Dezbateri parlamentare

Doamna Daniela Popa:

Punctul 13. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Din partea iniţiatorului, domnul Valentin Iliescu. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Bună dimineaţa!, doamnelor şi domnilor deputaţi.

În primul rând, doresc să prezint câteva din argumentele pe care le-a avut Guvernul atunci când, dând curs solicitării preşedintelui României, Traian Băsescu, de a demara procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional, exact în ziua alegerilor prezidenţiale, pe 22 noiembrie.

Schimbările pe care Guvernul le-a avut în vedere şi argumentele pe care le aduce în susţinere sunt următoarele: prin prezenta ordonanţă de urgenţă se are în vedere, în primul rând, crearea cadrului legal pentru desfăşurarea referendumului naţional pentru organizarea în România a unui Parlament unicameral o dată cu scrutinul pentru alegerea preşedintelui României, la data de 22 noiembrie.

În al doilea rând, se doreşte completarea Legii nr.3/2000 cu norme care să înlocuiască textele declarate neconstituţionale, prin Decizia Curţii Constituţionale nr.392/2007, şi anume introducerea unei norme care să stabilească faptul prin care Parlamentul îşi exprimă punctul de vedere asupra referendumului iniţiat de preşedintele României, care va fi adoptată cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.

În al treilea rând, pentru a nu se ajunge la situaţia obstrucţionării de către Parlament a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui României, mai ales în care obiectivul referendumului l-ar putea reprezenta supunerea arbitrajului corpului electoral, a soluţionării unui conflict născut între preşedinte şi Parlament, se instituie acel termen de 20 de zile, în care Parlamentul trebuie să se pronunţe cu privire la solicitarea preşedintelui.

În al patrulea rând, stabilirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la solicitarea preşedintelui, în care Parlamentul urmează să-şi exprime punctul de vedere nu este de natură a afecta regimul acestei instituţii fundamentale a statului.

Un astfel de termen are ca scop stabilirea unui traseu clar al procedurii organizării referendumului, deci al unei consultări populare care vizează inevitabil problemele fundamentale ale societăţii.

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, Comisia de la Veneţia, a adoptat cu prilejul celei de-a XVIII-a reuniuni din 2006 documentul intitulat "Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului". Astfel, în acest document, se precizează că în cazul în care Parlamentul are obligaţia de a transmite un punct de vedere cu privire la organizarea unui referendum, trebuie să fie fixat un termen înăuntrul căruia Parlamentul să-şi dea acest aviz consultativ. Dacă acest termen nu este respectat, textul va fi supus la vot fără avizul Parlamentului.

Nu în ultimul rând, cel de-al şaselea argument pentru care Guvernul a venit şi vă cere sprijinul pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă este că prin Constituţia României nu se interzice organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României, ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale.

Astfel, având în vedere această posibilitate, pentru raţionalizarea cheltuielilor publice generate de cele două scrutine şi pentru a nu se crea un număr foarte mare de secţii de votare a fost introdusă o prevedere prin care referendumul să se realizeze în cadrul aceloraşi secţii de votare, opţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale.

Vă mulţumesc frumos şi vă doresc din toată inima să aprobaţi ordonanţa de urgenţă aşa cum a fost iniţiată de Guvern.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei raportoare, respectiv Comisia juridică. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

În temeiul dispoziţiilor art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată a adoptat proiectul de Lege privind respingerea ordonanţei de urgenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de Lege privind respingerea ordonanţei de urgenţă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul secretar de stat. Membrii Comisiei juridice au examinat iniţiativa legislativă menţionată în şedinţa din 3 noiembrie 2009.

Cu prilejul dezbaterilor, domnul vicepreşedinte Florin Iordache a arătat că proiectul de lege nu se justifică, întrucât în raportul Comisiei de la Veneţia se precizează că este obligatorie respectarea unei perioade de un an între data adoptării sau modificării Legii referendumului şi cea pentru organizarea referendumului.

De asemenea, s-a arătat că fiecare Cameră a Parlamentului este în drept să-şi stabilească, în limitele şi cu respectarea prevederilor constituţionale, reguli de organizare şi funcţionare care, în substanţa lor, alcătuiesc Regulamentul fiecărei Camere.

Domnul deputat Daniel Buda, preşedintele comisiei, a precizat că prin respingerea acestei ordonanţe de urgenţă s-ar crea un vid legislativ, nu doar în domeniul organizării acestui referendum o dată cu alegerile pentru preşedintele României, ci şi cu prilejul organizării altor referendumuri.

Ordonanţa de urgenţă nr.103/2009 acoperă tocmai acest vid legislativ şi înlătură posibilitatea creării unui blocaj generat de sublegiferare.

Pentru aceste considerente, domnul preşedinte Daniel Buda a formulat două amendamente la textul adoptat de Senat, în sensul că proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă să devină proiect de Lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât cu majoritate de voturi - 13 voturi pentru şi 8 împotrivă - să se propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind respingerea ordonanţei de urgenţă. Amendamentele respinse sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sigur că suntem într-o situaţie inedită, după părerea mea. Faptul că un Guvern a dat o ordonanţă şi Senatul, ca şi comisia, a dat raport de respingere, în condiţia în care se creează vrând nevrând un vid legislativ, mergând pe această recomandare de la Veneţia, cred că ne obligă pe noi să facem o discuţie mult mai serioasă şi să analizăm dacă ceea ce încercăm să facem acum nu va crea şi pentru viitor o problemă suplimentară pentru deciziile pe care trebuie să le ia electoratul şi poporul în mare majoritate printr-un referendum.

Mai mult decât atât, mi se pare chiar corect, în condiţiile în care trebuie să modificăm Constituţia, multe întrebări şi neclarităţi din Constituţie nu trebuie să le hotărâm noi, trebuie să cerem un punct de vedere al poporului, atât pentru modul cum trebuie condusă România, cât şi pentru anumite acţiuni pe care actuala Constituţie a creat ambiguităţi.

Aceasta este şi motivaţia pentru care vă rog, doamna preşedinte, să propuneţi, la propunerea noastră, să cereţi votul Camerei Deputaţilor pentru întoarcerea la comisie şi eventual dacă sunt anumite amendamente care modifică fără esenţă această ordonanţă să fie rediscutată în comisie. Altfel, categoric vom crea un vid legislativ şi va trebui de acum încolo să ţinem cont că un referendum ca să putem să-l organizăm ne trebuie mult mai multe condiţii şi încălcăm, practic, un drept pe care îl are orice cetăţean al României.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Valeriu Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor colegi, n-aş fi vrut să intervin astăzi, dar este un moment unic în istoria României, aşa cum a fost 1967, când a venit Ceauşescu, 1968, când tancurile au ajuns în Polonia, 1989, când a început Revoluţia, unii dintre noi încă mai spuneam la Partidul Comunist, alţii stăteam ascunşi prin wc-uri.

Şi astăzi, citind un editorial pe care un distins coleg care este preşedintele Pro Democraţia l-a scris acum câteva săptămâni de zile, vreau să-l compar cu ceea ce a apărut în această perioadă. Şi aş vrea, pentru stenogramă, să vă spun în câteva secunde istoria acestei voinţe a poporului, aşa cum spune distinsul meu coleg Toader.

Într-o noapte în care Vasile Blaga s-a suit în maşină şi mergea de la Ministerul Dezvoltării către Ministerul de Interne, cineva i-a şoptit că nu poate să pună în aplicare o asemenea idee, că nu are drept de semnătură, pentru că acest Guvern era neconstituţional. Şi atunci i-a cerut doamnei Andreescu, secretarul general al Guvernului, să iniţieze o modificare a Legii referendumului, în aşa fel încât, pentru prima dată în istorie, 8 egal cu 7 şi 20 egal cu 21. O ştampilă pe care o pui ca ştampilă de control într-un act juridic de consultare a poporului pentru alegerea preşedintelui devine automat aceeaşi ştampilă de control pentru un act juridic de verificare, prin consultarea poporului, cu privire la referendum. Nu mai contează interpretarea Constituţiei, ea poate fi făcută oricând, dimineaţa, seara, la prânz, în cursul nopţii sau la orice oră, chiar într-o zi o să fie şi la ora 25,00. Bineînţeles că, prin lege, Guvernul Boc va decreta că există în România şi ora 25.

Şi astfel ne trezim că la ora 7,00, ţăranul nostru pleacă la câmp, intră în secţia de vot, preşedintele secţiei de vot este numit de către un prefect care este apolitic, dar a fost numit de către Partidul Democrat Liberal, cum spunea domnul Stănişoară. Dacă este preşedintele organizaţiei Mehedinţi, atunci trebuie să numească şi prefectul din judeţul respectiv, dar numai în anumite momente, că de la 8 la 21, domnia sa ca şi ceilalţi sunt miniştri. Că sunt ad-interim sau nu, nu mai contează.

Şi din acel moment, din punct de vedere organizatoric, o să ne trezim cu o chestiune extrem de interesantă. O să-l văd pe domnul Toader cum pe 6 decembrie o să vină şi preşedintele secţiei de vot o să-l întrebe: "Domnule Toader, vreţi să semnaţi în stânga pentru turul doi la preşedinte sau în dreapta pentru turul doi la referendum?". Pentru că Hotărârea de Guvern care modifică altă hotărâre de Guvern, pentru că Constituţia nu-i interzice a fost făcută de un Guvern interimar Boc care nu avea acest drept.

Dar în momentul în care Parlamentul României are o încredere de 19 - 20% în voinţa electoratului şi discursul unui cetăţean care ocupă efemer funcţia de preşedinte este mai mult populist, ce mai contează Comisia de la Veneţia care spune şi interzice ca o instituţie a statului să atace, să jignească o altă instituţie a statului? Ce înseamnă pentru ei "Lor le e frică! De ce le e frică nu scapă!"

Îmi aduc aminte de un discurs al lui Hitler care spunea la fel: "De ce le e frică nu scapă!". Dacă nu puteţi să-l găsiţi, acest discurs este pe youtube!

Îmi aduc aminte de un discurs al lui Franco şi al lui Mussolini: "De ce le e frică nu scapă!". Este adevărat, cuvintele nu sunt identice, pentru că şi limbile nu sunt identice. Dar la fel! Atunci erau alţi cetăţeni, unii erau evrei, unii erau de etnie romă, alţii erau oameni care se opuneau dictaturii. Dar nu conta! Astăzi ne trezim într-o situaţie inedită. Eu nu vreau să susţin dacă Parlamentul este nevoie să fie cu 300 sau 471! Nu vreau să spun că sunt eminenţi jurişti care ştiu că dacă vrei să ai un parlamentar la 300.000 de oameni, atunci cum ai cerut să fie vot uninominal? Câţi dintre dumneavoastră, distinşi colegi, o să vă întâlniţi cu 300.000 de cetăţeni? Când veţi avea timp? Dar nu mai contează! Acest lucru este istorie!

Ceea ce pot să vă spun este că această ordonanţă de urgenţă nu simplifică lucrurile, ci le complică, cu ea îi bramburesc pe oameni.

O să vă întreb pe dumneavoastră, care sunteţi oameni care reprezentaţi oamenii. Dacă procesul meu verbal de constatare a rezultatului votului într-o secţie de vot sau într-un judeţ depinde de copia de pe lista electorală permanentă şi preşedintele Biroului Electoral Judeţean pune această listă în dosarul de la referendum, cum o să contestaţi dumneavoastră alegerile în acel judeţ sau în acea secţie de vot? Pentru că referendumul nu este supus controlului Autorităţii Electorale Permanente pe care tot dumneavoastră aţi cerut-o, ca parlamentari, la sesizarea cetăţenilor, pentru a vedea dacă există vot multiplu. Şi astfel, printr-un tertip foarte simplu, alegerile prezidenţiale nu pot fi contestate.

Mai mult, procesul-verbal pentru referendum nu mai ştii dacă este al referendumului sau este al alegerii preşedintelui. Este o chestiune extrem de interesantă în care un cetăţean care vine la 7,30, cum vă spuneam, şi i se pune autocolantul pe buletin după ce a votat şi îl întreabă preşedintele neconstituţional al secţiei de vot, dacă alege el între a vota preşedintele României sau a spune "da" sau "nu" la referendum.

Dreptul de a alege şi de a fi ales nu este stabilit ca cineva să vă întrebe pe dumneavoastră. Dumneavoastră alegeţi! Şi eu în 1989 am luptat pentru acest drept. Nu pentru a mă întreba cineva ce este bine şi ce este rău pentru mine, ce trebuie să votez în ziua respectivă! Şi pleacă şi pune ştampila de control şi îi taie şi îi barează, fie la preşedinte, fie la referendum. La 8,30, vorbind cu dumneavoastră, distinse coleg parlamentar, îl convingeţi şi se întoarce în secţia de vot să voteze pentru referendum sau pentru preşedinte. Nu mai poate! Pentru că, în înţelepciunea sa, la recomandările făcute de cineva Biroul Electoral Central, cu o rapiditate incredibilă, a interpretat acest text al ordonanţei.

Orice discuţie pe care o facem astăzi ne pune pe noi într-o lumină... să spun proastă? Nu ştiu dacă este cuvântul cel mai bun!

O voce din sală:

Nefavorabilă!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Să spun "nefavorabilă", nu ştiu dacă mai este un cuvânt bun pentru România. Dar ne face să ne dăm seama că noi, astăzi, nu merităm să legiferăm. Pentru că alţii legiferează în numele nostru şi când nu pot să legifereze în numele nostru, alţii interpretează în numele nostru. Şi rolul fundamental al Parlamentului dispare. Şi atunci, că suntem 300, suntem 471, suntem 1, nu mai contează!

Ce contează că dumneavoastră nu v-aţi uitat că până acum cu 20 de zile înainte de data referendumului începea campania pentru referendum?

Ce contează că astăzi Guvernul nu mai dă bani şi pentru cei care vor să zică "da" şi cei care vor să zică "nu"?

Ce contează că astăzi preşedintele statului care susţine referendumul îşi pune propria poză, deşi nu el susţine referendumul, ci instituţia Preşedintelui! El nu a semnat un decret, ci instituţia Preşedintelui a semnat-o!

Ce contează că este campanie electorală?

Ce contează că nu mai răspundem despre alte chestiuni?

Ce contează că plătim 2 milioane de euro în plus aparent pentru buletine de vot şi o să facem pentru prima dată în istoria României un buletin de vot negru, că avem cinci ani dintr-o perioadă neagră a României şi un buletin de vot albastru? Nu a mai văzut nimeni până acum aşa ceva!

Domnul Marius Rogin (din sală):

O oră a trecut!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu vorbesc foarte rar şi de obicei vorbesc... Dar vreau să vă spun, ca să vă reamintesc şi dumneavoastră, distinse domnule coleg Rogin... Vă rog frumos să mă ascultaţi, că nu vorbesc că am ceva eu cu domnul Traian Băsescu sau cu dumneavoastră! Cu tot respectul, vreau să vă aduc aminte că am plecat în 1989 şi dumneavoastră, că sunteţi colegul meu de generaţie ca şi mine, ca să nu mai avem un Parlament care vota cu 90% şi ne anunţa că 99% au votat parlamentarii în Marea Adunare.

Am stabilit instituţiile statului tocmai pentru ca să credem în viitorul copiilor noştri. Eu am copii şi nu vreau să plece în Spania sau în Italia 9 din 10! Nu vreau să spună că în România cineva le stabileşte unde să semneze, când şi cum!

De aceea, vă rog frumos să respingeţi acest referendum. Juridic nu are nici o valoare. Preşedintele României, în înţelepciunea sa, îl va ţine 15 zile, după care tot în înţelepciunea sa ni-l va trimite înapoi, spunându-ne că nu ne-am gândit bine. Şi pe 22 vom merge la referendum. Nu contează! Daţi un semnal că instituţia Parlamentului este unul dintre protectorii democraţiei în România şi că indiferent cine va face şi cum va face, acesta este rolul nostru fundamental. Aşa cum este Constituţia, bună sau rea! Şi cred că acesta este rolul dumneavoastră, indiferent că vă numiţi Mircea Toader, Daniel Buda, Marius Rogin sau colegii mei din stânga sau din dreapta sau cetăţenii de etnie maghiară care reprezintă comunitatea maghiară în Parlamentul României sau cei 18 colegi ai mei care reprezintă minorităţile.

Suntem o ţară europeană şi vreau să votaţi astăzi pentru cei care v-au votat acum nouă luni de zile.

Dacă cumva, pe cineva, de la acest microfon am jignit sau i-am pronunţat numele, simţindu-se ofensat, îmi cer scuze. Dar mă bucur că cineva se simte ofensat. Sper să se simtă ofensat şi când democraţia moare în România. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aveam mai multe motive de îngrijorare la discutarea acestui proiect de lege. Poate că unora li se pare simplu ca un Guvern să pună între paranteze Parlamentul. Poate că unii nu înţeleg ce lovitură încearcă să dea acest Guvern democraţiei.

Poate că unii nu înţeleg gravitatea unei asemenea fapte. Şi dacă o să citiţi expunerea de motive, o să vedeţi cum acest Guvern tratează Parlamentul cu prezumţia de vinovăţie, cu premeditare, cu obstrucţionare a preşedintelui şi aşa mai departe.

Cred că celebra afirmaţie "Cine nu este cu noi este împotriva noastră" face parte din modul de gândire al acestui Guvern şi trebuie să respingem cu multă hotărâre o asemenea abordare.

Putem să mai discutăm, de asemenea, despre acest proiect de lege, despre această ordonanţă de urgenţă, dacă ea într-adevăr este o urgenţă.

Faptul că s-a trezit preşedintele României să facă un referendum într-o anume zi, aceasta nu-i permite Guvernului să schimbe toate regulile electorale din România, că dacă s-ar putea gândi Parlamentul să nu fie de acord cu ce vrea preşedintele. Poate nici la grădiniţă nu se joacă copiii într-o asemenea manieră, darămite unii oameni care se consideră oameni politici şi importanţi în această ţară.

Urgenţa nu există şi, ca atare, o asemenea ordonanţă ar trebui respinsă din start.

În al doilea rând, dacă iarăşi citiţi expunerea de motive, veţi vedea că noi toţi din această sală şi colegii noştri senatori suntem trataţi ca nişte oameni care pierdem vremea aici, pentru că atributul nostru de legiferare l-a luat Guvernul.

Când există un guvern, când există o putere executivă care este controlată de Parlament, întrebaţi-vă şi dumneavoastră cum stau aceste principii în relaţia în care Guvernul vine şi obligă legislativul să facă ceea ce numai el poate să facă.

Aş mai spune, de asemenea, în al treilea rând, că din dorinţa nemăsurată de a-i fi pe plac preşedintelui, Guvernul şi partidul care îl susţine îşi bate joc de democraţie, îşi bate joc de instituţiile statului, îşi bate joc de parlamentarism.

Nu este treaba noastră că preşedintele are o relaţie proastă cu Parlamentul. Este treaba preşedintelui.

Nu este treaba noastră că preşedintele nu înţelege ce rol are el şi ce rol are Parlamentul şi că nu înţelege nici ce rol are Guvernul.

Nu este treaba noastră să înghiţim toate afronturile, toate loviturile pe care le dau preşedintele şi Guvernul puterii legislative a ţării. Treaba noastră este să respectăm Constituţia şi legile ţării. Treaba noastră este să apărăm democraţia şi interesele cetăţenilor din această ţară. Treaba noastră este să veghem ca banul public să fie cheltuit corect, eficient şi responsabil. Treaba noastră este, până la urmă, ca în România interesele oamenilor să fie apărate şi mai ales să fie respectate drepturile cetăţenilor.

Dacă, acest guvern nu înţelege acest lucru, este problema lui şi el oricum a fost demis.

Astăzi, stimaţi colegi, noi trebuie să votăm pentru normalitate. Normalitatea este ca Guvernul să-şi facă treaba, şi nu să se interfereze în problemele Parlamentului.

Normalitatea este ca noi, parlamentarii, să asigurăm cetăţenii că noi suntem cei care respectăm Constituţia şi legile şi-i sancţionăm pe cei care nu le respectă.

Sancţiunea noastră, pe care putem să o dăm Guvernului, este să respingem acest proiect de lege.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva unui asemenea proiect de lege aberant şi neconstituţional şi ilegal.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpad.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere că în ultima vreme se citează din memorie, de foarte multe ori, anumite acte normative interne, chiar şi Constituţia României sau alte acte ale diferitelor foruri internaţionale, mă face - şi vă rog să mă scuzaţi - ca acest cuvânt să conţină mai mult din citirea, nu citarea, textelor concrete din aceste acte.

În primul rând, se încearcă să se instaureze în populaţia României o greşită interpretare a Constituţiei României.

Permiteţi-mi să dau citire câtorva articole pentru ca, pentru toată lumea, să fie clar ce prevede de fapt această Constituţie, textul de bază al democraţiei noastre.

Art.1 alin.(3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989". O să revin la această prevedere.

Art.2 alin.(1): "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".

Alin.(2): "Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Şi câteva citate din Titlul III - "Autorităţile publice" - titlu care are ca prim capitol "Parlamentul".

Art.61, deci primul articol din acest capitol: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat".

Deci, cei care încearcă să inducă în populaţie acea interpretare eronată, cum că reprezentantul suprem al poporului este Preşedintele României, este bine să citească această Constituţie pe care, deocamdată, o avem.

Este bine să se citească că niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu, nici măcar Preşedintele României, că, altfel, ajunge acolo unde, conform art.1, idealurile Revoluţiei din decembrie încep să funcţioneze. Pentru că poate unii nu-şi amintesc, idealul Revoluţiei din decembrie a fost de a scăpa ţara de un preşedinte care a înţeles ca suveranitatea să o exercite în nume propriu.

Şi e foarte interesant; ni se arată un document internaţional care ne obligă să facem ceva. Adică, să modificăm repede, repede Legea referendumului. Şi eu, ca un umil deputat, încerc să văd: are Guvernul, acest Guvern reprezentat de un fost deputat care are această viziune cum că Parlamentul nu ar fi organul reprezentativ suprem al suveranităţii poporului român... Citesc şi eu ce găsesc aici. Ne spune acest organism cum că trebuie să modificăm repede Legea noastră a referendumului?

Iată, citesc: condiţii de implementare a acestor principii. E Capitolul II.

2. lit. b): aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum.

Lit. c): constituie reguli fundamentale în special regulile care privesc componenţa comisiilor electorale sau a altui organism însărcinat cu organizarea referendumului, dreptul de vot şi listele electorale, validitatea în sens formal şi material a textului supus referendumului. Ce zice? Nu pot fi modificate decât cu un an înaintea referendumului. Vom avea referendum în octombrie 2010 pe această temă? Dacă da, am greşit, hai să votăm această ordonanţă de urgenţă. Poate domnul preşedinte va propune să avem acest referendum peste un an, şi atunci vom fi de acord.

Am mai fi de acord şi cu altă prevedere foarte interesantă: libera exprimare a voinţei electoratului implică şi următoarele; faptul că Executivul trebuie să organizeze un referendum prevăzut de sistemul legislativ şi, deosebit de important, - acesta este din textul respectiv -, deosebit de important, atunci când nu este vorba de o iniţiativă a Executivului. Să vorbim de modul de campanie în referendum şi finanţare? Hai, să vorbim şi despre asta.

Regulile generale referitoare la finanţarea partidelor şi a campaniei electorale trebuie să se aplice atât în privinţa finanţării din fonduri publice, cât şi din resurse private. Trebuie interzisă folosirea fondurilor publice de către autorităţi în scopuri de campanie. Ai? Ce am văzut noi în această campanie pentru referendum? Se aplică aceste prevederi care ne sunt recomandate? Nu ştiu! Vedeţi şi dumneavoastră dacă se vor aplica. Să văd eu dacă, într-adevăr, se vor aplica aceste prevederi financiare cuprinse aici.

Eu, deocamdată, constat un lucru: într-adevăr, există un document foarte important pe care-l încalcă această ordonanţă, deşi spune că acest document obligă Guvernul să aibă această ordonanţă.

Deci, din două, una: ori Preşedintele va propune un referendum pe această temă în 22 noiembrie 2010 - aici, însă, nu putem interveni -, ori respingem această ordonanţă de urgenţă; aici avem însărcinarea poporului român să veghem asupra Constituţiei noastre.

Ca atare, grupul nostru parlamentar va fi pentru respingerea acestei ordonanţe.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea independenţilor, secundele s-au cumulat la domnul deputat Nicolicea. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Este o istorie mai veche cu organizarea referendumurilor. Vreau să vă spun că, printr-o intervenţie a Avocatului Poporului, o sesizare de neconstituţionalitate, s-a stabilit că Preşedintele poate să facă un referendum, indiferent pe ce temă consideră el că este de interes naţional.

Menţionez că, înainte de asta, temele de interes naţional erau clare şi erau foarte puţine, erau limitative pentru Preşedinte.

Totodată, am iniţiat un proiect de lege în care interziceam alegerile simultan cu referendumul, la care am fost autor.

La vremea respectivă, nu am fost susţinut nici de Senat şi singura susţinere am avut-o aici, în Camera Deputaţilor. Şi n-aş putea să spun că mă bucur că după doi ani de zile le-a ajuns la unii informaţia la creier, cu ce am vrut să spun atunci.

Iată că şi ONG-urile s-au trezit acum, pentru că la vremea respectivă nu au susţinut iniţiativa mea, având în vedere că referendumul se referea la uninominalul mult visat, la şchiopul uninominal propus de Pro Democraţia. Şi, atunci, au tăcut.

Şi iată că ajungem acum să discutăm aceeaşi situaţie, numai că acum nu mai avem niciun fel de posibilitate de a îndrepta situaţia.

Cei care n-au ştiut sau n-au înţeles, acum au înţeles prea târziu, iar cei care n-au vrut, din alte interese, chiar dacă vor acum, nu se mai poate. Asta este situaţia. Ar fi trebuit ca la ordonanţa respectivă, într-adevăr, să venim cu nişte amendamente care să o îmbunătăţească, pentru că există situaţii în care unul vrea să voteze la alegeri, dar nu vrea la referendum şi invers. Şi nu ai unde să specifici acest lucru şi există o problemă de prezenţă. Şi, atenţie, că problema de prezenţă este cea mai importantă la referendum! Acolo prezenţa este un factor hotărâtor, şi nu la alegeri, unde rezultatele se stabilesc procentual.

Cum, necum, un coleg a spus anterior că discuţia despre ordonanţa aceasta nu are niciun efect juridic. Şi aici vreau să fac o precizare că, pe vremuri, din anumite interese de guvernare, s-a făcut în aşa fel încât ordonanţele să producă efecte până când sunt anulate printr-o lege. Şi şi acest efect acum se întoarce împotriva unora dintre noi, pentru că, după cum ştiţi, dacă într-adevăr această lege mai este trimisă o dată la reexaminare, ordonanţa îşi produce efectele şi, prin urmare, ceea ce discutăm acum nu mai are niciun efect.

Aşa cum am spus, cei care nu au înţeles la timp, înţeleg acum - prea târziu; iar cei care n-au vrut când se putea, le spun că acum nu se mai poate.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L avem o propunere de retrimitere la comisie.

Vă rog să fiţi atenţi. Sistemul electronic nu funcţionează.

Fiţi atenţi, vă rog!

Deci, supun la vot propunerea PD-L. Se votează. Cu mâna, cu mâna! Cartelele nu funcţionează!

Voci din sală:

De ieri nu funcţionează.

Doamna Daniela Popa:

Nici ieri n-a funcţionat, dacă aţi fost ieri în plen. (Rumoare, vociferări; comentarii.)

Deci, haideţi să lăsăm discuţiile pe această temă.

Vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră propunerea PD-L de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? 56 de voturi pentru.

Împotrivă, vă rog? 77 de voturi împotrivă.

Abţineri? Este o abţinere.

Deci, propunerea nu a trecut.

Proiectul urmează la vot final.

Conform art.104 din Regulament, se scrie aşa: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului (...), după încheierea dezbaterilor generale preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.

Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat şi într-o şedinţă specială de vot".

Rămâne la votul final.

Pentru un drept la replică. Da, aveţi dreptate.

Domnul Toader. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte de şedinţă.

Sigur că mi s-a pomenit numele de mai multe ori. Domnul Zgonea - îi spun şi eu numele, de data asta - este un cunoscător al legilor, a participat efectiv la elaborarea a tot ceea ce înseamnă legislaţie privind alegerile, dar argumentele dânsului, în afară de cele politice pe care, sigur, cred că a greşit ora; era vorba de dimineaţă pentru declaraţii politice, ca şi ceilalţi colegi din grupurile parlamentare. Vreau să spun că important este ce dorim să facem. Important este să întrebăm ce doreşte electoratul, poporul, cum vreţi să-i spuneţi dumneavoastră. Că există un tabel, că există o semnătură. Îmi aduc aminte, tot aşa, la un referendum, când Guvernul Tăriceanu 2, prin ordonanţă a stabilit cum să se facă referendumul, ne-a urcat pe la etajul 7. Acolo era secţia de vot unde trebuia să se voteze pentru referendum. Atunci nu i-am auzit pe colegii de la PSD că au o obiecţiune; că mulţi dintre cei care doreau să voteze se lipseau să mai urce până la etajul 3, 5 al şcolii respective.

Deci, încă o dată vreau să subliniez că este un punct de vedere pe care trebuie să-l aducem la cunoştinţa electoratului, şi modul în care prevede acest lucru şi stabileşte, ăsta este important - rezultatul.

Pe de altă parte, Biroul Electoral Central - acesta este atributul lui - atunci când sunt anumite neclarităţi în legi, să intervină pentru a le clarifica. Aduceţi-vă aminte că Constituţia actuală a fost votată în două zile, printr-o decizie asemănătoare, încălcând, categoric, tot ceea ce înseamnă şi Constituţie iniţială, şi dreptul la vot şi aşa mai departe.

Deci, dacă mergem pe ceea ce ne dorim: să aflăm ce doreşte acest electorat, că doreşte mai mulţi parlamentari, că doreşte mai puţini, că doreşte două Camere, o singură întrebare am la cele două Camere: pe cine reprezintă un senator şi pe cine reprezintă un deputat? Acelaşi! acelaşi om din colegiul respectiv, cu atribuţiuni asemănătoare.

Acesta este punctul de vedere pe care l-am avut şi încă o dată vreau să subliniez: hai, să vedem ce spune omul la vot, indiferent de forma scriptică sau nescriptică, unde este procesul-verbal, dacă se contestă. Nu ne blocăm în astfel de acţiuni birocratice, fiindcă ne interesează ce doreşte electoratul.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Trecem la...

Procedură. Poftiţi.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna preşedinte, eu cred că în această situaţie sunt incidente dispoziţiile art.106 din Regulament, unde se spune foarte clar că Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când există în raportul comisiei sesizate în fond amendamente admise ori respinse. Or, eu am un amendament respins tocmai de aprobare a acestei legi.

Prin urmare, eu cred că...

Doamna Daniela Popa:

Este vorba de raport de respingere. Uitaţi-vă la art.104. Nu aveţi dreptate, domnule deputat.

Domnul Daniel Buda:

Doamna preşedinte, chiar dacă este vorba de un raport de respingere, atâta vreme cât am amendamente la titlul legii, care prevede foarte clar că este vorba de o propunere de amendare, în sensul adoptării acestei legi, ar fi trebuit să fie votat aceste amendamente. Însă...

Doamna Daniela Popa:

Aveaţi dreptate dacă raportul era de admitere.

Domnul Daniel Buda:

E-n regulă.

Doamna preşedinte, profit, atunci, să-mi daţi şi mie dreptul la replică, pentru că şi mie mi-a fost pomenit numele... Ca să expun cele ce am vrut anterior.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog!

Domnul Daniel Buda:

Domnilor colegi,

Legat de ceea ce înseamnă adoptarea sau respingerea acestui proiect de lege care se referă la această ordonanţă. Aş vrea, în primul rând, să fac câteva sublinieri punctuale pe această ordonanţă. (Rumoare, vociferări.)

Această ordonanţă reglementează dreptul general practic de organizare a referendumului. Domnilor colegi! Domnule coleg, faceţi un efort, vă rog frumos, pentru că este vorba de un drept la replică pe care-l am. (Rumoare, vociferări.)

Deci, numai o clipă! Doamna preşedinte, e-n regulă! Doamna preşedinte, am cerut pe procedură... (Rumoare, vociferări.)

Doamna preşedinte, am cerut cuvântul pe procedură, mi l-aţi dat şi acum vă cer drept la replică.

Doamna Daniela Popa:

Da, două minute a avut drept la replică. (Rumoare, vociferări.)

Domnul Daniel Buda:

Domnilor colegi, e dimineaţă, haideţi să... nu cred că o să fim atât de viscerali unii cu alţii. (Rumoare, vociferări.)

Am cerut drept la replică. Să înţeleg că nu am drept la replică! (Rumoare, vociferări.)

Pe procedură, mi-am spus punctul de vedere şi vreau dreptul la replică, pentru că mi s-a pomenit numele.

Doamna Daniela Popa:

Nu mai intraţi în discuţii cu sala. Vă rog, terminaţi dreptul la replică. Vă rog frumos să încheiaţi.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulţumesc. Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor colegi,

V-aş cere să încercăm să fim mai puţin viscerali, pentru că, până la urmă, Parlamentul este o sală de dezbatere. Şi cred că fiecare are dreptul să-şi spună punctul de vedere aici.

Spuneam că această ordonanţă nu face altceva decât să acopere, dacă vreţi, un vid legislativ care a fost creat prin adoptarea unei decizii a Curţii Constituţionale.

Prin faptul că noi respingem această ordonanţă astăzi, nu faceţi altceva decât ca în România să lăsaţi un vid legislativ şi, indiferent de problema care urmează să fie supusă referendumului, ea să nu mai aibă un cadru legal înlăuntrul căruia să se poată face acest lucru.

Dacă vreţi să discutăm din punct de vedere constituţional, domnule coleg de la UDMR, art.2 din Constituţie spune foarte clar cum se exercită practic suveranitatea poporului; şi prin referendum. Prin faptul că dumneavoastră respingeţi astăzi această lege, nu faceţi altceva decât să încălcaţi un drept al poporului de a se pronunţa prin referendum.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Márton Árpad-Francisc:

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamna preşedinte,

Am o propunere de procedură de compromis. Este adevărat că, în conformitate cu regulamentul nostru, dacă se propune respingerea unui proiect de lege de către comisie, se supune la vot final doar propunerea de respingere.

Logica acestei prevederi regulamentare este una simplă. Dacă avem o lege de 120 de articole şi câţiva deputaţi au depus în jur de 200 de amendamente, de ce să dezbatem aceste amendamente, când, oricum, este o propunere de respingere?

Aici, însă, este vorba despre un singur amendament, al domnului deputat, respins, de modificare a unui cuvânt. Pentru a nu da şansa colegilor noştri din PD-L să mai tragă de timp, atacând la Curtea Constituţională, propun să adoptăm această propunere, să supuneţi votului propunerea de amendare, respinsă, a domnului deputat, după care, dacă nu se acceptă această propunere, trecem la vot final şi am rezolvat problema.

Evident, nu doresc să iniţiez o cutumă. În acest caz, încă o dată spun, este o propunere de compromis, să meargă mai repede, pentru că mai avem legi de adoptat. Că Parlamentul trebuie să lucreze, chiar dacă avem un Guvern şi un Preşedinte care cred că numai ei trebuie să lucreze, şi Parlamentul este de prisos.

Şi trebuie să vă spun că încă o dată citiţi acel articol şi vă readuc aminte că dumneavoastră sunteţi membru al organului suprem reprezentativ al poporului şi suveranităţii naţionale, şi nu altceva.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu. Tot pe procedură, da?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte, pe procedură am dorit să iau cuvântul, pentru că am rămas surprins că însuşi preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nu cunoaşte Regulamentul. Şi mai ales că abuzează de Parlament, în sensul în care, deşi se terminaseră dezbaterile generale, dânsul a încercat să vorbească despre textul de lege supus dezbaterii.

Admiram eleganţa şi fermitatea dumneavoastră, doamnă preşedinte de şedinţă, şi mai ales spiritul în care doreaţi să aplicaţi Regulamentul.

Dar cred că propunerea domnului Márton este corectă. Pentru a ne feri de şicanele, pentru a ne feri de subterfugiile pe care le vor căuta unii dintre colegii de la PD-L, nemulţumiţi că domnul Băsescu n-a avut câştig de cauză şi astăzi, în Parlament, cred că este bine să supuneţi la vot acel amendament respins, chiar dacă noi astăzi încălcăm Regulamentul, pentru că, Regulamentul, aşa cum dumneavoastră l-aţi aplicat, este foarte bine aplicat.

Dar cred că propunerea domnului Márton poate să ne scoată din acest impas şi să reuşim să mergem mai departe.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Márton Árpad şi susţinută de domnul Eugen Nicolăescu, pentru a discuta cele două amendamente respinse din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Este punctul 1 din raport, este un amendament al domnului deputat Daniel Buda. Vi-l susţineţi? Vă rog.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi apreciez şi eu eleganţa dumneavoastră în faţa atâtor bărbaţi nemulţumiţi.

Textul sună în felul următor: "Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului".

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Rog domnii secretari să numere. 56 de voturi pentru.

Împotrivă? 96 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nicio abţinere.

Amendamentul nu a trecut.

Pct.2 din raport, referitor la articolul unic.

Domnul deputat Daniel Buda, autorul amendamentului. Vă rog.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Articol unic: "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.103 din 30 septembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului".

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 59 de voturi pentru.

Împotrivă? Domnule secretar Zgonea! Domnule secretar Zgonea, împotrivă? 98 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nicio abţinere.

Amendamentul nu a trecut.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.