Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Gospodăririi Apelor din Austria.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să se pregătească pentru raport.

Domnul Ioan Jelev:

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Este vorba de un proiect de lege similar cu cel precedent, de data aceasta încheiat cu Austria. El se adaugă la o serie de astfel de memorandumuri cu alte ţări: Olanda, Elveţia, Norvegia.

Conţinutul şi obiectivul acestui memorandum este similar cu cel precedent, tot aşa, în cadrul Convenţiei privind modificările climatice, pentru punerea în practică a acestei convenţii se pot derula astfel de proiecte de aplicare în comun a convenţiei, de data aceasta este vorba de un proiect cu Austria.

Având în vedere aceleaşi avantaje pe care le-am prezentat şi la precedentul proiect, vă propunem să fiţi de acord cu acest proiect de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegerea între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri Mediu şi Gospodărirea Apelor din Austria.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ion Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege prezentat în faţa dumneavoastră de iniţiator face parte tot din categoria legilor ordinare, a fost dezbătut de comisie la aceeaşi dată cu precedentul, a fost votat, la fel, în unanimitate.

Vă rog să îl supuneţi spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma şi fondul prezentate deja în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Domnule secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În această convenţie este vorba de o situaţie de referinţă, o situaţie standard a poluării, în raport cu care se vor judeca procesele reale viitoare.

Eu am înţeles din expunerea de motive şi din textul convenţiei că această situaţie standard de referinţă nu este elaborată. Deci noi adoptăm un act normativ fără să avem reperul fix. Pe această temă, doresc să obţin explicaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să răspundă la această problemă.

Domnul Ioan Jelev:

Această convenţie are ca reper emisiile în atmosferă de gaze cu efect de seră, gaze cu efect de seră care cuprind în principal bioxidul de carbon, vaporii de apă, oxizii de azot, metanul şi altfel de astfel de gaze care rezultă în special din procesul arderii combustibililor fosili în termocentrale, dar şi în transport, poate să rezulte şi din gropile de gunoi neecologice, unde nu se captează gazul metan, şi aceste emisii la nivelul României, care au fost luate ca reper, sunt emisiile în anul 1989. Convenţia dă acest drept ca fiecare ţară să-şi aleagă ca an de reper anul pe care îl consideră că a fost caracterizat prin emisiile maxime de gaze cu efect de seră. Pentru România acest an a fost 1989, cifra de emisie a fost undeva în jur de 210 milioane de tone, echivalent gaze cu efect de seră, de CO₂, s-ar putea să fie plus sau minus faţă de această cifră o mică cantitate, exact nu ştiu în acest moment cifra , dar e undeva în jur de 210 milioane.

În prezent, emisiile de gaze cu efect de seră în România sunt în jur de 160 de milioane. Deci, diferenţa care există între emisiile reale şi emisiile la care România are dreptul pot fi valorificate într-un fel sau altul.

Aş dori să precizez că această valorificare nu se realizează din, să spunem, direct din această rezervă, ci în momentul în care România doreşte să realizeze un proiect, de exemplu o instalaţie de încălzire la o anumită localitate sau o centrală termică pentru încălzirea unei localităţi, emisiile care rezultă din acest proiect, dacă sunt realizate cu un proiect cu o tehnologie mai avansată, care provine dintr-o ţară care dispune de o tehnologie mai avansată, diferenţa care rezultă prin diminuarea emisiilor ca urmare a unei promovări a unei tehnologii mai avansate şi cea care rezultă prin acelaşi proiect din folosirea, să spunem, tehnologiilor de care dispui, poate fi preluată contra cost de ţara care finanţează această activitate.

În acest context, de exemplu, pentru realizarea unei astfel de centrale termice, o anumită ţară, să spunem Austria în acest caz, dacă un investitor austriac poate veni cu o tehnologie mult mai avansată, în contul respectiv de reduceri, care se plăteşte cu o anumită sumă care rezultă pe piaţa aceasta a tranzacţiilor de emisii cu reduceri de emisii cu bioxid de carbon, vine şi contribuie cu fondul echivalent la realizarea acelui proiect. Deci, practic proiectul se realizează cu o investiţie mai mică din partea investitorilor din ţara noastră, întrucât statul care preia reducerile care rezultă în urma aplicării proiectului contribuie cu fonduri la realizarea acestui proiect.

Dacă am înţeles bine, aceasta este situaţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Leonăchescu mai doreşte o precizare.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O primă chestiune pe care o ridică intervenţia colegului nostru, iniţiator al legii, este aceea că nu s-au indexat toate gazele tri şi poli atomice care pot concura la efectul de seră. Ele sunt selective, lucrează pe anumite benzi de lungimi de undă, este o problemă pur tehnică şi se pot complementa în efectul de seră. Mă gândesc la produşii sulfului care rezultă din arderea unor cărbuni, a unor combustibili care conţin mult sulf, inclusiv păcură cu mult sulf. Şi sunt şi alţi compuşi tri şi poli atomici neindexaţi încă. Cred că în raport cu anul de referinţă la care ne-am propus să fixăm situaţia standard suntem cam în întârziere. Între timp au apărut alte tehnologii mai performante şi a accepta produse vechi, care produc poluanţi cu efect de seră, mizând pe diferenţa de preţ plătită de vânzător, s-ar putea să nu ne avantajeze.

Eu am reţineri din acest punct de vedere. nu voi vota contra legii, mă voi abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă rog să-mi permiteţi să vă supun votului şi dezbaterii textele proiectului.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde şi dispoziţia de ratificare a memorandumului aflat în anexa prezentei legi. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat cu o abţinere şi majoritatea celor prezenţi pentru.

Stimaţi colegi,

Vom supune votului final acest proiect astăzi.