Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 septembrie 2004
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 septembrie 2004 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 septembrie 2004
 |
7. | Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. | |||
consulta fisa PL nr. 420/2004 |
|||||
| ................................................ | |
|
Cu aceasta, daţi-mi voie să intrăm în ordinea de zi afectată dezbaterilor legislative. Începem cu proiectul de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi dau cuvântul domnului vicepreşedinte Hrebenciuc, preşedintele Comisiei electorale, pentru a prezenta acest proiect. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi face o deosebită plăcere să prezint astăzi în plenul Camerei Deputaţilor cel mai important proiect întocmit de Comisia parlamentară specială pentru elaborarea propunerilor legislative electorale. Este vorba de proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Doresc să remarc şi de această dată faptul că reglementarea prezentată constituie rodul unui exerciţiu democratic materializat în primul rând în colaborarea care s-a manifestat între reprezentanţii partidelor politice parlamentare din comisie. Cu excepţia unor probleme eminamente politice, membrii comisiei au înţeles de cele mai multe ori să-şi armonizeze abordările cu finalitatea găsirii soluţiilor optime pentru această reglementare ale cărei dispoziţii sunt în cea mai mare parte de natură tehnică. Totodată, ţin să vă menţionez şi faptul că în stadiul formulării soluţiilor de fond pe care se bazează această reglementare, la lucrările comisiei au fost invitaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, mă refer aici la Asociaţia pro-democraţia şi Societatea academică română, precum şi ai Clubului român de presă. Aceştia au luat cunoştinţă în mod direct despre soluţiile şi preocupările partidelor politice parlamentare şi, de asemenea, şi-au împărtăşit propria viziune asupra aspectelor ce necesitau soluţionarea. În privinţa conţinutului reglementării ne-am propus să oferim o lege care să fie încât mai mare măsură în concordanţă cu circumstanţele şi imperativele societăţii româneşti actuale. Ea se bazează pe sistemul scrutinului de listă, repartizarea mandatelor potrivit principiului reprezentării proporţionale şi depunerea candidaturilor independente, ca alternativă la scrutinul de listă. Astfel, am preluat din reglementarea în vigoare prevederile care şi-au dovedit viabilitatea de-a lungul timpului, iar pe de altă parte am urmărit să eliminăm sau să corectăm acele soluţii care nu mai corespundeau realităţilor actuale. Totodată, am introdus în cuprinsul reglementării prevederi noi, impuse fie de experienţa anterioară, fie de noile prevederi constituţionale. Dintre prevederile cu caracter de noutate, menţionez pe cele referitoare la autoritatea electorală permanentă, componenţa biroului electoral central, organizarea secţiilor de vot sau durata campaniei electorale. De asemenea, se dă posibilitatea preşedintelui României aflat în funcţie de a candida ca independent pe listele unui partid politic pentru obţinerea unui mandat de deputat sau de senator, dacă la data alegerilor se află în ultimele 3 luni ale mandatului constituţional. Nu în ultimul rând sunt prevăzute reguli pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi şi candidaţi independenţi. Având în vedere cele prezentate, vă rog să fiţi de acord cu proiectul de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi să-i acordaţi votul dumneavoastră Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Din partea grupurilor parlamentare, cine doreşte să intervină la dezbateri generale? Poftiţi, din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Vasilescu Nicolae. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege privind îmbunătăţirea sistemului electoral, întemeiat pe pluralism politic şi pe garanţiile democraţiei constituţionale care asigură libertatea votului în condiţiile garantării efective a liberei expresii a voinţei alegătorilor în desemnarea reprezentanţilor lor, este o necesitare recunoscută de majoritatea forţelor politice şi sociale din România. Comisia comună a celor două Camere al Parlamentului, însărcinată cu elaborarea propunerilor legislative electorale, a elaborat propunerea legislativă supusă dezbaterii, care stabileşte cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului. Apreciem că în propunerea legislativă se regăsesc într-o relaţie organică, pluralismul politic, reprezentarea proporţională, dreptul minorităţilor naţionale de a fi reprezentate în anumite condiţii în Parlamentul ţării, o procedură flexibilă pentru contenciosul electoral. În consecinţă, propunerea legislativă îmbunătăţeşte cadrul legislativ al sistemului electoral românesc. Grupul parlamentar al PRM susţine votul proporţional ca expresie a democraţiei participative şi reprezentării aproape în integritatea lor a opţiunilor politice. Numărul de parlamentari se înscrie în media europeană, iar micşorarea numărului de parlamentari este proporţională cu scăderea populaţiei României, rezultată din ultimul recensământ. Grupul parlamentar al PRM consideră că cetăţenii de naţionalitate română rezidenţi în judeţele Harghita şi Covasna au dreptul la reprezentare parlamentară şi, ca urmare, noi vom susţine acest amendament motivat, în primul rând, pentru acordarea posibilităţii persoanelor de cetăţenie română şi în acelaşi timp de etnie română din judeţele Harghita şi Covasna să-şi trimită în Parlament în mod automat un deputat, în situaţia în care nici unul dintre ei, candidând ca independent sau pe listele vreunui partid sau coaliţie de partide, nu obţine numărul minim de voturi necesare. Considerăm că proiectul de lege conţine unele prevederi care limitează posibilitatea de fraudare, inclusiv prin diversificarea sancţiunilor şi chiar o creştere a pedepselor aplicate. Totuşi, apreciem că propunerea noastră ca buletinele de vot să fie tipărite la Monitorul Oficial al României şi prevăzute cu elemente de siguranţă ar fi eliminat orice suspiciune privind rezultatul alegerilor. De asemenea, noi credem că pentru o democraţie participativă şi o reprezentativitate a celor aleşi este necesar ca alegerile să fie validate numai dacă şi-a exprimat votul majoritatea celor înscrişi în listele permanente şi în listele speciale. Considerăm totuşi că Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu autoritatea electorală permanentă ar trebui să asigure realizarea şi distribuirea cărţilor de alegători pentru aceste alegeri. Menţionăm, de asemenea, că Grupul parlamentar al PRM a fost activ în această comisie, făcând o serie de amendamente, unele admise, altele respinse. În consecinţă, Grupul nostru parlamentar susţine cele două proiecte de lege şi va vota în consecinţă. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Ioan Onisei, din partea Grupului parlamentar al PD. Dacă mai doreşte cineva să se înscrie la cuvânt? |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am avut şi eu onoarea să fac parte din Comisia parlamentară specială pentru redactarea propunerilor legislative privind legile electorale. Nu pot însă afirma că am avut şi satisfacţia. E drept că majoritatea membrilor comisiei au muncit mult şi s-au străduit să facă o treabă bună. Noi, înşine, cei 4 reprezentanţi ai Alianţei DA - PNL-PD, din comisie am depus, de exemplu, 107 amendamente la propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Amendamentele alianţei vizează în primul rând asigurarea unui proces electoral cât mai transparent şi coerent, preîntâmpinarea şi sancţionarea oricăror operaţiuni de natură să perturbe sau să influenţeze organizarea şi desfăşurarea scrutinului, consemnarea şi validarea corectă a rezultatelor acestuia. Din păcate, pentru PD şi PNL şi, mai ales, pentru cetăţenii cu drept de vot, cele mai multe şi cele mai importante amendamente formulate de reprezentanţii Alianţei "Dreptate şi Adevăr" au fost respinse. Mai mult decât atât, faţă de varianta adoptată de Senat, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor a introdus în comisie şi a impus prin vot o serie de amendamente care demonstrează că actualul partid de guvernământ va încerca să fraudeze legal alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Astfel, o prevedere deosebit de gravă o constituie cea de la art.5 alin.6 din proiect, care stipulează: "Preşedintele României aflat în funcţie la data alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului poate candida ca independent pe listele unui partid politic pentru obţinerea unui mandat de deputat sau senator, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului. Prin acest amendament PSD îşi bate joc de prevederile constituţionale şi trimite în derizoriu instituţia preşedintelui României. Dacă această prevedere din propunerea legislativă va fi adoptată, deputaţii Alianţei "Dreptate şi Adevăr", Grupurile parlamentare ale PD şi PNL, vor cere domnului preşedinte Ion Iliescu să nu promulge legea pentru a ne demonstra dacă veghează sau nu la respectarea Constituţiei şi, de asemenea, vom ataca la Curtea Constituţională propunerea legislativă, întrucât ea încalcă dispoziţiile legii supreme. Art.23 din proiect prevede ca în străinătate să se organizeze secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi în localităţile unde: "se găsesc grupuri de cel puţin 50 de cetăţeni români cu drept de vot". PSD a propus ca biroul electoral al secţiilor de votare din străinătate să se constituie dintr-un preşedinte desemnat de şeful misiunii diplomatice şi din doi membri stabiliţi de Biroul Electoral Central prin tragere la sorţi dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe cu consultarea, chipurile, a partidelor politice parlamentare. Având în vedre numărul foarte mare al cetăţenilor români care lucrează în străinătate, pentru desfăşurarea unui proces electoral corect şi transparent, noi, reprezentanţii Alianţei D.A. - PNL-PD, am propus ca în componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate să se includă şi câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare. Participarea acestora ar urma să se asigure pe cheltuiala partidelor politice care i-a desemnat. PSD a respins acest amendament, demonstrând încă o dată că încearcă să impună o lege care să facă posibilă frauda electorală. Faţă de câte buletine de vot vor fi scoase din urnele plasate în acele secţii de votare din străinătate, cine va şti câţi români au votat cu adevărat. Cât despre cu cine au votat, cei trecuţi doar pe liste, răspunsul este previzibil. Un alt aspect care este de natură să influenţeze desfăşurarea campaniei electorale şi rezultatele scrutinului se referă la posibilitatea prefecţilor şi subprefecţilor de a candida, precum şi de a participa la acţiunile din campania electorală. Noi am propus ca prefecţii sau subprefecţii, dacă vor să candideze, să demisioneze din aceste funcţii cu cel puţin 60 de zile înainte de data scrutinului şi, fireşte, cei care le vor lua locul să nu aibă dreptul să participe la acţiunile din campania electorală. În ceea ce priveşte ceea ce mass-media, cetăţenii şi noi înşine denumim generic mita electorală, am insistat să se păstreze prevederile din Legea nr.67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale care incriminează, vă amintesc, "promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, ori în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat independent". PSD-ul a scos prima teză din acest articol, aşadar, liber la mita electorală în timpul campaniei electorale. Cum bine ştiţi, societatea civilă, prin vocea domnului Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro-Democraţia, ne semnalează la rândul ei că proiectul pe care îl vom dezbate conţine: "o serie de reglementări ce pot afecta procesul de vot" şi că: "în condiţiile date, riscul de fraudare a alegerilor este mare". Pro-Democraţia ne semnalează nu mai puţin de 7 categorii de motive care pot să susţină afirmaţia gravă, dar adevărată, şi anume: legea va face legală frauda electorală. În final, îmi îngădui să preiau, pentru că mi-o însuşesc, concluzia domnului Adrian Sorescu, director executiv al Asociaţiei Pro-Democraţia: "Dacă lucrurile vor române cum a propus comisia, după părerea mea, la toamnă ne vom duce degeaba să votăm". Dacă propunerea legislativă va rămâne în forma susţinută de PSD, noi, Grupurile parlamentare ale PD şi PNL, în numele Alianţei D.A. - "Dreptate şi Adevăr" nu vom vota această lege. Nu vrem să fim părtaşi la încălcarea Constituţiei şi legalizarea fraudei electorale. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc. Şi colegii dumneavoastră din Alianţă au subliniat acest lucru. Are cuvântul domnul Titu Gheorghiof. Dar să înţeleg că domnul Onisei a vorbit în numele Alianţei? |
|
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru grija pe care o purtaţi Alianţei. Asta înseamnă că tot mai mult vă îngrijorează faptul că Alianţa este cel mai redutabil adversar al dumneavoastră. Noi vă mulţumim. V-aş ruga, potrivit prevederilor regulamentului Camerei Deputaţilor, care este lege pentru toţi colegii mei, având în vedere funcţia de preşedinte, ca moderator şi cel care conduce ca atare desfăşurarea lucrărilor Camerei, să atrageţi atenţia că orice întrerupere de la acest microfon poate să dea posibilitatea la replici. Vorbesc în numele Partidului Naţional Liberal, membru al Alianţei "Dreptate şi Adevăr" - P.N.L.-P.D. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Procesul democratic pe care noi l-am început în '89, aţi văzut şi dumneavoastră, cel puţin până în prezent, în permanenţă o spuneţi că suntem în tranziţie. Acest proces democratic, şi mai precis drepturile electorale pe care noi în permanenţă încercăm să le apărăm, şi prin legi încercăm să perfecţionăm accesul la drepturile constituţionale şi libertăţile care sunt stipulate în Constituţie, deci drepturile electorale constituie fundamentul unei democraţii parlamentare. Este adevărat, este adevărat şi nimeni nu o poate contesta că, în această comisie specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului României, am făcut şi am depus toate eforturile, pentru că, cel puţin, această lege care reglementează alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României să fie o respectare în totalitate a drepturilor cetăţeanului de a-şi exercita votul în deplină cunoştinţă, liber şi fără nici o imixtiune. Am dorit şi dorim în continuare ca acest proces să nu fie influenţat, sub nici o formă, de nimeni, pentru ca într-adevăr atunci când vom încheia acest proces de exercitare a dreptului de vot să nu putem spune că s-au produs ilegalităţi, că s-au produs - poate cuvântul este prea tare - fraude la legi. Domnule preşedinte, Partidul Naţional Liberal a urmărit în permanenţă şi ştiţi, şi domnul preşedinte al acestei comisii speciale, Hrebenciuc, ştie, am depus şi acea iniţiativă legislativă cu privire la votul uninominal. Am înţeles puterea votului şi în comisie. Am acceptat puterea votului şi în comisie, dar nu putem, domnule preşedinte, să acceptăm un lucru: să fim determinaţi ca să votăm prevederi cuprinse într-o lege, Legea electorală, care contrazice prevederile constituţionale. Amendamentele pe care Alianţa D.A. "Dreptate şi Adevăr" - P.N.L.-P.D. l-a depus, în număr de 107, au dorit să fie garantul unei desfăşurări a procesului electoral, liber şi neinfluenţat nici chiar de Putere. Am solicitat, şi ştiţi bine, ideea de a nu se încălca prevederile art.80 şi 83 din Constituţie cu privire la preşedinte. Am înţeles atunci obiecţiile dumneavoastră. Este adevărat, puteaţi sau puteţi să ne vorbiţi de precedente în această materie. Dar, este adevărat că şi noi putem să ridicăm prevederile Legii partidelor politice, care interzice "independent" pe listele partidelor politice. Domnule preşedinte, Dar de aici şi până a observa că întregul proces electoral stă sub semnul unor dubii, dubii cu privire la modalitatea corectă de desfăşurare a acestui proces electoral, de organizare, de vot şi de numărare a voturilor, pentru că nouă ne este greu să acceptăm ideea, şi am depus amendamente în acest sens, în care am solicitat să se elimine posibilitatea ca pentru români, respectând drepturile românilor din străinătate, dar pentru situaţia celor care sunt în străinătate să creăm secţii de vot pentru localităţile unde sunt cel puţin 50 de cetăţeni români cu drepturi de vot. Dacă acceptăm ideea că în străinătate sunt 1.000.000 de români cu drepturi de vot, să nu spunem că sunt 50 în fiecare localitate, 1.000 în fiecare localitate sunt 1.000 de secţii de vot. Cine le controlează? Pentru că v-am solicitat să permiteţi partidelor politice să aibă observatori, să aibă reprezentanţi în aceste secţii de vot; nu aţi fost de acord şi aţi lăsat la îndemâna cui? A mâinii lungi a Puterii, care este reprezentantul misiunii diplomatice. Mâna lungă a Puterii va supraveghea acest proces. Nu 1.000.000 de voturi, nu 500.000 de voturi, 300.000 de voturi ale unui român care stă în sudul ţării sau în nordul ţării se colectează în Bucureşti. Cui îi foloseşte? Asta întrebăm, cui îi foloseşte? Eu nu cred că Puterii, pentru că dacă aş crede că Puterii, atunci aş putea să spun: "S-ar putea întâmpla o fraudă", dar nu vreau să cred că se poate întâmpla o fraudă. Sunt sigur că şi dumneavoastră nu doriţi lucrul ăsta. Şi atunci haideţi să acceptăm că avem necesarul de a avea o lege corectă, o lege care să respecte prevederile constituţionale şi o lege care să respecte prevederile Legii partidelor politice. Dacă nici acest lucru nu se doreşte, şi din 107 amendamente ne-aţi admis şi nouă, este adevărat, cele de corectură, iar cele de fond nu, atunci Partidul Naţional Liberal împreună cu aliatul din Alianţa "Dreptate şi Adevăr" - P.N.L.-P.D. vor vota împotrivă, aşa cum au făcut-o şi în această comisie specială. Vă mulţumim. (Aplauze din partea Alianţei "D.A." - P.N.L.-P.D.) |
|
|
Şi eu vă mulţumesc, şi vă promit că o să fiu foarte sobru de câte ori luaţi cuvântul, ca să nu vă enervez. Din partea grupurilor parlamentare, distinse coleg Tăriceanu, ia cuvântul în numele liberalilor un singur reprezentant. Domnul Viorel Hrebenciuc. |
|
|
Vorbesc din partea grupului parlamentar al P.S.D. Aş vrea să reamintesc colegilor noştri de la Alianţă şi tuturor colegilor prezenţi în această sală, care au aprobat înfiinţarea acestei comisii speciale pentru aceste legi, următoarele chestiuni: Atunci când a fost aprobată comisia specială am discutat de trei legi: privind alegerile locale, alegerile generale şi alegerile prezidenţiale. Ştiţi foarte bine că toate partidele am avut idei diferite despre cum trebuie să arate cele trei legi, şi am negociat cu toate partidele un set de principii generale privitor la toate cele trei legi. Este foarte clar că noi, la vremea respectivă, am cedat o serie întreagă de chestiuni la Legea privind alegerile locale. Ţin să vă amintesc că noi propusesem un singur tur pentru alegerile de primar; dumneavoastră aţi susţinut necesitatea celor două tururi ş.a.m.d. Am avut tot felul de prevederi la care noi, cei din P.S.D., am cedat, şi care au fost prinse în Legea alegerilor locale, şi pe care lege am votat-o cu toţii în unanimitate. Normal, cedând la legea alegerilor locale, o parte dintre dumneavoastră au cedat la Legea alegerilor generale. Şi, ţin să vă amintesc - de exemplu - discuţiile care au fost în cadrul comisiei, în legătură cu candidatura domnului preşedinte Iliescu. Ilustrul dumneavoastră absent de astăzi, domnul Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, era unul din cei patru reprezentanţi ai Alianţei, m-a întrebat la un moment dat, la modul direct: "Domnule Hrebenciuc, de ce ţineţi să aveţi candidaţi independenţi pe listele de partid? La cine vă referiţi? "Spaima domniei sale era aceea că vrem să punem preoţi pe listele de candidaţi ai partidelor. I-am spus că nu vrem acest lucru decât pentru domnul preşedinte Iliescu. Mi-a răspuns: "Domnule Hrebenciuc, vă mulţumesc pentru sinceritate, şi suntem de acord". Această chestiune a fost introdusă într-un pachet de negociere; am aprobat Legea alegerilor locale; într-un fel acum Alianţa este cu sacii în căruţă, ca să mă exprim în această manieră, iar la Legea alegerilor generale, într-adevăr, Alianţa a depus 107 amendamente, şi ţin să-i amintesc distinsului meu coleg, domnul Onisei, faptul că au venit cu aceste amendamente, perfect regulamentar de altfel, exact în ziua în care se discuta în comisie ultima formă a acestei legi. Erau 258 de amendamente depuse de colegii noştri de la toate partidele, cu timpul respectiv: 30 zile, 5 zile, exact cum prevede regulamentul. Domnul Onisei cred că a fost extrem de ocupat în această vară, nu a avut timp, şi în ultima noapte a scris 107 amendamente pe care mi le-a trimis cu o zi înainte, pe la ora 14,00 la cabinet. i-am zis: "Domnule Onisei, le discutăm în comisie, pentru că este dreptul dumneavoastră, de membru al comisiei, să le discutăm"; dar cele 107 amendamente ieşeau acum din toate canalele pe care le stabilisem, nu toate, dar mare parte dintre ele. Am discutat fiecare amendament în parte din cele 107. M-aş referi doar la cel cu secţia de vot din străinătate. Am să mă refer şi la celelalte dacă doriţi. Nu avem nimic împotrivă ca partidele să aibă reprezentanţi în secţia de vot din străinătate, dar să le aibă pe cheltuiala lor. Pentru că, dacă ţineţi minte, în comisie am discutat la un moment dat şi v-am făcut calculul că, dacă avem 100 de secţii de vot şi Guvernul trebuie să trimită reprezentanţi ai partidelor în cele 100 secţii de vot, dacă trimite câte 5 reprezentanţi (şi v-am făcut un calcul) sunt nişte milioane de dolari care nu cred că vor da bine. Dacă vreţi să trimiteţi pe cheltuiala fiecărui partid, nu avem nimic împotrivă. Ţin să vă amintesc că această obsesie a voturilor din străinătate am avut-o începând din '92 - '96 - 2000. Şi tot cu acest prilej ţin să vă amintesc că voturile românilor din străinătate, care erau milioane şi până să meargă la muncă, sunt în jur de treizeci şi ceva de mii de voturi care împart matematic între toate partidele, şi în general numărul de voturi care se obţin din acestea nu reprezintă decât un singur deputat din cei 484, câţi erau până în prezent. Deci, eu nu cred că mai mult de unu sau doi deputaţi este miza voturilor din străinătate. Dar vă spun, de la început, că pe cheltuiala părţilor suntem de acord să se facă acest lucru, cum de altfel v-am spus şi în comisie, şi v-am rugat să prezentaţi amendamentul în plen, pentru că nu vreau să credeţi cumva că e mâna lungă a Puterii, prin diplomaţii ei, urmăreşte nu ştiu ce fel de interese. Sunteţi liberi să... şi o să fim de acord să aveţi reprezentanţi în aceste secţii de vot. Dar nu vă faceţi iluzii că mai mult de 50.000 voturi din străinătate nu se vor aduna, pentru toate partidele, nu pentru unul. Vom trăi şi vom vedea. ţin foarte mult la seriozitatea în politică, şi mă doare, efectiv, când după ce am negociat acest pachet de lege, cu reprezentanţi ai celor două partide, astăzi discutăm ca şi când nu s-a făcut nici un fel de negociere, în contextul în care, ţin vă reamintesc, stimaţi colegi, că şi reprezentanţii dumneavoastră care sunt membri ai Senatului, au votat în unanimitate această lege, cu amendamentele respective. Astăzi, în ultima zi, când ne apropiem de campania electorală, aveţi cu totul alte idei, şi-mi pare rău că daţi această dovadă de, eu ştiu, lipsă de..., de faptul că nu vă ţineţi de un cuvânt pe care l-aţi dat şi întoarceţi aceste lucruri după interesul de moment. Este un lucru extrem de negativ pentru viitorul dumneavoastră politic. Nu înseamnă că mă îngrijorează neapărat viitorul dumneavoastră politic, dar pune sub semnul întrebării orice fel de discuţie sau negociere pe care le vom face în viitor. Pentru că aţi vorbit de Prodemocraţia şi de proiectul de lege pe care l-aţi susţinut: n-aş fi vrut să fiţi în locul colegilor dumneavoastră care au fost reprezentanţi în Comisia electorală, să vedeţi feţele domniilor lor atunci când cei de la Prodemocraţia şi-au prezentat proiectul de lege. Pe lângă faptul că au luat cunoştinţă de proiectul de lege abia în comisie, dacă ar fi să discutăm acel proiect de lege, am ajunge de hazul lumii. Pe lângă faptul că era anticonstituţională, nici care prezentau proiectul, mă refer la ilustrul domn Sorescu, pe care l-a citat domnul Onisei nu ştia în ce constă proiectul de lege. Trec peste faptul că erau deputaţi care candidau în mai multe judeţe, că se făceau în loc de circumscripţii cu totul şi cu totul alte chestiuni. era o penibilitate. Şi, deşi, cu toţii eraţi de acord că în substrat nu sunteţi de acord cu acel proiect de lege, dar asta este politica, trebuie să facem acest lucru. Mă bucur că, măcar aici, la votul uninominal vă supuneţi votului majoritar, ca să spun aşa. Pentru că, ştiţi foarte bine că Societatea Academică Română nu a fost de acord cu proiectul de vot uninominal pe care noi, cei din P.S.D., l-am propus din anul 2000, nu de-acum, şi l-am avut şi în programul electoral din anul 2000; nu aţi fost de acord cu el, pentru că acesta era, de fapt, adevăratul vot uninominal. Obsesia fraudei în alegeri! Stimaţi colegi, Referitor la mita electorală am fost de acord, în general, cam cu tot ce s-a propus. Nu-mi dau seama exact la ce se referă domnul Onisei acum, dar am rugămintea să nu mai vorbiţi atât de fraudă, pentru că frauda aceasta, absolut cvasi inexistentă, nu are cum influenţa decisiv nici un fel de alegeri. Şi spun acest lucru în deplină cunoştinţă de cauză, după o practică îndelungată în ceea ce înseamnă organizarea alegerilor şi campaniile electorale în alegeri. Închei, prin a vă ruga să vă păstraţi cuvântul pe care vi l-aţi dat, dacă puteţi, iar dacă nu puteţi, aceasta este viaţa. (Aplauze din partea Grupului P.S.D.) |
|
|
Stimate domnule coleg Berceanu, potrivit art.95 din Regulamentul Camerei, la dezbaterile generale, din partea unui grup parlamentar ia cuvântul un singur om. |
|
Vreau dreptul la replică! |
|
|
|
Dreptul la replică nu-l poate cere decât cel mult liderul grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, care a fost vizat direct. Nu am auzit nimic să se spună despre Partidul Democrat în această chestiune. (Rumoare din partea Alianţei "D.A.") |
|
Din partea Alianţei! |
|
|
|
Alianţa nu este, deocamdată, forţă politică parlamentară înregistrată. Deocamdată, vă comportaţi ca două grupuri parlamentare distincte, şi eu, după regulament, îl respect şi vă asigur că-l ştiu foarte bine. |
|
Din partea P.D.-ului. |
|
|
|
Nu, Partidul Democrat nu a fost evocat pentru a pretinde un drept la replică. |
|
A fost domnul Emil Boc. |
|
|
|
Domnul Emil Boc nu mai este parlamentar şi l-a evocat de bine. Îmi pare rău. Deci, când veţi ajunge la textul la care s-a referit domnul Hrebenciuc, veţi putea veni, şi sunt sigur că veniţi. (Rumoare) Eu v-am spus cine ar avea dreptul aici la replică, şi nu dumneavoastră. Domnule Pambuccian, vă rog să luaţi cuvântul. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Încă de la început, vreau să le mulţumesc colegilor mei din grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, care m-au desemnat în două comisii: în cea pentru revizuirea Constituţiei şi cea pentru legile electorale. Pentru mine a fost o experienţă mai mult decât interesantă. Am primit de la grupul parlamentar din care fac parte un mandat şi acum când acest mandat este aproape de încheierea sa, prin votul, sper, de astăzi dat de Cameră Legii alegerilor generale, pot să consider că într-o proporţie suficient de mare a fost îndeplinit. O chestiune cu care Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale m-a mandatat a fost cea ca formula de vot pe care s-o propunem să fie cea de vot proporţional. Lucrul acesta se întâmplă, şi considerăm că lucrul acesta este bun, pentru că din toate simulările pe care le-am văzut, este formula de vot care distorsionează cel mai puţin voinţa electoratului. Este un lucru pe care noi, de la bun început, l-am considerat aşa, şi simulările, repet, au dovedit că aşa este. Al doilea lucru pentru care am fost mandatat, şi voi vorbi mai mult despre acesta decât despre chestiuni de ordin general, acestea au fost deja dezbătute de antevorbitori, a fost partea din Legea alegerilor generale care tratează problematica minorităţilor naţionale. O primă observaţie pe care doresc s-o fac aici este că, este a doua oară, după Legea alegerilor locale, când s-a văzut extrem de clar că ne lipseşte o Lege a minorităţilor naţionale, care să definească ce înseamnă lucrul acesta şi să enumere cine sunt minorităţile naţionale în România. Lucrul acesta este rezolvat în alte sisteme legislative, şi sper că se va întâmpla şi la noi, mai ales că în noua Constituţie a României este prevăzut acest lucru. În lipsa acestei legi am suplinit această carenţă cu anumite prevederi specifice pe care noi le considerăm acoperitoare. În ultimii şase, şapte, opt ani chiar, grupul nostru parlamentar a avut o serie de completări ale legislaţiei electorale din acel moment, completări pe care cu satisfacţie le regăsim în actualul proiect al Legii electorale, deci şi din acest punct de vedere consider că mandatul încredinţat de grupul parlamentar din care fac parte a fost atins. Există o singură problemă în care acest mandat nu a putut să fie realizat. El se referă la faptul că, în momentul de faţă, pragul necesar minorităţilor naţionale pentru a accede în Parlament este de două ori mai mare decât cel care a fost înainte. Sigur, multă lume poate să spună că acest prag nu mai este un prag atât de periculos cât a fost la un moment dat vehiculat în discuţiile din comisie. Dar această majorare de prag, stimaţi colegi, pentru noi poate reprezenta un precedent periculos. Şi, din acest punct de vedere, probabil, că atunci când va veni locul articolului, noi o să pledăm cu sau fără şanse pentru menţinerea pragului de până acum. Sigur, spuneam că în linii mari, ceea ce ne-am propus ca obiective a fost atins. Mai există, însă, încă un obiectiv pe care noi ni l-am propus şi care are caracter general, şi pe care nu am putut să-l atingem, şi aici chiar nu înţeleg de ce. Este o propunere pe care am formulat-o ca amendament, în care propuneam ca listele electorale să poată fi depuse nu doar pe hârtie şi scrisă de mână, ci şi în formă electronică, dacă cineva doreşte să facă lucrul acesta. Este în perfectă consonanţă cererea noastră cu legislaţia în vigoare, cu Legea semnăturii electronice. Era un mod foarte comod, foarte civilizat şi foarte rapid de a depune candidaturile, şi mai ales foarte sigur, mult mai sigur decât orice formulă pe hârtie, pentru că practic documentele semnate electronic nu pot fi falsificate în nici un fel. Sigur, aici a fost o serie de discuţii în cadrul comisiei, legate mai degrabă de infrastructură, de logistica necesară pentru aşa ceva. Nu cred că era o problemă. Rugămintea noastră ar fi: în timpul care ne rămâne până la acel articol, poate să reflectăm puţin şi să acceptăm această propunere, care - din nou - nu este o chestiune care să oblige pe cineva să depună într-o anumită manieră, ci să permită pe cei care doresc să depună aşa documentele, să o facă. În final, aş vrea să spun că atmosfera în interiorul comisiei, şi aceea în care am revizuit Constituţia, şi în această comisie, în care ne-am aplecat asupra legilor electorale, a fost una foarte, foarte bună, o atmosferă de lucru foarte bună, în care toţi colegii cu care am lucrat au dovedit foarte, foarte multă competenţă. Vreau să le mulţumesc pentru modul foarte corect în care am colaborat şi sper că în timpul votului pe articole şi aceste două, mărunte pentru marea majoritate a dumneavoastră, importante pentru grupul nostru parlamentar, dorinţe ar putea să devină şi ele realitate. Aşa aş putea să spun că mandatul meu a fost îndeplinit în proporţie de sută la sută. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, S-au terminat dezbaterile generale. Trecem la dezbaterea pe articole. Aş ruga pe toţi deputaţii care au depus amendamente şi care au fost respinse, să fie atenţi la articolele pe care le discutăm şi cei care înţeleg să le susţină să intervină pentru că noi vom urmări textele din proiectul de lege şi amendamentele admise ale comisiei. Cu aceste precizări vă întreb dacă la titlul legii aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Art.1, 2 şi 3 - unde nu sunt amendamente. Adoptate în unanimitate. Poftiţi, vă rog, domnule Toro. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Împreună cu colegul meu, domnul deputat Szilaghi Zolt, am depus o serie de amendamente la acest proiect de lege, amendamente care, din păcate, se regăsesc la amendamente respinse în acest raport pe care îl aveţi şi dumneavoastră în mână. Primul dintre aceste amendamente se găseşte la poziţia nr.1, de la amendamente respinse, şi la art.3, după acele alineate pe care le aveţi în proiectul de lege, noi propunem două noi alineate. Aceste propuneri ale noastre se referă la reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale. Practic este amendamentul de introducere pentru implementarea unei concepţii puţin diferite privind reprezentarea parlamentară a minorităţilor faţă de ceea ce se regăseşte în acest proiect. Noi am încercat prin amendamentele noastre să perfecţionăm puţin acest principiu al reprezentării proporţionale şi extinderii sale pentru comunităţile naţionale minoritare. România, în străinătate, pe bună dreptate este apreciată pentru faptul că asigură reprezentare parlamentară minorităţilor naţionale. Noi am considerat că, deşi acest lucru este pozitiv, totuşi se mai poate perfecţiona, dacă ţinem seama în mod viguros de acest principiu al reprezentării proporţionale. Minorităţile naţionale au trei dileme când îşi aleg reprezentanţii în Parlament: Prima confruntare, prima problemă este de a fi siguri că vor avea reprezentare parlamentară. Acest lucru este inclus şi în Constituţia României, art.62, deci este bine. A doua problemă este o reprezentare unitară, pentru că de obicei sunt puţini la număr şi trebuie să reprezinte interesele în mod unitar. A treia mare problemă este asigurarea principiului pluralismului politic pentru aceste minorităţi, şi mă gândesc aici mai ales la acele colectivităţi, acele comunităţi naţionale care sunt numeric mai mari, unde acest principiu al pluralismului efectiv există. Amendamentul nostru, deci primul, la art.3, un nou alineat, propune practic acest principiu, şi anume: constă în asigurarea unor locuri proporţional cu numărul acestor comunităţi naţionale, bazându-se pe datele statistice, conform recensământului din ultimul recensământ din 2002. Aceste date dumneavoastră le găsiţi în anexa de la capătul raportului, şi, conform acestei anexe, există două minorităţi naţionale minoritare care depăşesc norma de reprezentare instituită în art.3 al prezentei legi, care înseamnă, pentru Camera Deputaţilor, după 70.000 de locuitori, câte un deputat, respectiv 160.000 de mii de locuitori pentru un loc de senator. Deci, există aceste două comunităţi care depăşesc în număr această normă de reprezentare. Este vorba de Comunitatea maghiarilor din România, respectiv Comunitatea romilor din România. Veţi găsi datele concrete în acest tabel. Aici, în acest tabel, practic, este numărul orientativ de mandate la care au dreptul aceste comunităţi naţionale şi în continuare acest număr orientativ va deveni număr efectiv când, respectându-se prevederile legii, dacă se includ aceste amendamente ale noastre, în funcţie de numărul de voturi primite, pentru că aceste mandate orientative trebuie justificate prin voturi. Deci, nu se dau în mod gratuit, numai dacă sunt justificate prin voturi. Pentru aceste mandate... |
|
|
Stimate coleg, apropo de numărătoare, am numărat şi eu minutele. Potrivit Regulamentului, un amendament se susţine pe durata a 5 minute, pe care dumneavoastră aţi depăşit-o deja. |
|
|
Mulţumesc. Să termin, domnule preşedinte. |
|
|
Vă rog. |
|
|
Mulţumesc mult. Deci, aceste mandate orientative, justificate prin voturi... Noi am impus şi un prag inferior de 5%, conform acestui principiu care apare şi pentru partidele politice, pragul de 5% pentru pragul de intrare în Parlament şi la minorităţi. De aici provin aceste cifre. În continuare, stimaţi colegi şi domnule preşedinte, o să susţinem amendamentele noastre concrete la fiecare paragraf unde îşi au locul şi vă rugăm să vă aplecaţi cu atenţie asupra acestei idei. Credem că rezolvăm o problemă care este reală şi vom întări astfel democraţia în România. Vă mulţumesc. |
|
|
Numai o clipă, stimate coleg. Pentru că aţi folosit pluralul de "amendamentele noastre". În numele cărui grup vă pronunţaţi dumneavoastră, ca să nu existe nici o confuzie. |
|
|
Amendamentele au fost depuse în nume personal de mine, care sunt membru al Grupului U.D.M.R. şi de colegul meu, domnul Szilágyi Zsolt, care este deputat independent. |
|
|
Nu era un amendament al Grupului U.D.M.R. De aceea v-am întrebat. Mulţumesc foarte mult. V-aş ruga să vă referiţi strict la persoana celui pe care-l reprezentaţi dumneavoastră. Doi nu sunteţi un grup! Aveţi argumentele şi în raport, în anexa 2, aveţi, de asemenea, argumentele comisiei pentru care a respins acest amendament. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Tóro Tiberiu şi Szilágyi Zsolt. Cine este pentru? 4 voturi pentru. Împotrivă? Marea majoritate din cei prezenţi împotrivă, 4 voturi nu sunt suficiente. A fost respins amendamentul. Pentru că au fost şi amendamente respinse la art. 3, îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 1 vot împotrivă şi 3 abţineri art. 3 a fost adoptat. Articolul 4, alin. 1. Poftiţi, domnule Szilágyi Zsolt. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi regret că s-a intrat în această polemică. Domnul deputat Tóro ".. |
|
|
Vă rog frumos să vă referiţi exact la amendamentul pe care îl susţineţi dumneavoastră personal şi cu colegul dumneavoastră. |
|
|
Pot să continui, domnule preşedinte? |
|
|
În această formulă. |
|
|
Pot să continui? Îmi daţi cuvântul? Vă mulţumesc. Amendamentul nostru se referă la art. 4 alin. 1, adică participarea organizaţiilor minorităţilor naţionale este condiţionată de faptul ca organizaţia respectivă să fie recunoscută prin faptul că participă în Consiliul minorităţilor naţionale. Vreau să vă spun că toate cercetările care s-au realizat în ultimele decenii privind definirea conceptului de minoritate naţională se bazează pe cu totul şi cu totul alte criterii. Nu putem condiţiona recunoaşterea unei comunităţi de participarea sau nu într-un organism sau într-o instituţie guvernamentală sau o instituţie de stat. Bine, când s-a format era guvernamentală şi, domnule Hrebenciuc, vă aduceţi aminte că U.D.M.R.-ul în acea vreme, considerând Consiliul minorităţilor o încercare de a îmbunătăţi imaginea fără să se schimbe realitatea, a decis să nu participe în Consiliul minorităţilor. Comunitatea maghiară a existat şi atunci. Deci, noi am propus, prin amendamentul depus cu domnul deputat Tóro, ca această definiţie să fie schimbată şi să fie folosită: "minorităţi istorice", fiindcă este normal ca acele minorităţi care sunt băştinaşe în România să nu fie tratate cu aceeaşi măsură ca minorităţile imigrante sau refugiaţii politici sau economici, însă nu putem condiţiona recunoaşterea unei minorităţi de participarea unei organizaţii aparţinând minorităţii respective în Consiliul minorităţilor naţionale. Ce se întâmplă, de exemplu, conform acestei definiţii, dacă o organizaţie care face parte actualmente din Consiliul minorităţilor decide că se retrage? Înseamnă că pierde dreptul, mergând pe această logică, să participe la alegeri. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
|
Din partea Comisiei electorale, domnul deputat Varujan Pambuccian. |
|
|
Domnule preşedinte, Eu sunt surprins că se face o confuzie între etnie şi organizaţia care reprezintă o etnie în consiliul minorităţilor. În lege scrie foarte clar că este vorba de etnie. Este vorba de etnie! O etnie poate să participe la alegeri prin 1000 de organizaţii, dacă vrea. Nu am avut alt criteriu, pentru că nu avem o lege a minorităţilor naţionale şi aceasta a fost singura soluţie cu care au fost toţi de acord. De ce? Pentru că o enumerare aici, aşa cum am propus-o noi, iniţial, nu s-a acceptat şi altă formulă mai bună decât aceasta, în acest moment, nu am găsit. Este cea mai bună formulă posibilă în această conjunctură în care suntem. Sigur, eu sunt convins că în legislatura viitoare vom vota o lege a minorităţilor naţionale şi atunci vom avea la ce să ne referim. Pe de altă parte, ideea de minoritate istorică, conceptul acesta, nu este o sintagmă consacrată. Sintagma consacrată este minoritate naţională şi prin ea se înţelege exact lucrul acesta, adică o minoritate care a locuit suficient de mult timp pe teritoriul unei ţări. Aceasta este o sintagmă internaţional consacrată, nu juridic, pentru că nu există o sintagmă juridic acceptată unanim, dar este, să spunem, tacit acceptată în tot ce înseamnă documente internaţionale. Sigur că avem în vedere lucrurile acestea, dar aceasta presupune existenţa unei legi a minorităţilor naţionale. Ea nu există. Ce am făcut aici a fost un paleativ, în absenţa acestei legi, şi a fost cea mai bună formulă cu care am căzut toţi de acord. Mulţumesc. |
|
|
Stimaţi colegi, Aveţi şi argumentele comisiei, în afară de cele prezentate de către domnul Pambuccian, la anexa 2, pagina 2. Supun amendamentul 2 al colegilor noştri Tóro Tiberiu şi Szilágyi Zsolt votului dumneavoastră. Cine este pentru? 3 voturi pentru. Împotrivă? Toate celelalte. Se abţine cineva? 4 abţineri. Amendamentul a fost respins. Urmăriţi, vă rog, în continuare, art. 4 alin. 2, amendamentele 1 şi 2 ale comisiei de la pagina 1. Dacă aveţi obiecţiuni la ele? Adoptate amendamentele. Poftiţi. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mai înainte, colegul meu a susţinut doar amendamentul la alin. 1, pe care l-aţi respins mai înainte. Eu voi susţine amendamentul depus de noi la alin. 2 al art. 4. De fapt, noi am propus înlocuirea acestui alin. 2 cu 3 alineate distincte pe care, stimaţi colegi, dumneavoastră le veţi regăsi la acest punct 2, la amendamente respinse, deci alin. 2, 3 şi 4, două idei argumentând aceste propuneri. Practic, în ideea expusă mai înainte, se concretizează acea propunere de care v-am vorbit mai înainte, şi anume, spune că pentru aceste mandate care sunt asigurate pentru organizaţiile minorităţilor naţionale au dreptul să concureze, să participe la alegeri, toate organizaţiile care aparţin minorităţii sau, dacă vreţi, cu alte cuvinte, deşi nu-mi place să folosesc, etniei respective. Deci, acest lucru îl vedeţi detaliat în alin. 2, 3 şi 4, cu anexa corespunzătoare care este la capătul raportului. Deci, domnule preşedinte, vă rog astfel să supuneţi la vot aceste trei alineate, pentru că la alin. 5 voi reveni cu alte argumente, pentru că se referă la altceva. Vă mulţumesc. |
|
|
Nu v-am întrerupt, din colegialitate, stimate coleg, dar la vot supun potrivit Regulamentului, nu cum îmi cereţi dumneavoastră. Aţi făcut un amendament 2, care este singurul, care cuprinde întreg textul articolului 4. S-au făcut dezbateri în legătură cu tot acest articol, pentru că el este legat şi de 3-ul pe care l-am mai discutat o dată, încât, vă rog să constataţi că eu am supus votului dumneavoastră amendamentul 2 şi l-am respins integral. Nu aveţi amendamente distincte pentru fiecare alineat. Vă rog să vă uitaţi în textul raportului. Vă rog. |
|
|
Mulţumesc pentru îngăduinţă. Într-adevăr, aşa este redactat în raport, dar noi am depus amendamentele separat pentru fiecare alineat, dar dacă dumneavoastră consideraţi să supuneţi la vot întregul amendament aşa cum este, atunci mai daţi-mi voie încă un minut să argumentez şi alin. 5, 6 şi 7. |
|
|
Le-am respins. De la pct. 2 a fost respins tot amendamentul care se referă la art. 4 în ansamblu. Vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, Cu tot respectul, am vorbit despre alin. 1. S-a dezbătut alin. 1. Din punct de vedere procedural, noi, iniţiatorii amendamentelor, am depus amendamentele la fiecare alineat, deci, conform Regulamentului, avem dreptul să argumentăm la fiecare alineat, chiar dacă... |
|
|
Am o rugăminte. Dacă dumneavoastră, la consiliul dumneavoastră naţional, aţi făcut un alt regulament, noi încă nu l-am adoptat pe acela. Deocamdată mergem după Regulamentul Camerei Deputaţilor. Am pus în discuţie alin. 1, pentru că acolo comisia n-a avut amendamente admise şi v-am dat şi dumneavoastră cuvântul. În continuare, uitaţi-vă în raport, amendamentul dumneavoastră este numerotat 2 şi se referă la întreg art. 4. Susţinerea colegului dumneavoastră a vizat întreg art. 4. Răspunsul a fost, de asemenea, la fel. |
|
|
Domnule preşedinte, Chiar dacă raportul întocmit de Comisia electorală prevede un singur punct la toate alineatele, nu este corect să privaţi un deputat de argumentarea amendamentului depus. Are dreptul fiecare deputat, indiferent de viziunile politice, indiferent dacă dumneavoastră vă place sau nu vă place, are dreptul să argumenteze. Şi vă rog, cu tot respectul, să asiguraţi acest drept fiecărui membru al Parlamentului României. Vă mulţumesc. |
|
|
V-am dat cuvântul la amândoi, nu puteţi să negaţi acest lucru. Domnul Metin Cerchez. |
|
|
Am avut un amendament la art. 4 alin. 3 şi vreau, pentru a se elimina această stare de confuzie, să vă dau un exemplu, zic eu, concludent. Grupul nostru se numeşte grupul minorităţilor naţionale, nu al organizaţiilor etnice, al minorităţilor naţionale. Sunt 18. Suntem în starea de fapt a preşedintelui României, în care este propus de un partid, domnul preşedinte Iliescu a fost propus de P.D.S.R., a ieşit preşedinte, dar este preşedintele tuturor românilor. Sunt minorităţi unde sunt mai multe organizaţii, nu vreau să le dau numele acum, după ce candidează fiecare, îşi deleagă un reprezentant, deputatul minorităţii rămâne al minorităţii, nu al organizaţiei. Ce s-ar întâmpla, spre exemplu, dacă ar veni un turc de la cealaltă formaţiune care a fost în 2000, comunitatea turcă şi mi-ar spune că are o problemă? L-aş da pe uşă afară pentru faptul că nu m-a votat?! Eu şi ceilalţi colegi suntem ai minorităţii şi rămânem ai minorităţii respective. Am făcut această paranteză pentru că timp de 14 ani s-a dovedit că România este un exemplu de convieţuire etnică, aceşti 18 deputaţi ai minorităţii naţionale, mai ales în problemele externe de aderare la NATO şi Uniunea Europeană, şi-au adus un aport deosebit şi iată că acum, în plin joc, schimbăm regula jocului şi punem această condiţie, care este anticonstituţională, pentru că există dreptul fundamental al fiecărui cetăţean al României, acela de a alege şi a fi ales. Am spus clar: pot depune candidaturi toate organizaţiile cetăţenilor minorităţilor legal constituite, reprezentate în Parlament, aşa cum a fost timp de 14 ani şi mi se pare normal să fie şi în continuare. Nu ştiu dacă ar deranja. Eu sunt sigur că pe nimeni absolut de la stânga la dreapta sălii nu ar deranja, ce a fost până acum legal constituit şi este bun. Nu vreau să stricăm un lucru bun. De aceea, vă rog, dacă sunteţi într-adevăr în asentimentul meu şi în asentimentul democraţiei şi al dreptului fundamental de a alege şi a fi ales, să acceptaţi acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc, stimaţi colegi. Amendamentul colegului nostru Metin Cerchez îl găsiţi la pagina 3 din anexa 2, amendamentul 3. Aveţi motivele pentru care comisia l-a respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Metin Cerchez. Cine este pentru? 18 voturi pentru. Împotrivă? Voci din partea grupului P.R.M.: Cum 18?! |
|
|
Scuzaţi-mă, n-am văzut voturile pentru amendamentul domnului Metin Cerchez de la P.R.M. 43 voturi pentru, pardon 33! Împotrivă? Nu s-au numărat bine voturile împotrivă. 50 voturi împotrivă. |
|
Domnul Metin Cerchez (din sală): O dată au fost 43, pe urmă 33?! |
|
|
|
Stimate coleg, un şef de grup parlamentar poate contesta numărătoarea! |
|
Domnul Metin Cerchez (din sală): Câţi sunt de la P.S.D.? |
|
|
|
Încă o dată vă spun: un reprezentant al unui grup parlamentar, reprezentat prin şef sau adjunctul lui poate contesta numărătoarea. Poftiţi, domnule Săpunaru. |
|
|
Dacă-mi permiteţi, conform numărătorii noastre, amendamentul a trecut. Deci, conform numărătorii, amendamentul a trecut! |
|
|
Domnule Săpunaru, dumneavoastră sunteţi la a doua legislatură. În cealaltă, aşa număra fiecare din sală şi aceea era ordinea sau ce numără secretari de la pupitru? Deci, eu vă întreb dacă contestaţi numărătoarea. |
|
|
Contestăm numărătoarea. |
|
|
Domnul Berceanu. |
|
|
Domnule preşedinte, la numărarea voturilor pentru au fost câteva chestiuni la care chiar dumneavoastră aţi spus: "Staţi puţin că n-a fost aşa, n-am văzut voturile P.R.M.... etc.". Drept urmare, noi cerem pentru această chestiune renumărarea voturilor pentru, împotrivă şi abţineri, în conformitate cu Regulamentul. |
|
|
Stimaţi colegi, Mai există încă o cerere. Cineva solicită cvorum, deci să facem apel nominal. În ce ordine să le supun la vot? Poftiţi, domnule. |
|
|
Domnule preşedinte, Mă miră intervenţia colegilor noştri, pentru că dacă cineva numără persoanele prezente în sală îşi poate da seama cam care ar putea fi numărul voturilor, dar şi cei care au cerut de aici renumărarea acestor voturi ştiu că n-au dreptate. Dar pentru ca să eliminăm orice dubiu, să facem un apel nominal, să vedem dacă într-adevăr lucrurile stau aşa cum spun domniile lor sau stau altfel. (Rumoare în sală) |
|
|
Stimaţi colegi, Dispun efectuarea apelului nominal şi îl rog pe domnul secretar Petrescu să facă apelul nominal. Da, domnule Berceanu. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dumneavoastră sunteţi un adept al Regulamentului şi eu vă admir pentru acest lucru. În primul rând, s-au făcut nişte propuneri într-o anumită ordine şi în mod normal era ca aceste propuneri să le rezolvaţi în ordinea respectivă. În al doilea rând, apelul nominal nu poate fi cerut, conform Regulamentului, decât de un lider de grup parlamentar, lucru care nu s-a făcut. Şi în al treilea rând, este vorba numai de vot final. Noi aici discutăm nişte amendamente şi cum am discutat amendamentele anterioare şi le-aţi votat cu cvorumul care există şi cu numărul de voturi pentru, împotrivă şi abţineri, care în mod evident dădeau o cifră pe care o cunoaştem toţi şi este înregistrată în stenogramă, cred că nu este corect şi regulamentar felul în care puneţi lucrurile. Şi atunci, eu vă rog să revenim la numărarea voturilor pentru, împotrivă şi abţineri, din cauză că la numărare au fost nişte neconcordanţe chiar ale dumneavoastră, vedem ce rezultate ies şi după aceea, dacă mai sunt alte propuneri, mergem pe acele propuneri. |
|
|
Domnul Márton Arpád. |
|
|
Probabil domnul Berceanu nu a avut timp să fie prezent în sală când au fost anunţate grupurile parlamentare, sunt încă viceliderul Grupului U.D.M.R. Ca atare, s-a făcut această solicitare de către un lider al unui grup parlamentar. |
|
|
Stimaţi colegi, Având în vedere că s-a făcut această cerere şi faptul că este o lege foarte importantă şi nu este admisibil să adoptăm texte de importanţă foarte mare, am dispus apelul nominal şi îl rog pe domnul secretar Petrescu să facă apelul nominal. După apelul nominal o să ridicaţi orice problemă de procedură. Vă dau dumneavoastră cuvântul primul! Sunt convins că ridicaţi o procedură foarte importantă şi să fie prezenţi toţi, ca să discearnă, să analizeze temeinicia ei. V-aş ruga pe toţi să răspundeţi clar, pentru a putea secretarul de şedinţă să marcheze prezenţa sau absenţa fiecăruia. |
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: - Abiţei Ludovic - prezent |
|
(Deputaţii care au intrat în sală după terminarea apelului nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.) |
|
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Voi relua, pentru cei care au venit între timp... |
|
|
Domnule secretar, Nu mai reluaţi, că suntem doar 115 şi puteţi să luaţi de treisprezece ori, că tot nu ajungeţi decât cel mult la 120, ceea ce este un cvorum cu totul insuficient pentru a dezbate o asemenea lege! Mai ales că s-ar putea ca, după ce o adoptăm, să trebuiască să facem şi votul final. În aceste condiţii, întrerupem dezbaterea şi ne întâlnim luni. (Vociferări, proteste ale Opoziţiei.) |
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 16,40. |
