Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

La poziţia 6, avem Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului local al municipiului Braşov, judeţul Braşov.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul?

Domnul deputat Andronache. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este vorba despre o iniţiativă legislativă care vizează transferul unor terenuri de la Institutul Cartofului Braşov către Consiliul local al municipiului Braşov. Această iniţiativă legislativă întruneşte consensul politic al tuturor deputaţilor de Braşov care sunt iniţiatori şi, prin urmare, există un astfel de consens politic la nivel local. Vă rugăm, din această perspectivă, să susţineţi această iniţiativă legislativă.

Pe scurt, iniţiativa legislativă, după cum vă spuneam, vizează transferul unor terenuri pentru realizarea următoarelor obiective: realizarea unui centru de afaceri, care este un proiect major al componentei economice din planul integral de dezvoltare al municipiului Braşov. Astfel, municipiul Braşov, prin Asociaţia Zona Metropolitană Braşov, a declarat obiectivul ca fiind un obiectiv major, structură care este menită să sprijine legătura directă între furnizorii de cunoaştere, adică universităţi, institute de cercetare ştiinţifică şi beneficiarii de cunoaştere, respectiv companii sau firme din Braşov şi din zona adiacentă Braşovului.

De asemenea, pe suprafaţa de teren al cărui transfer îl propunem, în perioada 1960-1970, Institutul de Cercetare pentru Cartof Braşov a edificat blocuri de locuinţe ce aveau destinaţia de locuinţe de serviciu.

În anul 2002, locuinţele pentru care existau contracte de închiriere au fost vândute către cetăţenii care locuiau în aceste blocuri, însă, din cauza faptului că terenul nu era intabulat, aceste contracte nu au putut fi autentificate.

Precizăm că este vorba de un număr de 10 blocuri de locuinţe, în care locuiesc un număr de peste 200 de cetăţeni.

Totodată, propunem transferul unor suprafeţe de teren, indispensabile pentru realizarea unei noi infrastructuri rutiere în municipiul Braşov, respectiv a tronsonului 3 de ocolitoare, care va elimina traficul greu din interiorul municipiului şi va reduce poluarea din oraş.

Subliniez încă o dată că toţi deputaţii de Braşov au semnat această iniţiativă legislativă, fapt pentru care vă propunem să sprijiniţi şi să votaţi această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei?

Raportul comisiei, întâi, şi pe urmă dezbaterile comisiilor.

Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, în legătură cu raportul comisiei. Acest proiect de lege priveşte cercetarea ştiinţifică, fiindcă este vorba despre terenurile unui institut.

De când suntem în Parlamentul României, toate aceste proiecte de lege au trecut prin Comisia pentru învăţământ şi cercetare. În mod cu totul nemaiîntâlnit, la acest proiect de lege, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost întâi acreditată cu studierea pe fond a acestui raport - deci, prezentarea pe fond a raportului, după care i s-a luat acest raport, s-a transmis spre raport final Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Deci, agricultură, în sensul că institutele respective aparţin de domeniul agriculturii, dar cercetarea nu a mai fost luată în considerare, că sunt, de fapt, instituţii care aparţin domeniului cercetării şi se iau din patrimoniu terenuri şi a fost solicitată comisia, zic eu, în mod abuziv, să prezinte doar aviz. Pentru care motive? O să vă spun atunci când o să mă exprim personal de la acest microfon la dezbaterile generale.

Am făcut o solicitare către dumneavoastră, doamnă preşedinte, şi către Biroul permanent, să spun că este inadmisibil ca o problemă legată de un institut de cercetare, un institut de cercetare care reprezintă o problemă, pentru că era vorba de institut de cercetare al cartofului, să fie trimisă spre dezbatere şi spre luarea unei decizii la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, da? De ce? O să vă explic în continuare, dar este vorba despre 45 de hectare de teren, pe care se va face un mall, un centru nu de cercetare, adică un centru de conferinţe. Da? Vă mulţumesc foarte mult.

Poftiţi, domnule coleg. În fond, vorbesc cei de la agricultură şi cei de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, nu cei de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Domnul preşedinte Fuia. Vă rog.

Domnul Stelian Fuia:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă menţionată, care presupune trecerea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole în administrarea Consiliului local Braşov.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea unui teren din domeniul public al statului în administrarea Consiliului local al municipiului Braşov.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, la dezbateri au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 23, ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, şi 26 de deputaţi din 27 ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre aprobare şi adoptare raportul de adoptare, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Mocanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice am avut mai multe cazuri de genul acesta. Şi noi, împreună, şi cei de la PDL, şi cei de la PSD, şi cei de la toate partidele care stăm aici, în sala asta frumoasă, am hotărât să nu mai dăm pământ de la cercetare, chiar cum se cuvine, aşa, fiecare, cum cere câte o suprafaţă, să i se dea.

De aceea, eu vin şi vă propun ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, această lege să meargă din nou la Biroul permanent. În primul rând, sunt de acord cu cele ridicate aici de domnul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, fiindcă acest proiect de lege trebuie analizat şi de către această comisie.

Raportul trebuia întocmit comun - şi de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Pentru acest lucru, am rugămintea ca, doamna preşedinte, să fie întors acest proiect de lege la Biroul permanent şi să fie repartizat pentru ambele comisii. Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată cum o asemenea propunere legislativă naşte discuţii, naşte opinii contradictorii şi sigur că dumneavoastră urmează să hotărâţi prin vot dacă iniţiativa parlamentarilor braşoveni va fi adoptată sau nu. eu vă mărturisesc că mă număr printre iniţiatori, ca urmare a solicitării făcute de către colegii din Partidul Democrat Liberal.

Le-am adus aminte, cu acea ocazie, că atunci când a fost o iniţiativă legislativă pornită din partea liberalilor, de a se acorda teren pentru construirea unui aeroport la Ghimbav Braşov, colegii din Partidul Democrat Liberal s-au opus. Noi, membri ai Partidului Naţional Liberal, care am fost de acord acum să semnăm această iniţiativă legislativă, am făcut acest lucru pentru că am considerat că este pentru binele cetăţenilor municipiului Braşov. Şi, prin votul nostru, vom încerca să adoptăm această iniţiativă.

Dar, dragi colegi, trebuie să ne gândim întotdeauna dacă legile pe care noi le facem sunt pentru binele populaţiei, pentru binele cetăţenilor acestei ţări, sau a unei zone bine delimitate, cum este cazul de faţă, municipiul Braşov.

Cred întotdeauna că noi trebuie să facem legile pentru binele cetăţeanului, şi nu pentru interese personale, sau să nu fim de acord cu adoptarea unui proiect de lege pentru că porneşte de la altcineva.

În cazul de faţă, este vorba de o anumită suprafaţă de teren pe care sunt construite zeci de blocuri, încă dintr-o perioadă mai îndepărtată şi oamenii aceia nu sunt stăpâni pe terenul pe care se găsesc blocurile, deşi ei sunt stăpâni ai apartamentelor.

De aceea, eu vă solicit să daţi un vot pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Sigur, se pune problema de ce să tot luăm teren de la Institutul Cartofului? Este o situaţie destul de delicată, dar trebuie să ne gândim şi la faptul că acest Institut al Cartofului stăpâneşte o suprafaţă de teren foarte mare, pe care nu o foloseşte în scopul cercetării. Şi ar trebui reglementată situaţia în sensul de a se limita o anumită suprafaţă de teren, pe care să se facă cercetare şi să fie folosită în scop bine stabilit, dar să fie folosită şi nu să se părăsească terenul.

În încheiere, vă rog să binevoiţi ca, prin votul pe care-l veţi da mâine, să adoptăm acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Duvăz. Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În mod sistematic, în ultimii ani, din patrimoniul institutelor de cercetări din domeniul agricol, au dispărut semnificativ terenurile care erau destinate cercetării. Sigur, ştim cu toţii aceste terenuri au fost supradimensionate într-o vreme, că în mare parte erau folosite la producţia agricolă şi nu la cercetare, dar lucrul a evoluat negativ şi, din păcate, rezultatele sunt cele pe care le vedem, în sensul că cercetarea românească din domeniu a scăzut drastic, că materialul genetic pe care sunt chemaţi să-l reproducă fermierii este un material adeseori care nu ne aparţine, care nu este adaptat şi mai ales marea cantitate de alimente nu mai este produsă pe terenurile româneşti.

Cred că în faţa unei asemenea dezbateri ar trebui să ne punem problema de fond. Eu nu ştiu dacă acest teren este ocupat de blocuri, spune un coleg de-al nostru. Poate. Nu ni s-a făcut o prezentare foarte pe larg. Poate că, într-adevăr, este o reparaţie care trebuie făcută, dar, pe de altă parte, cred că era important şi cred că ar trebui să ne gândim, când mai luăm 45 de hectare, să-i dăm în alt loc, în compensaţie, teren şi cred că asta ar fi şi soluţia cea mai echilibrată. Sunt de acord cu cei care au propus, de la această tribună, şi susţin şi eu să retrimitem comisiei, în vederea analizării compensării cu un teren, poate nu la fel de mare, nu ocupat, ci neocupat, dar destinat acestei cercetări care suferă din ce în ce mai mult şi faţă de care suntem foarte datori cu toţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tinel Gheorghe. După aceea, domnul Andronache.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am văzut că s-au inflamat spiritele în ceea ce priveşte, nu 45, ci cele 35 de hectare care sunt solicitate de Primăria Municipiului Braşov pentru derularea unui centru de afaceri.

Acum, nu vreau să fac o scurtă istorie, să ne aducem aminte că am aprobat-o anul trecut şi la iaşi 100 de hectare am dat, şi la Braşov 200 de hectare pentru aeroport.

În Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă reamintesc că am blocat, timp de două săptămâni, adoptarea proiectului, pentru că am solicitat prezenţa şefului Institutului de Cercetare a Cartofului şi a venit în plenul comisiilor reunite, pentru că voiam să avem şi punctul de vedere al domniilor lor, să vedem dacă au fost de acord cu această cedare şi au explicat foarte clar că sunt de acord ca cele 35 de hectare să plece la Primăria Braşovului.

Într-adevăr, după ce am aprobat Legea nr.45, am spus că nu am vrea să mai procedăm la diminuarea suprafeţelor afectate cercetării. Problema este însă că multe dintre aceste suprafeţe pe care institutele de cercetare în agricultură le deţin în momentul de faţă, sunt suprafeţe care ar trebui reanalizate prin prisma obiectului de activitate. Eu sunt ferm convins că dacă Institutul Cartofului avea o temă de cercetare acolo, Institutul Cartofului se opunea predării, cedării celor 35 de hectare.

Dacă întoarcem acum legea la comisie, să ştiţi că deznodământul este acelaşi. Punctul de vedere este acelaşi. Aşa cum am dat 100 de hectare la Iaşi şi 200 anul trecut pentru Aeroportul de la Braşov, putem să cedăm 35. Ele sunt justificate, din punctul meu de vedere, nu pentru că iniţiativa aparţine tuturor colegilor parlamentari, de la dreapta la stânga, ci prin prisma investiţiei care se derulează acolo.

Încă o dată, vă rog să analizăm şi să dăm un punct de vedere favorabil. Să ştiţi că în comisie am avut discuţii foarte aprinse pe oportunitatea acestei cedări şi reprezentanţii Academiei, dar şi ai Institutului au exprimat un punct de vedere afirmativ.

Deci, din acest punct de vedere, nu ştiu ce s-ar schimba dacă s-ar întoarce înapoi în comisie. Poate am mai amâna încă o săptămână sau două. Pentru ce? Pentru acelaşi rezultat - ar reveni în plen cu un punct de vedere favorabil cedării celor 35 de hectare.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine proiectul de lege, în forma adoptată în plenul reunit al celor două comisii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să fac o precizare tehnică. Acest proiect de lege a fost dezbătut la Senat de către comisiile juridică şi pentru agricultură. Prin urmare, Camera Deputaţilor urmează în oglindă aceeaşi procedură care s-a urmat la Senat. Dacă Senatul a greşit, înseamnă că, în situaţia aceasta, greşim şi noi. Dar este bine şi corect să urmăm aceleaşi proceduri pe care le urmează şi Camera superioară. Acesta este punctul nostru de vedere.

Cu privire la anexele acestei iniţiative legislative, veţi observa că în anexă sunt în mod clar detaliate poziţiile şi destinaţia suprafeţelor de teren, al căror transfer se solicită. Într-adevăr, este vorba despre 10 blocuri edificate pe o suprafaţă de teren, blocuri care nu sunt intabulate la această dată.

Cu privire la faptul că acolo se face cercetare, pe terenul respectiv. Pe terenul respectiv nu se face cercetare. Terenul respectiv este situat în apropierea unui centru în care se dezvoltă de către Universitatea Transilvania un nou campus universitar şi aceste două centre - centrul de afaceri şi centrul expoziţional, vor veni în completarea activităţii de cercetare pe care Universitatea Transilvania o va desfăşura la momentul edificării acestui campus universitar.

Prin urmare, iniţiativa este logică, vizează, de asemenea, programul integrat de dezvoltare urbană a municipiului Braşov. Şi de aceea încă o dată vă solicităm sprijinul pentru a vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Totodată, mai vreau să fac o precizare - că Grupul parlamentar al PDL nu susţine retrimiterea la comisie a acestei iniţiative legislative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Munteanu şi după aceea domnul Kelemen Atilla.

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că argumentele iniţiatorilor privind necesitatea acestor investiţii sunt corecte, dar nu sunt de acord cu ceea ce a spus colegul nostru, domnul deputat Andronache; faptul că acolo nu se face cercetare, ne dă nouă dreptul să fărâmiţăm toate terenurile statului, subliniez. Pentru că vreau să vă spun o cifră de dinainte de comunism, cum ne place nouă să vorbim. Statul român avea în proprietate 1,8 milioane de hectare de teren arabil. Astăzi, şi urmare a bunăvoinţei noastre şi a altora, mai are nici resturi, pe ici, pe colo, care se ridică pe undeva spre 500 de mii de hectare.

Noi continuăm să fărâmiţăm terenurile, să le distrugem, de fapt, motivat, până la urmă, pentru că în spate stau nişte investiţii de interes public, în mod deosebit. Dar ceea ce nu facem noi şi ar trebui să facem este ceea ce spunea domnul deputat Duvăz - ori compensare, ori redare, obligatoriu. Avem terenuri degradate care pot fi redate în circuitul agricol, cu eforturi financiare. Vrei să-ţi dezvolţi centrul de afaceri, bagi bani şi dincolo, că de acolo, probabil, o să iasă bani, că nu cred că-l face pentru nunţi. Deşi şi de acolo ies bani, la unii.

Deci, nu este normal să se întoarcă acest proiect de lege la Biroul permanent, pentru că Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, potrivit regulamentului, avea termenul necesar la dispoziţie, de 5 zile, să solicite dezbatere pe fond şi nu aviz.

Ceea ce spunea iniţiatorul, domnul secretar Andronache, e că, până la urmă, cu toate aceste dezbateri pe care şi noi le înţelegem, am fost de acord, cu un singur vot împotrivă, nu cu unanimitate, al domnului deputat Antochi. Şi eu nu pot să uit asta, pentru că săptămâna viitoare le punem câte una. O să vină una care o să fie de 41 de hectare.

Deci, trebuie să ne oprim odată. Să ne oprim, nu să nu dăm voie investiţiilor, ci să găsim soluţie să repunem înapoi suprafeţe de teren pe care le scoatem din circuitul agricol, pentru că le scoatem.

Pe de o parte, cu argumentele pe care le-am spus, ar trebui să nu votez, dar, în acelaşi timp, participând la dezbaterea din comisiile reunite, sunt conştient că aceasta este singura soluţie astăzi, dar mă întreb când ne oprim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Kelemen Atilla.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am auzit argumente pro şi contra cu acest proiect legislativ şi trebuie să vă spun că vă vorbeşte aici un membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Suntem absolut conştienţi, stimaţi colegi, că cercetarea, în orice ţară, deci şi în România, este un lucru foarte important. Cine trăieşte din rezultatele cercetărilor altora, este cel mai sărac om. Deci, şi eu sunt absolut conştient. Dacă am analiza acum, aici, de ce nu se mai face cercetare de fond sau cel puţin nu suficient, atunci am ajunge la nişte concluzii foarte triste. Bineînţeles că în această ţară, în ultimii 20 de ani, au fost bani mai mulţi sau mai puţini pentru multe lucruri, dar nu am avut bani niciodată - cel puţin nu suficienţi bani - pentru cercetare. Din păcate, de aceea a ajuns cercetarea românească acolo unde este.

Bineînţeles, nimeni nu este mai conştient că - şi aici trebuie să contrazic pe antevorbitori, mulţi ridică că, domnule, pe acel teren nu se face cercetare, ci se face producţie. Păi, în cercetarea agricolă, normal că se face producţie, fiindcă, pe baza acelor rezultate date de acea producţie, poţi să tragi nişte concluzii ştiinţifice. Cred că toată lumea înţelege foarte bine despre ce vorbesc.

Totuşi, trebuie să fiu în asentimentul antevorbitorului că noi, în comisiile reunite, am ascultat şi pe directoarea de la Staţiunea de Cercetări a Cartofului, domnul secretar general al ASAS, fostul nostru coleg Ianculescu, a fost, de asemenea, prezent acolo, în comisie. Şi toată lumea a zis că este acum inutil să discutăm că aprobăm sau nu, fiindcă acele 10 blocuri sunt construite. Deci, cred că parlamentarii din Braşov au vrut să legifereze, de fapt, o situaţie existentă. În rest, toată lumea are dreptate. Da, am putea găsi terenuri ca să suplimentăm fondurile pentru cercetare, dar ar trebui să găsim şi fonduri pecuniare pentru a sprijini această cercetare.

Eu cred că şi exprim şi părerea UDMR, UDMR cere ca acest proiect să fie aprobat aşa cum este şi nu retrimis, fiindcă facem doar o amânare inutilă, bineînţeles pentru celelalte elemente trebuie să vedem şi să ne aplecăm serios pe aceste elemente şi să facem nişte legi care să sprijine cercetarea românească şi în domeniul agricol.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Antochi, înţeleg că urmează.

Domnul Gheorghe Antochi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este firesc, este absolut normal să reglementăm orice solicitare care vizează realizarea de investiţii în România.

Era, de asemenea, normal şi firesc să găsim soluţii tuturor solicitărilor de retrocedare a suprafeţelor în cadrul operaţiunii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Din păcate, cu o uşurinţă condamnabilă, în ultimii 20 de ani, cu implicarea comunităţilor locale, dar şi cu un sprijin politic demn de alte cauze, am reuşit să diminuăm suprafaţa arabilă a României cu aproape un milion de hectare. Şi vă reamintesc că, până în anul 1990, şi scoaterea unui singur metru pătrat de pământ din circuitul agricol nu se putea realiza decât prin redarea acelei suprafeţe în judeţul respectiv sau oriunde pe teritoriul României.

Astăzi, cea mai uşoară soluţie şi cea mai puţin costisitoare este să solicităm din perimetrele unităţilor care încă mai stăpânesc mai puţin de 30 de mii de hectare, faţă de 132 de mii de hectare, câte aveau în 1990,... deşi, printr-o recentă lege adoptată tot de Parlamentul României, acest lucru era ilegal. Şi din acest motiv, şi în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, dar şi în şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, am votat împotriva acestui proiect de lege şi în continuare voi face acelaşi lucru, pentru că urmează scoateri din suprafeţe administrate de institutele şi staţiunile de cercetare şi solicitări la Arad, la Timişoara, la Constanţa, pentru căi de comunicaţii, pentru fel de fel de obiective de investiţii.

Şi, aşa cum colegul meu Munteanu a subliniat aici, nu avem nimic împotriva realizării acestor obiective pe amplasamentele care au rezultat din studii şi cu justificările respective, cu condiţia ca aceste suprafeţe să fie scoase din circuit numai după redarea unor suprafeţe echivalente în circuitul agricol.

Şi încă un argument pentru cei care susţin că cercetarea agricolă, în aceste unităţi, nu trebuie să se facă pe suprafeţe de ordinul sutelor sau miilor de hectare de teren. Vă reamintesc că aceste suprafeţe nu sunt destinate cercetării fundamentale. Pe acestea se realizează multiplicarea soiurilor şi hibrizilor care sunt în testare, pe aceste suprafeţe se realizează furajele necesare pentru rasele sau liniile de hibrizi din sectorul de creştere a animalelor din România.

Din acest motiv, vă adresez călduros rugămintea ca orice scoatere din circuitul agricol să nu se mai realizeze cu sprijinul nostru, pornind şi de la faptul că pămânul nu l-am moştenit, ci-l avem închiriat de la nepoţii noştri.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Donţu. Vă rog.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Mă simt dator să fac câteva precizări faţă de ceea ce s-a discutat până acum, şi anume, faptul că acest teren, pentru cine nu ştie, este alipit municipiului Braşov, în primul rând este cultivat, dar în mică măsură se face cercetare agricolă acolo. Există o zonă în care se face, într-adevăr, dar nu este în această zonă şi, prin scoaterea celor 45 de hectare de la Institutul Cartofului şi al Sfeclei de Zahăr, practic, diminuarea este minoră. Precum ştiţi, în anul trecut, cele 200 de hectare pentru Aeroportul Internaţional Braşov, au fost transferate tot de la acest institut, astfel încât, şi după aceste transferuri, tot au rămas câteva sute de hectare la dispoziţia cercetării în domeniul respectiv; pe de o parte.

Pe de altă parte, trebuie să aveţi în vedere faptul că parteneri şi cei care vor realiza această investiţie - şi nu este vorba de mall sau de sală de înot, cum s-a vorbit aici, sunt Universitatea Transilvania Braşov şi Camera de Comerţ şi Industrie Braşov. Prin aceste instituţii se vor derula aceste investiţii de care s-a făcut vorbire, iar prin realizarea acestor investiţii, care reamintesc că a fost consens politic la data când s-a semnat acest protocol printr-o conferinţă foarte mare la nivelul Braşovului, municipiul şi judeţul Braşov fac paşi înainte.

De aceea, grupul nostru parlamentar doreşte votarea acestui proiect de lege şi vă roagă să votaţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna preşedinte,

Am să vă aduc aminte de ceea ce era trecut în Programul de guvernare al Partidului Democrat Liberal, al UDMR-ului şi, atunci, al Grupului de independenţi.

Printre altele, în acel Program de guvernare, dacă vă aduceţi aminte, se spunea că se pune mare bază pe tot ce înseamnă cercetare, inovare, în condiţiile în care se cunoaşte deja că pe următorul program al structurii europene, la prim rang va fi inovarea.

Merg mai departe şi vă aduc aminte că, prin bugetul aprobat pe 2011 şi pe urmă, prin tot felul de acte normative, a fost redus drastic bugetul pentru tot ce înseamnă cercetare, inovare în România. Mai mult, cu ajutorul lui Funeriu, au fost desfiinţate o serie de centre care puteau să guverneze şi să aducă ceva bun privind cercetarea şi inovarea în România.

Ne lăudăm, doamna preşedinte, şi nu este vina dumneavoastră şi a PDL, cu tot felul de medalii la nu ştiu ce târg de la Viena, care este un târg privat şi unde, nu ştiu pe ce bază, se pot obţine acele medalii. Iar, pe urmă, ministrul Funeriu se laudă cu aceste lucruri care n-au valoare.

Citeam zilele trecute un studiu care arăta de ce în România nu mai cresc cartofii. În România nu mai cresc cartofii - şi arăta acel studiu făcut de specialişti - datorită unei ciuperci care invadase cartoful şi nu se găseau în niciun fel soluţii pentru a putea fi stârpită. Şi spunea în expunere că, datorită acestui lucru, astăzi, în toate expoziţiile, în toate mallurile şi în toate prăvăliile din România, vedem aşa: cartofi Turcia, cartofi Austria, cartofi Germania, usturoi Turcia şi aşa mai departe.

Dacă citiţi, vă rog, expunerea de motive pentru această iniţiativă legislativă, cred că uşor autorii au crezut că nu o să ne aplecăm niciodată asupra acestui lucru, se spune... doi poli urbani şi aşa mai departe, zice: "Dezvoltarea unui centru de afaceri reprezintă unul dintre proiectele majore ale companiei economice din planul integrat de dezvoltare al municipiului Braşov, fapt pentru care este necesar transferul terenului menţionat la art.1 alin.(1) lit.a) din prezenta iniţiativă legislativă, deoarece municipalitatea nu mai deţine în patrimoniul său suprafeţe de teren disponibile pentru aplicarea acestui proiect." Ei nu zău, o să pot să demonstrez oricând că sunt, slavă Domnului, foarte multe terenuri care sunt disponibile.

Mai departe: municipiul Braşov, prin Asociaţia sa Metropolitană Braşov, a declarat ca obiectiv economic major Centrul de afaceri. Ce va face Centrul de afaceri? Centrul de afaceri va face expoziţii, va face valorificarea arealului montan şi tot felul de altele, biosferă energetică, ştiu eu, realizarea consumuri minime materii prime energie şi...

Domnilor, în condiţiile în care în această ţară a fost aproape totul distrus, în condiţiile în care în toamna trecută a fost privatizat Centrul de cercetare al cartofului din judeţul Covasna, în condiţiile în care spunea prim-ministrul Boc că trebuie să punem bază în continuare pe inovare şi cercetare pentru că acestea sunt criteriile pentru următorul program de dezvoltare al structurilor europene, noi ce facem? Luăm, în loc să dotăm cu oameni suficienţi, care pot să facă această cercetare, să dispară acea ciupercă care-ţi spune că de aceea nu mai creşte cartof în România, în loc să alocăm banii necesari pentru a putea să facem cercetare, pentru că aceste terenuri, stimai colegi, nu au fost date degeaba.

Vreau să vă spun că ne lăudăm şi spune ministrul agriculturii că niciodată România nu va intra într-o criză alimentară.

Da, nu va intra într-o criză alimentară dacă se fac lucrurile pe care le ştia domnul ministru al agriculturii, nu ceea ce se întâmplă acum. Sfecla, floarea-soarelui, cartoful şi multe altele, lucruri de bază pentru poporul român, cred că aţi auzit despre studiul, care a stabilit că, pentru români, cartoful este de bază, nu carnea, nu untul şi altele.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să vă rog să încheiaţi.

Doamna Aurelia Vasile:

Imediat, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Am făcut, doamna preşedinte, şi vă rog să mă scuzaţi, o expunere mai largă, pentru a putea să ne aducem aminte că, în această ţară, dacă dorim să ieşim din criză, atunci într-adevăr, trebuie să mergem şi pe ceea ce Uniunea Europeană recomandă: cercetare, inovare. Or, aceste lucruri se fac cu bani, cu oameni, dar şi cu spaţii unde pot fi dezvoltate acestea.

N-o să fim de acord cu acest lucru în condiţiile în care, vă rog, stimaţi colegi, să vă aplecaţi asupra proiectului de lege şi să vedeţi câte greşeli are, iar, doamna preşedinte, în numele Grupului PSD, vă solicit ca acest raport, acest proiect de lege, să se întoarcă la Biroul permanent şi el să fie distribuit şi către Comisia pentru învăţământ ca comisie de fond, în condiţiile în care este pe temă şi ştiţi că au mai fost proiecte unde am avut raport comun al Comisiei pentru agricultură şi al Comisiei pentru învăţământ. Spre că nu a fost ocolită Comisia pentru învăţământ doar că este condusă de un deputat al partidului meu.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Andronache şi după aceea...

Domnul Gabriel Andronache:

Încă o scurtă intervenţie, stimaţi colegi, în calitate de iniţiator.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă declaraţiile celor doi copreşedinţi ai Uniunii Social-Liberale din Braşov, făcute în presa locală acum câteva săptămâni cu privire la acest proiect de lege, domnul Constantin Niţă, preşedintele PSD Braşov şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional. Titlul declaraţiei este: "Nu doar că îl voi vota, dar voi face şi lobby pentru acesta."

Iată ce spune domnul Niţă în presa locală: "Personal susţin acest proiect. Eu am declarat, în calitate de lider de filială, că doresc o asemenea investiţie. Când proiectul va ajunge în Camera Deputaţilor, nu doar că îl voi vota, dar voi face şi lobby printre colegii de grup parlamentar."

De asemenea, declaraţia domnului Aristotel Căncescu, preşedintele PNL Braşov: "Este, într-adevăr, o oportunitate şi susţinem acest proiect. Tot ceea ce este benefic pentru Braşov este bine-venit."

Acestea sunt declaraţiile celor doi copreşedinţi ai USL Braşov. Prin urmare, rugămintea mea este să-i susţineţi pe cei doi copreşedinţi. Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate coleg,

Cred că nu aţi fost atent la ce am spus eu. Eu nu am spus că îl respingem, eu am solicitat să fie trimis la comisiile de specialitate, după aceea o să ne exprimăm punctul de vedere.

Deci n-am spus că nu vom vota sau că îl respingem. Am solicitat doamnei preşedinte să întoarcă proiectul de lege la Biroul permanent pentru a putea fi repartizat şi la Comisia pentru învăţământ.

Domnule Călian, v-am plictisit, cumva?

Domnul Petru Călian (din bancă):

Da.

Doamna Aurelia Vasile:

Îmi pare rău, dar ar trebui să fiţi atent, că sunteţi din zonă şi că, într-adevăr, Transilvania era patria cartofului, cel care alimenta şi pe cei de dincolo de Carpaţi, iar în condiţiile acestea şi dumneavoastră luaţi pătrunjelul din Turcia.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Călian, vă rog, drept la replică. Nu poate. Să ne spună dacă îl plictiseşte doamna Aura Vasile sau nu.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că o soluţie inteligentă ar fi să sistăm discuţiile, dacă consideraţi necesar să spuneţi la vot. Altfel să mergem mai departe. Aceasta este replica.

Doamna Roberta Alma Anastase:

E clar, v-aţi plictisit.

Domnul Ghiveciu.

Domnul Marian Ghiveciu:

Este foarte clar că terenurile Academiei de Ştiinţe Agricole din aproprierea municipiului Braşov sunt foarte tentante şi cred că în apropierea municipiului Braşov mai sunt şi alte terenuri, probabil ale unor persoane fizice, dar acele terenuri sunt foarte scumpe.

Nu că aş fi contra dezvoltării municipiilor din România, dar am o propunere în beneficiul Academiei de Ştiinţe Agricole. Ştim că se confruntă cu mari greutăţi Academia, că nu sunt bani pentru cercetare. Şi aş propune să se dea în compensare o suprafaţă egală de teren şi să se întocmească un raport de evaluare al terenurilor, iar dacă tot se face un centru de afaceri, să se facă pe bani.

Academia de Ştiinţe Agricole să primească bani pentru această suprafaţă şi, din câte cunoştinţe am, în zona respectivă terenurile se vând cu peste 200 de euro metrul pătrat.

Doamna Aurelia Vasile:

1.200.

Domnul Marian Ghiveciu:

Să intre banii la Academia de Ştiinţe Agricole şi atunci Academia va avea banii necesari pentru cercetare. Dar şi în compensare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Haideţi să votăm. Am să supun la vot propunerea făcută de PSD de reîntoarcere la comisie, cu termen... deci pe ce termen? O săptămână sau două săptămâni? O săptămână, propunere, înţeleg, nesusţinută de Grupul PDL şi... mă rog...

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

27 de voturi pentru, 85 împotrivă, nicio abţinere.

Propunerea a fost respinsă.

Intrăm acum în dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii: "Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, judeţul Braşov".

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

La poziţia 2, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 3, nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 4, nu sunt observaţii Adoptată.

Poziţia 5, nu sunt observaţii. Adoptată.

La poziţia 6.

Domnul Stelian Fuia:

Doamnă preşedinte,

La poziţia 6, alin.(2) o modificare. A fost o greşeală de redactare, deci "drum de la institut la ferma de taurine, parcela 1.149, tarlaua 153" se corectează cu "tarlaua 151".

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. S-a reţinut în stenogramă.

La poziţia 7, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 8, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 9, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 10, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 11? Nu sunt observaţii. Adoptată.

La anexă, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Urmează votul final.