o asemenea explicaţie, de exemplu, eu pot să dau o casă de vacanţă, un iaht, care nu este al meu, nu figurează în proprietatea mea şi nu sunt obligat să-l declar, dar eu îl folosesc în viaţa de zi cu zi, pentru că el este trecut în proprietatea altcuiva. Deci, bunurile pe care le deţin prin persoane interpuse ar trebui să fie declarate. Cel puţin, în legislaţia comparată acest lucru există, pentru că este foarte uşor să deţii bunuri, nu pe propriul tău nume sau pe al familiei, ci prin persoane interpuse.

De asemenea, această propunere legislativă urmăreşte înăsprirea pedepselor pentru refuzul de a depune declaraţia de avere, pentru refuzul demnitarului de a se supune procedurilor de control sau pentru completarea cu uşurinţă a acestei declaraţii sau cu sfidarea legii. Şi nu este cazul să accentuez aici, pentru că au fost multiple situaţii, când, de exemplu, la declaraţiile de interese şi la declaraţiile de avere, în loc să fie tratate cu maximă seriozitate, ele au fost completate de către unii colegi, practic, cu sfidarea legii şi ignorând obligaţiile legale.

De asemenea, un ultim punct la care mă voi referi, am considerat că este util ca în cadrul activităţii de control al averilor demnitarilor să cunoaştem următoarele informaţii, prin includerea în declaraţia de avere, pentru fiecare persoană, a menţiunii dacă a obţinut credite, ca persoană fizică, cu dobândă preferenţială, de la: Bancorex, Banca Agricolă, Bankoop, Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internaţională a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare, pentru a şti exact, în mod transparent, dacă, iată, persoanele, care, în acest moment (şi nu mă refer aici la parlamentari, la toţi demnitarii din Guvern, ministere), au avut sau nu legătură cu marile falimente bancare de după 1989.

Şi, în ultimul rând, considerăm că o asemenea propunere legislativă nu trebuie să lase în afara menţiunilor societăţile comerciale deţinute de un demnitar, prin menţionarea expresă a bilanţului contabil, a numărului de acţiuni şi a valorii contabile a acestora. Simpla declarare a faptului că deţii acţiuni nu este un argument suficient, bilanţul contabil, numărul de acţiuni şi valoarea contabilă a acestora ar fi un argument util şi transparent, în ceea ce priveşte modul în care demnitarul completează declaraţia de avere şi gestionează interesul public.

Domnule preşedinte, această propunere legislativă a făcut obiectul unei dezbateri în plen, a fost retrimisă la comisie. Din nefericire, fiind implicat în Comisia electorală, nu am putut participa la dezbaterea din comisie şi propunerea comisiei este de respingere.

Având în vedere şi noua ofensivă a ministrului justiţiei, pe care a declanşat-o împotriva corupţiei (am văzut site-ul pe internet al ministrului justiţiei cu măsurile anticorupţie şi multe din măsurile noastre se regăsesc în propunerile formulate de acesta), pentru a putea avea în comisie o dezbatere reală pe marginea măsurilor anticorupţie, vă propun, domnule preşedinte, să acceptaţi retrimiterea la comisie, şi nu respingerea, acestei propuneri legislative, aşa cum este formulată concluzia în raportul comisiei, pentru că a fi discutată împreună cu celelalte măsuri propuse de ministrul justiţiei.

Evident că ideal ar fi (şi acesta ar fi, poate, un important pas înainte), ca ea să fie acceptată şi adoptată astăzi, însă, ar fi o premieră în viaţa publică parlamentară din acest mandat. Dar, dacă dumneavoastră nu veţi accepta admiterea propunerii legislative, retrimiterea ei la comisie, pentru a fi discutată împreună cu celelalte propuneri ale Ministerului Justiţiei, ar fi o soluţie binevenită, pentru a putea găsi soluţii eficiente.

Menţionez faptul că nu este o propunere legislativă care să aibă termenul scadent de 45 de zile, după noua procedură constituţională, este o propunere legislativă înaintată în 26 mai 2003, pe procedura veche, deci, nu ar fi un impediment procedural, din acest punct de vedere. Evident, rămâne ca dumneavoastră să apreciaţi demersul nostru constructiv, dorinţa pe care o avem, de a veni cu soluţii eficiente la perfecţionarea mecanismului legislativ de control al averilor demnitarilor. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să supun atenţiei dumneavoastră faptul că această propunere legislativă a fost discutată în Comisia juridică, prima dată, în 9 decembrie 2003, a doua oară, în data de 17 martie. Dacă vă uitaţi la iniţiatori, alături de domnul Boc sunt toţi reprezentanţii Partidului Democrat. În comisie, foarte mulţi din colegii dumnealui, au venit şi au susţinut-o.

Eu aş vrea să vă spun că, atât prima dată, cât şi a doua oară, comisia nu a fost de acord sau nu a acceptat punctul de vedere al iniţiatorilor, ţinând cont că o parte din elementele propuse pentru a fi cuprinse în declaraţia de avere au un caracter personal, iar prin adoptarea modificării respective s-ar aduce atingere dreptului constituţional la viaţă intimă, familială şi privată, conform art. 26 din Constituţie.

Fiind o cerere sau o solicitare a colegului meu, pentru a fi retrimisă la comisie, supun plenului această solicitare.

Domnul Constantin Niţă:

De ce nu mă lăsaţi să supun la vot şi după aceea intrăm în dezbateri generale. (Se adresează domnului Dan Brudaşcu)

Domnule ministru, doriţi şi dumneavoastră să interveniţi? Adică, Guvernul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că, faţă de reactivarea problemei şi de unele discuţii şi comentarii care se fac pe marginea ei şi cu atât mai mult cu cât domnul deputat Emil Boc nu a fost la comisie în ziua când s-a dezbătut această propunere legislativă, fiind, aşa cum a declarat aici, membru al Comisiei pentru elaborarea propunerilor legislative electorale, suntem de acord să fie retrimisă la comisie. Mai ales că este bine ca şi ministrul justiţiei, care şi-a exprimat opinia în legătură cu această problemă, să participe şi, în final, comisia să găsească soluţia care va fi cea mai potrivită.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Mulţumesc foarte mult

Pentru 1 minute, domnule Brudaşcu, nu pot să nu vă dau cuvântul, având în vedere că vă cunosc de vreo 25 de ani.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, mulţumesc frumos.

Apreciez eleganţa domnului ministru Gaspar, pentru trimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

Reamintesc că pe ordinea de zi este înscris şi PL 13/2002, puţin mai vechi decât această iniţiativă democrată, care se referă tot la declaraţia de avere şi controlul veridicităţii acesteia. Ca urmare, vă solicit, în acelaşi spirit şi în aceeaşi eleganţă, să aveţi în vedere dezbaterea şi a acestei propuneri legislative a PRM-ului, poate se completează cele două propuneri legislative şi rezultă un text, care să fie deosebit de eficient în combaterea posibilelor fraude şi în asigurarea transparenţei necesare pentru această categorie de demnitari, magistraţi, funcţionari publici şi persoane cu funcţii de conducere.

Domnul Constantin Niţă:

Sperăm că şi comisia va ţine cont de acest lucru.