Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 noiembrie 2011

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/2011
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 noiembrie 2011

7. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011 (PL-x 614/2011). (rămas pentru votul final)
 
consulta fisa PL nr. 614/2011

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011.

Este procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan Lucian Aurescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Doamnă preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă supun atenţiei şi vă rog să aprobaţi Legea de ratificare a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011.

Acordul este primul instrument juridic care a fost negociat în întregime şi încheiat de Statele Unite în cadrul noului concept privind apărarea împotriva rachetelor balistice lansat de către preşedintele SUA în septembrie 2009; este, de asemenea, primul document bilateral obligatoriu, din punct de vedere juridic, care consacră parteneriatul strategic româno-american; reprezintă, în acelaşi timp, o contribuţie esenţială la consolidarea securităţii individuale şi colective a României, a Statelor Unite şi a celorlalţi aliaţi din NATO; de asemenea, este o contribuţie importantă la viitoarea capacitate NATO de apărare antirachetă.

Acordul este încheiat la nivel de stat şi reprezintă baza juridică necesară pentru a permite amplasarea acestor elemente ale sistemului antirachetă american în România, principalele prevederi ale textului fiind următoarele: conţine referiri clare la parteneriatul strategic cu Statele Unite, vorbind despre dezvoltarea sa în continuare şi despre caracterul său mai extins şi mai profund; conţine garaţii clare în preambul şi în art.6 privind conformitatea cu caracterul pur defensiv prevăzut de dreptul internaţional pentru legitimă apărare, în conformitate cu Carta ONU; conţine referiri clare cu privire la relaţia dintre acest sistem şi sistemul NATO antirachetă; menţionez prevederea foarte importantă din art.3 alin. (4), prin care Statele Unite se angajează ferm, în cadrul Tratatului de la Washington privind NATO, la apărarea României, prin intermediul sistemului antirachetă, împotriva unui atac cu rachetă sau împotriva ameninţărilor prezentate de rachetele balistice; de asemenea, conţine referiri la regimului juridic al bazei, al facilităţii din bază în care este amplasat sistemul antirachetă; de asemenea, conţine un mecanism foarte avansat de consultare şi informare, cel mai avansat pe care îl prevede un acord încheiat de Statele Unite cu un alt aliat implicat în proiectul sistemului antirachetă; de asemenea, conţine prevederi moderne cu privire la protecţia mediului şi coordonarea cu autorităţile locale, precum şi un text avansat în ceea ce priveşte răspunderea juridică, prin care România nu răspunde pentru prejudicii cauzate în afara teritoriului său prin operarea sistemului. În sfârşit, un text cu privire la răspunderea financiară, care revine în principal părţii americane, pentru implementarea sistemului în România şi clauze finale, standard pentru orice acord.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Propun aprobarea de către Camera Deputaţilor a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Raportul comisiilor, de apărare şi juridică, în fond, domnul vicepreşedinte Iordache, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor, aşa cum aţi prezentat, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să trimitem plenului adoptarea Proiectului de Lege privind ratificarea acordului între România şi Statele Unite privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite semnat la Washington, la 13 septembrie 2011.

Aşa cum s-a precizat de domnul secretar de stat, obiectul de reglementare, ratifică Acordul între Statele Unite şi România, prin care se creează baza juridică necesară pentru amplasarea sistemului antirachetă în localitatea Deveselu din judeţul Olt.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Adrian Năstase.

Domnul Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregăteşte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Năstase:

Doamnă preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Ratificarea acestui proiect de lege sau ratificarea acestui tratat, de fapt, are o semnificaţie deosebită, semnificaţie simbolică. Acest moment politic, şi dacă toţi colegii mă vor asculta, voi putea să spun mai departe ce cred despre acest tratat... Iertaţi-mă că vă întrerup!

Ratificarea acestui tratat, spuneam, are o semnificaţie simbolică deosebită. Este vorba de un parcurs de 20 de ani, de momente deosebite, care au pornit de la colaborarea noastră în Consiliul de Securitate, în momente speciale. Mi-aduc aminte de agresiunea Irakului împotriva Kuweitului, în 1990. Şi după aceea, alte momente, care au însemnat o îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor bilaterale, de la acordarea şi obţinerea tratamentului naţiunii celei mai favorizate, la Acordul SOFA şi ajungând la stabilirea unor facilităţi pentru trupele americane în România, în perspectiva unei acţiuni mai largi împotriva unor forţe teroriste şi în cadrul unor operaţiuni de interes comun în zona Orientului Mijlociu.

Aş vrea să citim acest tratat şi în contextul Declaraţiei privind parteneriatul strategic cu Statele Unite. Eu cred că este vorba, dincolo de aspectul militar, dincolo de obligaţiile decurgând din art. 5 al acordului care a instituit Alianţa Atlantică, din care facem parte, este vorba de o relaţie politică la nivel foarte înalt. Aceasta este în opinia noastră semnificaţia specială a acestui acord. Evident, chestiunile tehnice pot să fie explicate de ceilalţi colegi. Unele dintre ele, fără îndoială, vor căpăta semnificaţii şi în perioada următoare în aplicarea acordului, dar vreau să subliniem încă o dată şi vreau să fac acest lucru din partea grupului nostru parlamentar, semnificaţia politică a acestui acord. Salutăm ratificarea acestui tratat şi vom sprijini prin vot ratificarea unui document de maximă importanţă pentru securitatea României şi pentru securitatea spaţiului atlantic.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Domnul Lubanovici, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ca reprezentant al celor peste un milion de români în Statele Unite salut relaţia privilegiată de care se bucură România în relaţia cu Statele Unite.

Anul acesta se împlinesc 131 de ani de relaţii diplomatice şi cu bucurie pot să declar că niciodată în istorie România nu s-a bucurat de o atenţie mai mare ca acum în relaţia cu Statele Unite.

România a devenit un partener important al Statelor Unite în regiunea Mării Negre şi cu bucurie constatăm că lucrurile vor deveni şi mai bune, atât pentru România, cât şi pentru românii care locuiesc în Statele Unite.

Sistemul de apărare antirachetă al Statelor Unite, respectiv al NATO, constituie un instrument eficient de apărare al României, dar şi al Europei.

De aceea, chemăm toate grupurile parlamentare să voteze această lege.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu. Era domnul Scutaru şi după aceea...

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Acordul dintre România şi Statele Unite privind apărarea antibalistică reprezintă un semnal clar al relaţiilor speciale în plan politic şi militar dintre cele două state.

Acordul nu este important doar pentru Bucureşti sau Washington, ci pentru toate statele NATO, elementele scutului antirachetă care vor deveni operaţionale în 2015 în ţara noastră reflectând contribuţia solidă a României pentru proiectul apărării antirachetă comune la nivelul spaţiului aliat, în spiritul conceptului strategic adoptat la ultimul summit NATO de la Lisabona.

Credem, în acelaşi timp, că acest document arată determinarea Statelor Unite de a-şi respecta angajamentele luate faţă de ţările NATO est-europene, în spiritul art. 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

Ne exprimăm convingerea că acest acord între România şi Statele Unite va contribui substanţial la întărirea prezenţei americane în ţara noastră.

Partidul Naţional Liberal, Uniunea Social Liberală, sprijină fără rezerve acest acord şi spunem cât se poate de clar că în momentul în care noi vom guverna, România îşi va respecta toate angajamentele asumate în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite, cât şi ca stat membru NATO şi al Uniunii Europene.

Considerăm că mai pot fi făcute multe pentru conturarea unui profil serios şi credibil al României în plan extern, chiar şi parteneriatul strategic cu Statele Unite nu a atins nivelul maxim, nici măcar în plan militar, apărarea cibernetică sau apărarea aeriană cu obiectiv clar, exploatarea avionului multirol de generaţia a V-a fiind domenii unde se înregistrează, din păcate, încă paşi timizi. Ca să nu mai vorbim de faptul că în plan economic cooperarea bilaterală nu şi-a atins în mod evident potenţialul.

Ca liberali, ne-am pronunţa ferm, fără echivoc, încă de la începutul anilor ’90, pentru o relaţie specială a României cu Statele Unite şi pentru aderarea ţării noastre la NATO.

Cei care astăzi sunt seniorii partidului nostru, au făcut puşcărie politică şi pentru că îi aşteptau pe americani să ne elibereze din coşmarul comunismului şi al ocupaţiei sovietice.

Acum americanii au venit şi putem spune într-un fel că visul părinţilor şi bunicilor noştri a devenit realitate, iar datoria noastră este să ne aducem contribuţia la construirea unei Românii mai sigure pentru copiii şi nepoţii noştri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Attlia Korodi, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Korodi Attila:

Doamna preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Este un moment important care în ultima perioadă, mai ales în perioada în care din ce în ce mai mult se manifestă un scepticism european cu privire la construcţia Uniunii Europene, cu privire la un viitor sigur, bazat pe solidaritate în Uniunea Europeană, acest moment pentru politica internă a României, pentru politica externă, pentru relaţiile bilaterale între România şi Statele Unite este foarte important.

Antevorbitorii mei au prezentat şi au precizat istoria ultimilor 20 de ani cu privire la relaţiile bilaterale Statele Unite - România.

Eu aş dori să subliniez un lucru care a reieşit din ultima jumătate de an de discuţii bilaterale cu Comisia pentru politică externă din Europa, acela că acest pas foarte important făcut de noi, împreună cu Statele Unite, trebuie să continue în tot spaţiul european, prin încurajarea ţărilor membre NATO de a duce la bun sfârşit decizia de la Lisabona, de a completa, de a integra acest sistem într-un sistem NATO de apărare. De ce? Pentru că numai într-o abordare NATO, numai cu un parteneriat stabil, corect şi concret cu Rusia putem avea nu numai noi succes în parteneriatul bilateral cu Statele Unite, dar toate ţările din Europa Centrală nu se vor simţi mai puţin favorizate, se vor simţi integrate într-un sistem unde noi vom fi unul din pilonii principali.

Acest lucru cred că este un scop pe care diplomaţia românească, în perioada următoare, trebuie să îl asigure prin relaţiile pe care le are şi prin dialogurile pe care le va avea cu ţările membre ale NATO.

Pe de altă parte, aş dori să subliniez că parteneriatul strategic cu Statele Unite trebuie să aibă şi dimensiunea circulaţiei libere a cetăţenilor noştri şi trebuie să aibă şi dimensiunea unei creşteri semnificative a schimburilor comerciale cu Statele Unite.

Chiar săptămâna aceasta a fost Summitul Pacificului, unde preşedintele Statelor Unite, domnul preşedinte Obama, a avut un enunţ foarte important, care într-o oarecare măsură redimensionează politica externă a Statelor Unite.

Preşedintele Obama a precizat că în ultimii 10 ani zona Pacificului nu a fost o prioritate pentru Statele Unite şi că va fi în perioada următoare, pentru că zonele de interes, Irak, Afganistan, Europa, au ajuns într-o situaţie care este stabilă şi are cursul său propriu.

Aceasta înseamnă că noi, astăzi, când decidem asupra adoptării tratatului, încă suntem într-o situaţie bună, în care trebuie să spunem ferm: "Vrem ca parteneriatul nostru să fie complex şi să nu aibă de suferit nici pe partea economică, nici pe partea de schimb între persoane, libera circulaţie a cetăţenilor noştri, pentru că numai aşa vom putea asigura nu numai o stabilitate pentru această infrastructură, dar realmente o siguranţă pentru românii noştri".

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea Grupului minorităţilor? Nu sunt solicitări. UNPR? Nu.

Atunci, nefiind amendamente, urmează votul final.