Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 octombrie 2011
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.109/2011
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 octombrie 2011 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 octombrie 2011
![]() |
7. | Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului (Pl-x 775/2010). (rămasă pentru votul final) | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 775/2010 |
|||||
| ................................................ | |
|
|
Acum trecem la următoarea Propunere legislativă pentru modificarea art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Vă rog, domnule Angel Tîlvăr. |
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte, pentru că-mi daţi posibilitatea să prezint colegilor un proiect de lege, pe care noi l-am considerat util. El se bazează pe faptul că, potrivit dispoziţiilor art.115 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, actele administrative adoptate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi dispoziţiile primarului, se comunică prefectului judeţului în vederea exercitării controlului de legalitate, în condiţiile legii care-i reglementează activitatea. Totodată, având în vedere concretizarea acestei verificări a prefectului în avize de legalitate, dar şi dispoziţiile constituţionale şi ale Legii contenciosului administrativ care menţionează că prefectul poate ataca actul administrativ considerat nelegal în termen de 6 luni de la data comunicării, actul administrativ atacat fiind suspendat de drept, propunem modificarea art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004, datorită faptului că toate actele administrative, cu excepţia hotărârilor normative care se fac publice la 5 zile după comunicarea către prefect, îşi produc efectele de la comunicare, drept urmare, posibilitatea, şi aici subliniez, posibilitatea prefectului de a ataca actul administrativ în contencios la 2, 3 sau 4, 6 luni de la data comunicării şi suspendarea de drept a actului administrativ după ce acesta şi-a produs efectele juridice poate perturba funcţionarea administraţiei publice din teritoriu, cu efecte care se pot răsfrânge negativ asupra comunităţii locale. Noi am propus ca modificarea să aibă în vedere un termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ. Vreau să mulţumesc colegilor din comisiile pe unde acest proiect de lege a beneficiat de atenţie, pentru faptul că au înţeles şi au împărtăşit cu toţii, presupun şi ca urmare a discuţiilor pe care le-au avut în teritoriu cu primari care le-au spus că acest termen de 6 luni era foarte mare. Totodată, de la ceea ce propusesem noi, datorită activităţii împreună cu colegii din comisiile de specialitate am picat pe acest termen de 30 de zile, pe care noi îl considerăm adecvat şi potrivit scopului iniţiative noastre, şi vreau încă o dată să le mulţumesc celor care au propus un raport favorabil şi sper că voi obţine şi vom obţine votul dumneavoastră, atunci când se va pune problema votului final. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Punctul de vedere al Guvernului? |
|
|
Domnul Ioan Dascălu: Potrivit Raportului nr.26/1768 din 26.04.2011, întocmit de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor asupra Propunerii legislative pentru modificarea art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, membrii comisiei de specialitate au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative în discuţie, cu amendamentele admise în raportul de referinţă. Punctul de vedere exprimat de către Guvern cu privire la acest proiect de act normativ este unul negativ. Prin amendamentele în discuţie se propune ca prefectul să verifice legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau primarului, în termen de 45 de zile de la comunicarea actului administrativ şi să poată ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actul administrativ considerat nelegal, în termen de 45 de zile de la comunicarea acestuia, cu obligaţia de a solicita motivat autorităţii emitente, cu cel puţin 15 zile înaintea introducerii acţiunii, reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modificării sau, după caz, revocării lui. De asemenea, amendamentele de referinţă vizează şi modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să se facă trimitere la prevederile art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. Precizăm că dispoziţiile care ar urma să fie modificate prin propunerea legislativă fac parte dintr-un articol prin care se stabilesc principalele atribuţii ale prefectului, context în care apreciem că nu este cazul completării art.19 alin.(1) lit.e), din Legea nr.340/2004 cu norme specifice contenciosului administrativ. Totodată, considerăm că prefectul, care în calitate de reprezentant al Guvernului trebuie să exercite controlul de legalitate asupra actelor administrative ale tuturor autorităţilor administraţiei publice locale dintr-un judeţ sau municipiul Bucureşti, poate, potrivit legislaţiei în vigoare, să introducă acţiunea în contencios administrativ în termenul general de 6 luni, dar şi mai înainte, dacă are capacitatea necesară de verificare a legalităţii actelor administrative. În context, precizăm că prefectul exercită atribuţia de control a legalităţii actelor administrative în discuţie în baza tutelei administrative, care presupune dreptul de control al Guvernului sau al altei autorităţi a administraţiei statului asupra autorităţilor administraţiei publice locale alese, ce funcţionează în virtutea principiului autonomiei locale. Aceasta fiind Decizia Curţii Constituţionale nr.137/1994. Având în vedere conţinutul amendamentelor, Direcţia generală juridică propune ca Ministerul Administraţiei şi Internelor să susţină respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, pe baza argumentelor prezentate la punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului nr.2208 din 20 august 2010 şi aspectelor menţionate în cuprinsul prezentei note. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Raportul comisiei? |
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în procedură obişnuită cu Propunerea legislativă pentru modificarea art.119 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. Conform dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul obligării prefectului ca în cazul în care va ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actul administrativ considerat nelegal, să solicite autorităţii emitente, motivat, cu cel puţin 10 zile înaintea introducerii acţiunii, reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării lui. În urma examinării acestei propuneri legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Propunerii legislative pentru modificarea art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa la prezentul raport. În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Domnul preşedinte Dobre, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, după aceea domnul deputat Mihai Apostolache. |
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Grupul parlamentar al PNL-ului sprijină acest proiect de lege şi permiteţi-mi să fac câteva aprecieri, pentru că legea care se modifică, am fost iniţiatorul ei. Cred şi eu că pentru buna funcţionare a administraţiei reducerea termenului total de la 6 luni la două luni, pentru ca prefectul să-şi... prefectura să-şi exercite dreptul de control de legalitate este absolut corectă şi cred că permite şi o bună funcţionare a administraţiei. De altfel, au fost o serie întreagă de evoluţii în ceea ce înseamnă funcţia prefecturală, multe atribuţii nu mai sunt, pentru că o serie întreagă de responsabilităţi au trecut la nivelul consiliilor judeţene sau locale. Prefectura rămâne, în principal, autoritatea de control şi pentru asta trebuie organizată. Din păcate, rămâne încă termenul acela din Constituţie, pentru că nu este corect ca prefectul când atacă să suspende o hotărâre, atunci noi, liberalii am încercat să scoatem din Constituţie prevederea, n-am reuşit, probabil că acest lucru îl vom reuşi la o altă modificare. Dar propunerea făcută este o propunere absolut corectă, apreciez şi votul dat de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, cu majoritate. Cred că Guvernul a fost excesiv de rigid în reacţia lui, de aceea vă propun să examinăm şi să aprobăm acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul deputat Mihai Apostolache. |
|
|
Domnul Mihai Cristian Apostolache: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Sigur, am ascultat punctele de vedere ale colegilor şi apreciez iniţiativa pe care o au, dar sigur sunt câteva elemente care trebuie avute în vedere în discuţia noastră. În primul rând, stimaţi colegi, vorbim de un drept al prefectului pe care cred eu că nu trebuie să-l îngrădim noi atât de mult cum se doreşte acum, atâta timp cât Constituţia nu prevede un anumit termen şi lasă la dispoziţia legiuitorului organic să decidă acest termen. Sigur, nu trebuie să ajungem în situaţia în care să dăm 30 de zile sau 45 de zile, mai bine dăm 5 zile şi am scăpat şi de controlul de legalitate, nu se mai exercită pentru că timpul fizic este foarte scurt, în acest caz. Eu cred că termenul prevăzut în Legea contenciosului administrativ trebuie menţinut, el merge până la un an de zile, dacă citim cu atenţie textul acestei legi, pentru că trebuie lăsată o anumită perioadă de timp în care să se analizeze fiecare act administrativ în parte de către instituţia prefectului. Nu uitaţi că, totuşi, şi personalul din această instituţie este extrem de redus şi dacă nu faci o analiză serioasă, atunci sigur că nu poţi să iei decizia în cunoştinţă de cauză. Revin şi spun că nu este doar o posibilitate a prefectului de a ataca, ci este un drept constituţional al prefectului, pentru care trebuie în continuare să ne batem. În acelaşi timp, ideea de a modifica o lege specială, şi aici mă refer la Legea nr.340 privind instituţia prefectului, şi să aducem, să modificăm termene în această lege, mi se pare un lucru care nu corespunde unei proceduri legislative corespunzătoare. Ideea de modificare a termenelor trebuia inclusă în Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ. Dacă vrem să modificăm proceduri, atunci trebuie să mergem la sediul materiei, în ceea ce priveşte procedurile de care vorbim. Deci, sediul materiei pentru procedurile administrative prin care se stabilesc termenele de atac la instanţa de contencios administrativ este Legea nr.554 şi către această lege trebuia să vă adresaţi cu modificările dumneavoastră. Nu să mergem la Legea prefectului, care este o lege specială şi care, aşa cum s-a spus, articolul pe care doriţi să-l modificaţi se referă la atribuţiile prefectului, şi nicidecum la aspecte de natură procedurală. Deci, din prezentarea dumneavoastră rezultă că, chiar dacă ideea, să spunem, ar fi bună, totuşi modificările nu-şi găsesc locul în zona în care ar trebui, şi anume în zona care vizează sediul materiei. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu va susţine o astfel de iniţiativă, pentru că, v-am spus, reglementarea nu vizează sau modificările nu vizează ceea ce urmărim cu toţii, şi anume îmbunătăţirea actului administrativ în general în România. Şi vă mai dau un singur exemplu şi închei, în legătură cu controlul de legalitate exercitat de prefect. Avem un caz concret, la nivelul judeţului Prahova, unde s-a constatat de către prefect, după o perioadă mai lungă de timp, şi anume de doi ani de zile, că un act de la nivelul consiliului judeţean a fost, mă rog, a fost adoptat prin încălcarea procedurii stabilite de lege; şi anume, prin faptul că un consilier judeţean a votat un proiect de hotărâre prin care se despăgubeau proprii copii. Sigur, termenul procedural a trecut, prefectul a atacat la instanţa de contencios administrativ actul respectiv, dar, bineînţeles, instanţa n-a mai putut să se pronunţe pe fond, pentru că deja termenul legal era depăşit. Toată lumea ştie că există un conflict de interese în această situaţie şi legea a fost încălcată, dar cu toate acestea instanţa, sigur, urmărind textul de lege, a spus că acţiunea prefectului este tardivă, pentru că s-a depăşit termenul de atac la instanţa de contencios. Deci, e un exemplu, sunt multe alte exemple de acest gen şi, încă o dată, susţin ideea, plecând şi de la acest exemplu, că nu trebuie să reducem acest termen de acţiune a prefectului la instanţa de contencios. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Drama în ceea ce spuneaţi dumneavoastră, domnule deputat, e că acel consilier e şi preşedinte de consiliu judeţean şi că acel proiect este făcut şi pe fonduri europene. Domnule Duşa, vă rog. |
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, De la această tribună şi în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi cei care nu vorbesc din auzite au analizat foarte bine acest proiect de lege şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că de mult există o dezbatere continuă, mai ales la nivelul administraţiei locale, legată de raportul dintre prefect şi administraţia locală. De multe ori, ştiu, atribuţiile prefectului, venind în contradicţie cu principiile autonomiei administraţiei locale. Aşa cum ştim şi din Constituţie şi din Legea nr.340, principalele atribuţii ale prefectului sunt controlul legalităţii actelor şi coordonarea, în măsura în care mai coordonează, a serviciilor publice deconcentrate. Dar, de data aceasta vorbim de controlul de legalitate care este, de altfel, principala atribuţie a prefectului şi nu numai la noi, mai ales în Statele Uniunii Europene, prefectul are numai această atribuţie, de a asigura controlul legalităţii actelor şi înfăptuirea, respectarea legalităţii, în general, în teritoriu. Îmi pare rău cu eu am un coleg aici pe care-l stimez şi care a ţinut o pledoarie despre acest proiect de lege, s-a contrazis singur, în final, că nu trebuie să existe un termen în care prefectul să se pronunţe asupra legalităţii actelor administraţiei locale. Şi v-aţi contrazis, domnule coleg, prin faptul că ne aminteaţi că la dumneavoastră, la Prahova s-a făcut controlul de legalitate după doi ani. Păi, ce să facă un primar, să aştepte doi ani de zile sau când, ştiu eu, binevoieşte prefectul să-i dea aviz de legalitate ca să adopte o hotărâre? Sunt hotărâri de consilii locale care au, ştiu eu, termen de punere în aplicare 30 de zile, 20 de zile, unele se referă la, ştiu eu, la rectificarea bugetului, care trebuie să se facă imediat, şi primarul să nu-şi poată face rectificarea bugetului, chiar dacă este legal făcută, până când s-o trezi 6 luni de zile prefectul să-i comunice dacă e legală hotărârea sau nu e legală. Aşa că termenul acela de reintroducere a existat în Legea nr.340, şi procedura prealabilă, acea scrisoare trimisă de prefect către consiliului local sau către primar, prin care se sesizează, domnule, ai greşit, te rog să revii la proiectul acela... la hotărârea adoptată şi s-o pui în termen legal. Şi, de regulă, în 80 la sută din cazuri aşa se întâmplă, la sesizarea prefectului privind, ştiu eu, nelegalitatea unei hotărâri, consiliul local se întruneşte şi revine asupra hotărârii. În cazuri deosebite, sigur, dacă nu revine, rămâne soluţia instanţei de contencios administrativ. De aceea, eu cred că şi dumneavoastră şi colegii noştri de la PD care chiar au avut tangenţă şi au fost implicaţi în această activitate, susţin acest proiect de lege. Până la urmă, dacă nu adoptăm aceste măsuri îi încurcăm şi pe cei de la administraţia locală şi, oarecum, şi pe prefect, îi "diminuăm" din prerogativele şi din puterea pe care o are. Dacă rămâne la latitudinea că în termenul de 6 luni poate ataca, sigur nu este ilegal, se făcea trimitere şi Legea contenciosului administrativ. Dar, pentru a avea totuşi o eficienţă în administraţia locală este bine ca aceste termene să existe şi, de aceea, grupul nostru susţine acest proiect de lege. |
|
|
Drept la replică, domnul deputat Mihai Apostolache. |
|
|
Domnul Mihai Cristian Apostolache: Stimaţi colegi, înseamnă că nu m-am făcut înţeles. Domnule deputat Duşa, eu am spus-o foarte clar. Acest termen trebuie să fie cât mai lung, da? Asta am spus şi de aceea am dat şi acel exemplu cu situaţia de la Prahova. Înseamnă că nu m-aţi înţeles. Poate dacă vă explic încă o dată o să înţelegeţi, dar nu cred că mai e cazul. Deci, revin şi spun, termenul care există în legislaţia actuală, din punctul nostru de vedere trebuie menţinut, pentru că în acest fel există o perioadă mai lungă de timp în care actele administrative pot fi analizate temeinic şi dacă... se constată că anumite acte administrative încalcă legea, atunci prefectul poate să meargă la instanţa de contencios administrativ şi să-l atace, şi actul administrativ respectiv se suspendă de drept. Mai vreau să fac doar o singură apreciere. S-a tot vorbit aici de autonomie locală. Aşa este, domnule Duşa, cu toţii susţinem dezvoltarea şi întărirea autonomiei locale şi consolidarea rolului fiecărei autorităţi de la nivelul administraţiei locale. Dar nu uitaţi un lucru. Vorbim de un stat unitar şi vorbim de lege. Indiferent că sunt autorităţi locale sau naţionale, toate aceste autorităţi ale statului trebuie să respecte legea. Deci, atâta timp cât prin acte administrative se încalcă legea, automat trebuie să intervină prefectul, ca reprezentant al Guvernului şi care asigură legalitatea, şi să atace acele acte administrative la instanţa de contencios. Vă mulţumesc. |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Calimente. |
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Suntem obişnuiţi cu modul cameleonic în care Partidul Democrat guvernează această ţară. Atunci când au interes ca prefectul să poată controla administraţia locală, trebuie să întărim atribuţiile prefectului. Atunci când ne adresăm cetăţenilor şi trebuie să le culegem voturile, vorbim de descentralizare şi de subsidiaritate. Sigur că acest limbaj dublu aduce beneficii. Dragi colegi, mai ales cei de la Partidul Democrat, Vreau să vă spun că instituţia prefectului a fost introdusă în România după modelul francez. Cel care l-a pus în practică prima dată a fost Napoleon I, împăratul francezilor, care şi-a dorit un stat puternic, unit şi centralizat. Asta şi-a dorit şi România vechiului Regat, asta şi-a dorit şi România Mare, atunci când teritorii noi fuseseră încorporate şi avea nevoie de un stat puternic care să unifice. V-am urmărit discursul politic şi aţi spus tot timpul că ceea ce doriţi este descentralizarea şi este subsidiaritatea. Păi cele două elemente se bat cap în cap. Pentru că într-o viitoare legislaţie, dacă dorim acest lucru, va trebui să renunţăm la instituţia prefectului şi să înfiinţăm preşedintele judeţului. Sau dacă vrem să rămânem cu un stat centralizat puternic, atunci menţinem instituţia prefectului. Sigur că putem da termen la calendele greceşti. Cazul care s-a întâmplat la Prahova era simplu de rezolvat, prefectul a greşit, nu a fost atent, trebuia să-şi dea demisia. Pentru că a lăsa la dispoziţie termene fără să le cuantificăm, actele care nu sunt atacate în timp pot produce efecte. Şi atunci, ce se întâmplă? Sigur, din punctul dumneavoastră de vedere, un timp cât mai lung dă posibilitatea prefectului dumneavoastră într-un judeţ unde preşedintele judeţului are altă culoare, să-l şicaneze tot timpul. Şi, de fapt, asta vă interesează. |
|
|
Sau îl cauţionează. În cazul nostru, prefectul era PSD la momentul respectiv. De-aia nici nu a atacat. Şi mai era şi în... Domnul Petru Călian. Imediat, domnule Dobre. |
|
|
Stimaţi colegi, Sigur, s-au purtat discuţii serioase pe marginea diminuării acelei perioade de şase luni în care prefectul trebuie să se pronunţe, ceea ce din punctul meu de vedere, spun că ar fi corect şi căutăm să fim mult mai operativi. Însă, pe de altă parte, ne-am îndepărtat purtând această discuţie de problema principală, spun eu, a acestui act normativ. Concret, nu cred că prefectul trebuie să fie obligat prin lege ca înainte de a ataca un act administrativ în contencios, să notifice autoritatea care a emis acel act asupra intenţiei prefectului, astfel încât autoritatea locală respectivă să poată să îndrepte încălcarea legii sau chiar să anuleze actul administrativ respectiv. Sau, dacă vreţi, cu alte cuvinte, nu facem altceva decât să obligăm prefectul să acopere prin lege anumite ilegalităţi care se comit la nivelul autorităţilor locale. Ceea ce nu este în regulă. Aşadar, cred că trebuie să discutăm mai mult şi pe această parte care, practic, este esenţială. Şi modificarea legii cred eu că vizează acest aspect extrem de important. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Domnul deputat Olar, doamna deputat după aceea şi încheiem aici dezbaterile generale. |
|
|
Stimaţi colegi, Trebuie să vină şi un primar la microfon. haideţi să nu facem pe prefect prim-secretar, haideţi să nu ne fie frică de hotărârile de consiliu, pentru că, ştim cu toţii, este un serviciu juridic şi în cadrul primăriei şi contrasemnează hotărârile luate de consiliu, acel secretar sau jurist. Şi aşa că este bine ce s-a spus aici şi de domnul Duşa, însă să nu prelungim... ca să nu... putem să funcţionăm după anumite hotărâri de consiliu luate de consiliul local. Mulţumesc. |
|
|
Doamna deputat Jipa. Şi după aceea... da, ultima intervenţie. |
|
|
Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Aş vrea să vă spun că am auzit ce s-a spus aici, v-am urmărit pledoariile în acest sens. Şi eu sunt pentru, sunt în asentimentul domnului Duşa, şi vă spun şi de ce: pentru faptul că în instanţă, gândiţi-vă că se dau termene şi de câte un an. Deci, dacă aveţi un act administrativ pe care vreţi să-l atacaţi şi să ajungeţi la ceea ce doriţi dumneavoastră, la o hotărâre care să vă avantajeze, nu ajungeţi decât peste câţiva ani, după ce parcurgeţi toate căile şi căile de atac. Deci, în această situaţie, v-aş ruga să ţineţi cont de argumentele prezentate şi de colegii mei şi de cele prezentate de mine. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Dobre. Şi după aceea, domnul Angel Tîlvăr, ultima intervenţie. |
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Sigur că da, văzând aceste modificări, vreau să supun atenţiei onoratului plen următoarea chestiune: unu, reducând la 30 de zile durata în care prefectul are ocazia să verifice legalitatea şi să atace în instanţă, iar de drept acea hotărâre a consiliului local sau consiliului judeţean este suspendată ca efecte juridice, sau la 45, n-are aşa mare importanţă dacă e 30 sau 45, practic, ajungem să egalizăm dreptul cetăţeanului, dreptul în contencios subiectiv cu dreptul prefectului, dreptul în contenciosul obiectiv. al doilea efect: pentru ca direcţia juridică din prefectură, ca să se acopere, s-ar putea ca la cel mai mic indiciu de nelegalitate, să le atace pe toate. Pentru că stă sub presiunea timpului. De regulă, într-o direcţie juridică, există vreo 4-5 jurişti la o prefectură. Un judeţ are cam aproximativ 90-95 de UAT-uri, unităţi administrativ-teritoriale. În medie, fiecare unitate administrativ-teritorială ia 10-15 hotărâri pe lună, şi atunci s-ar putea să avem deja un control al legalităţii cantitativ şi nu calitativ. trei, a aduce la acelaşi termen sau aproximativ acelaşi termen, nu se mai poate îndeplini procedura prealabilă, cea în care prefectul notifică şi au loc discuţii între prefect şi primar sau consiliul local, termen în care se mai pot regla nişte lucruri. Dacă sunt 30 sau 45 de zile, nu mai pot avea loc aceste consultări în care UAT-ul, respectiv oraşul sau comuna, sau consiliul judeţean, să refacă actul administrativ. Putem, eventual, discuta despre altceva. În cazul hotărârilor cu implicaţie economică, cum ar fi bugetul. Da! Acolo putem defalca ce poate ataca prefectul pe legalitate, pe contenciosul obiectiv. şi un ultim lucru ce trebuie subliniat este următorul lucru: la aceste, să le spunem, consultări prealabile atacării în instanţă, pe astea trebuie, cred eu, modificată legea. Pentru că ajungem unde a spus doamna judecător: în instanţă, termenele sunt de un an. Deci, în momentul în care am ajuns în instanţă, oricum totul a murit şi se ajunge tot la revizuirea hotărârii consiliului local sau hotărârii consiliului judeţean. Deci, aici, în sensul ăsta, cred că trebuie mare atenţie, să rămână contenciosul subiectiv şi contenciosul obiectiv, unde ne manifestăm pe tărâmul legii prefectului. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnule Angel Tîlvăr, vă rog. |
|
|
Vă mulţumesc frumos, doamna preşedinte. Şi daţi-mi voie în finalul dezbaterilor generale, în primul rând, să apreciez intervenţia tuturor colegilor. Faptul că acest proiect a suscitat interes şi preocupare din partea dumneavoastră înseamnă că într-adevăr în această zonă de interes pentru legiuitori era nevoie de intervenţie. Şi sunt sigur că majoritatea celor care au fost atenţi la discuţii şi care s-au uitat pe proiect şi majoritatea celor care intră în contact nemijlocit cu primarii din propriile circumscripţii ştiu că într-adevăr primarii şi consiliile locale se plâng de faptul că durează foarte mult până când prefectul se pronunţă, dat fiind faptul că o parte din hotărârile pe care consiliile locale le emit, deja produc efecte, motiv pentru care ideea noastră de a modifica acest termen cred că este bine-venită. Totodată, s-a spus de la acest microfon că prin această lege există posibilitatea să se încalce dreptul constituţional al prefectului de a exercita control. Vreau să spun că acest lucru este fals, nu este în nici un caz, şi nu a fost în intenţia noastră de a face aşa ceva, singurul lucru pe care l-am intenţionat a fost să modificăm termenul în care se poate produce controlul prefectului, nu să-i negăm acestuia dreptul constituţional de a exercita controlul. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Intrăm în dezbaterile pe marginea amendamentelor. Titlul legii: "Lege pentru modificarea art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului şi pentru modificarea art.3 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004". Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. La poziţia 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poziţia 3. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poziţia 4. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poziţia 5. Nu sunt observaţii. Adoptat. Şi atunci urmează votul final pentru acest proiect de lege. |


