Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

4. Proiectul de Lege privind parteneriatul public-privat.

Domnul ministru Dan Şova este prezent.

PL-x nr. 457.

Raportul conţine 66 de amendamente admise şi două amendamente respinse. Are caracter ordinar.

Îi mulţumesc domnului ministru Niţă, pentru prezenţă.

Invit ministrul de resort să prezinte, din partea Guvernului, acest proiect.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Coman Şova (ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt, vreau să vă informez că am elaborat această Lege a parteneriatului public-privat pentru a acoperi un segment nereglementat din Ordonanţa de urgenţă nr.34/2006 privind achiziţiile publice, şi anume cel care are în vedere proiecte care pe parcursul operării nu pot atrage fonduri sau tarife suficiente pentru a acoperi investiţia şi a asigura un profit.

Cu alte cuvinte, proiectele care au pe perioada operării capacitatea de a genera venituri suficiente pentru a permite recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit se vor realiza în continuare, în sistem de concesiune, pe Ordonanţa nr.34/2006.

Proiectele însă care nu sunt apte să fie exploatate comercial sau să genereze suficiente venituri din exploatare, astfel încât să permită recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit, fără contribuţia substanţială a unei autorităţi publice sau a unui partener public, în general, se vor implementa prin Legea parteneriatului public-privat.

Şi vreau să exemplific, pentru că legea va fi extrem de importantă pentru autorităţile locale.

Modernizarea sistemului de apă şi canal al unei comunităţi mari are aptitudinea de a genera tarife. Şi atunci poţi să-l faci, în sistem de concesiune, pe Ordonanţa nr.34.

Dar construirea unei grădiniţe, a unei şcoli, a unui muzeu, a unei biblioteci, a unui cămin cultural, a unui dispensar nu sunt proiecte de natură să genereze venituri şi, ca atare, nici să fie exploatate comercial de un partener privat, şi atunci se pot face în parteneriat public-privat.

Mecanismul contractual este foarte simplu. În etapa de construire a obiectivului toată finanţarea se asigură de către partenerul privat.

Există, normal, şi posibilitatea ca partenerul public să suplimenteze fondurile puse la dispoziţie de către partenerul privat, dar ideea principală este ca, pe perioada construcţiei, fondurile să fie asigurate integral de către partenerul privat.

Pe perioada operării serviciului public pe care-l generează obiectivul respectiv, că e grădiniţă, că e şcoală, că e spital, că e..., partenerul public efectuează plăţi din fonduri publice care să permită partenerului privat recuperarea integrală a investiţiei.

La îndeplinirea duratei contractului, investiţiile realizate trec în proprietatea partenerului public în mod gratuit, libere de sarcini şi în stare de bună funcţionare.

Normal că cea mai importantă întrebare care se naşte este de ce să implementezi un proiect în PPP?

Considerentele sunt trei, în general, şi anume: resursele financiare necesare realizării investiţiei nu se asigură prin alocare integrală de către partenerul public din fonduri publice sau deloc, adică poţi face un contract de parteneriat public-privat în care construirea grădiniţei, a şcolii, a dispensarului să se facă integral din fonduri private, partenerul privat, prin know-how-ul pe care îl are şi prin capacitatea deţinută, atât în legătură cu construcţia, cât şi cu întreţinerea şi operarea unui proiect de investiţii, are capacitatea de a bugeta proiectul la costuri mai mici de construcţie, întreţinere şi operare decât ar face-o partenerul public, şi a treia, şi poate cea mai importantă, este faptul că partenerul public va plăti investiţia eşalonat, pe parcursul unei perioade lungi de operare.

Deci, dacă s-a investit suma "x" în construirea unei şcoli, partenerul public urmează să plătească şcoala respectivă în 20 de ani.

Avantajul mare al noii legi este că dă posibilitatea unei autorităţi, centrale sau locale ca, pe banii pe care îi are, să facă mai multe obiective în acelaşi timp, să le termine rapid, în loc să aştepte până i se aprobă credite de la bugetul de stat sau până se aprobă credite bancare sau până are, pur şi simplu, bani în buget pentru aşa ceva.

Deci, dacă avem o autoritate publică cu un conducător bine intenţionat şi concentrat pe interesele localităţii, poate realiza 4, 5 obiective într-un singur mandat, în acelaşi timp, urmând ca plata eşalonată să se facă din încasări de impozite şi taxe ale unităţii administrativ-teritoriale respective.

Fireşte că există şi probleme legate de datoria publică şi de încadrarea în deficitul bugetar, dar acestea nu se referă la finanţarea investiţiei, ci la modul de repartizare a riscurilor.

Vreau să ştiţi, foarte pe scurt, că exista un vid legislativ, în ciuda faptului că noi avem o Lege a parteneriatului public-privat, nr.178/2010.

În temeiul acelei legi, nu s-a făcut niciun proiect până astăzi şi motivul pentru care nu s-a făcut niciun proiect este că însăşi legea bloca parteneriatele, pentru că interzicea participarea partenerului public la finanţarea investiţiei în parteneriat public-privat. Or, practica europeană şi logica reglementării în parteneriatul public-privat este tocmai ca autoritatea publică să fie cea care finanţează, dar pe termen foarte lung, după ce iniţial partenerul privat construieşte pe banii lui obiectivul de interes pentru comunitate.

Vreau să ştiţi că forma pe care o supunem atenţiei şi judecăţii dumneavoastră astăzi este o formă care are şi acceptul Comisiei Europene, şi al instituţiilor financiare internaţionale, şi al tuturor ministerelor din Guvernul României, a fost amendată la Senat, în Comisia de industrii şi în Comisia juridică, au fost dezbateri intense şi la comisiile de aici şi cred că, în final, a ieşit o lege relativ bună.

Inutil să precizez că, în primele trei luni ale anului viitor, vom redacta norme de aplicare, pentru a explicita toate mecanismele de finanţare şi toate mecanismele contractuale.

Domnule preşedinte, o singură precizare, pe text, mi-aş permite, pentru a rămâne pe stenogramă.

Există o eroare materială la Capitolul V, intitulat "Contravenţii şi sancţiuni", art.47 alin.(1) lit.c), care trebuie să sune în felul următor...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, o să vă rog frumos, la momentul respectiv, ca să nu...

Domnul Dan-Coman Şova:

Îl citesc exact în formularea în care trebuie să apară: "încheierea de către partenerul public a contractului de parteneriat public-privat fără respectarea condiţiilor prevăzute la art.26 alin.(6)".

Precizez pentru toţi colegii, este vorba doar de o reformulare pozitivă a unui text care era formulat cu două negaţii şi se puteau crea confuzii.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Iancu, din partea celor două comisii care au făcut raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru industrii şi servicii.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O nouă lege extrem de importantă cu care au fost sesizate pentru dezbatere în fond Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

De asemenea, aş vrea să subliniem faptul că avem în acest proiect o reglementare ce încheie şi derulează parteneriatul public-privat care are ca obiect principal reabilitarea şi/sau extinderea unui bun ori a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi/sau utilizarea unui serviciu public.

Urmare a dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise şi respinse.

O să rog colegii mei...

(Domnul deputat Alexandru Nazare doreşte să ia cuvântul.)

Păi n-am întrebat, domnul deputat? Păi nu vă supăraţi, dumneavoastră vorbiţi cu colegul, domnul Vladu, şi eu trebuie să fiu atent la dumneavoastră ce faceţi.

Nu vă supăraţi pe mine, respectaţi-vă calitatea de parlamentar! Păi dacă dormiţi în post... ca să spun şi eu cum spune presa... Am întrebat, am stat câteva secunde să văd dacă ridică cineva mâna. Toată lumea se uita în hârtii. Vă rog frumos, aveţi cuvântul, dar nu vă supăraţi, e obligaţia dumneavoastră, ca parlamentar, să fiţi atent la dezbaterea ordinii de zi. După aia ne spuneţi iar că n-aţi votat ce trebuie!

Vă rog frumos, domnule deputat Nazare, aveţi cuvântul.

Dezbateri generale, Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule Zgonea, domnule preşedinte,

Nu prea putem să nu fim atenţi la dumneavoastră.

Ne faceţi atenţi tot timpul, adică nu putem rata ocazia să fim atenţi. (Vociferări.)

Bun. Bineînţeles că poziţia grupului nostru şi poziţia partidului nostru este de susţinere a parteneriatelor public-private.

E evidentă nevoia României de a găsi surse de finanţare private şi totuşi această lege pe care ne-o propuneţi astăzi are cel puţin câteva lucruri care nu sunt în regulă, care ar trebui corectate, din punctul nostru de vedere, şi, din acest motiv, după ce le voi enumera, vă voi solicita reîntoarcerea la comisie, unde, în Cameră, discuţia a avut loc undeva noaptea, în acea marţi, celebră marţi, seara. Şi nu cred că e O.K. să avem o dezbatere la comisie, târzie, şi-aşa... pe repede înainte, la o lege atât de importantă.

Şi cred că mai putem să aşteptăm o săptămână, să discutăm în comisie chestiunile pe care vi le aduc, astăzi, în vedere, după care s-o întoarcem la plen.

Deci, care sunt acestea. Prima: nu există o delimitare clară a instituţiilor care coordonează proiectele în PPP. Bun. Înţeleg. Toate proiectele, de oriunde, vin la dumneavoastră, domnule ministru Şova, la minister, spre aprobare, unde dumneavoastră faceţi un memorandum, îl trimiteţi la Ministerul Finanţelor, unde mutaţi unitatea de PPP-uri de la dumneavoastră la Ministerul Finanţelor, care Finanţe întreabă INS-ul, după care se aprobă în Guvern, după care le daţi voie partenerilor locali să facă un proiect.

Nu vi se pare complicat?

Nouă ni se pare destul de complicat.

Dar nu e cel mai grav lucru că Ministerul Marilor Proiecte devine astfel un superminister care are monopolul PPP-urilor în România. Nu e cea mai mare problemă.

O altă problemă: prevederile referitoare la denunţarea unilaterală a contractelor, din punctul nostru de vedere, introduc o incertitudine pentru eventualii parteneri privaţi.

Şi ce faceţi acolo? Atenţie! Din motive excepţionale, legate de interesul naţional, partenerul public poate modifica unilateral anumite părţi ale contractului sau îl poate denunţa unilateral. Adică, avem un proiect, îl începem, se apucă respectivul privat de treabă, la un moment dat, respectiva autoritate vrea să-l denunţe. Şi îl denunţă unilateral, din motive de interes naţional sau local.

Nu cred că putem convinge firme mari să aducă bani şi să facă proiecte, dacă noi denunţăm după bunul nostru plac.

Bun, şi mergem mai departe. Condiţiile de achiziţii pot fi modificate pe parcurs. În cursul derulării procedurilor de selecţie, partenerul public poate modifica prevederi ale studiului de fundamentare, cu avizul Ministerului Marilor Proiecte, al domnului Şova, şi al Ministerului Finanţelor Publice, adică mai şi modificăm documentaţiile pe parcurs, dacă considerăm că ceva nu merge bine.

Al patrulea lucru: înlocuirea partenerului privat fără proceduri transparente. Bun. Nu cred că această lege... După cum ştim, sunt pornite trei mari proiecte de către acest minister, Ministerul Marilor Proiecte, în valoare de aproape 5 miliarde de euro, şi sunt pornite pe concesiune.

Imaginaţi-vă, spre exemplu, un caz, să zicem, Comarnic-Braşov este pornit în concesiune, da?

Să ne imaginăm că ar fi pornit în PPP, să ne imaginăm situaţia în care o autostradă mare în România este pornită în PPP. Pentru că tot vorbiţi, domnule ministru, o să facem autostrada Transilvania în PPP, avem tot felul de proiecte de genul ăsta şi, la un moment dat, statul se răzgândeşte şi-i spune respectivului constructor, O.K., pleacă acasă, după care alege constructorul după bunul-plac.

Nu vi se pare, aşa, că seamănă un pic cu... nu ştiu cu ce seamănă, dar oricum, nu e în regulă.

Şi, încercând să politizez cât mai puţin această dezbatere, pentru că nu vreau s-o facem politică, vreau să avem o lege bună, de pe urma căreia România să beneficieze...

De aceea, am rugămintea la dumneavoastră să aveţi bunăvoinţa să întoarceţi această lege la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul ministru Şova, vă rog frumos, un răspuns foarte scurt, după care o să-i dau cuvântul domnului deputat Dolha.

Domnul Dan-Coman Şova:

Foarte scurt. Domnul deputat Nazare a ridicat câteva chestiuni punctuale şi vreau să-i spun aşa: deci, departamentul nu devine un megaminister cu monopol pe PPP. Nu ştiu dacă aţi fost foarte atent, acea unitate are numai rolul de a ajuta, de a învăţa cum să facă, nu are niciun fel de implicare în decizia de PPP sau în organizarea contractului sau a societăţii.

Unitatea de PPP pe care o va avea Ministerul de Finanţe este o cerinţă a Comisiei Europene, pentru a se verifica deficitul bugetar şi cred că cunoaşteţi foarte bine acest lucru.

Modificarea unilaterală a contractului şi înlocuirea partenerului privat fără licitaţie sunt chestiuni care au fost ridicate şi la comisii şi am pus la dispoziţie corespondenţa Comisiei Europene. Sunt cerinţe exprese ale Comisiei Europene.

Deci, dacă aveţi vreo nelămurire, se pot şi explica.

Mai mult decât atât, eu repet un lucru pe care vi l-am spus, spre deosebire de Legea nr.178, care era să ne ducă în infringement, pentru că nu s-au pus procedurile acolo, şi ştiţi foarte bine că a trebuit modificată prin două ordonanţe de urgenţă, din cauza Comisiei Europene, proiectul pe care îl aveţi dumneavoastră în faţă este agreat, până la ultima virgulă, de către Comisia Europeană, pentru că, probabil ştiţi, dar sigur ştiţi, că aţi fost ministru acolo şi aveaţi şi un program de PPP, nu se poate reglementa în domeniul PPP-ului astăzi fără a avea, orice ţară din Uniunea Europeană, acceptul Comisiei Europene.

Această formă, pe care dumneavoastră o aveţi în faţă, are acceptul Comisiei Europene, până la ultima virgulă, şi orice nelămurire se poate tranşa foarte uşor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, ştiţi că e pe un proiect făcut din 2010, da? Eraţi ministru pe vremea aia, adică să nu...

Domnul Dolha, domnul deputat Dolha, vă rog frumos...

O să vă rog frumos, domnul Nazare, domnul deputat...

Ca să putem să respectăm tradiţia, să-i dăm şi domnului, fostului dumneavoastră coleg, fostul meu coleg, şi-acum colegul liberalilor...

Domnul Mircea Dolha:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Distinşi colegi,

Domnul deputat Nazare o să dorească să ia oricum cuvântul şi după ce vorbesc eu, motiv pentru care îi doresc să se pregătească.

Sunt stupefiat, efectiv, când aud că dânsul pomeneşte de marţea trecută, dar nu pomeneşte nimic de ultimii trei ani, de când este în vigoare Legea nr.178/2010, şi nu s-a încheiat nici măcar unul, nici măcar un contract de parteneriat public-privat.

Măi, fraţilor, haideţi să atragem fonduri, haideţi să dezvoltăm zonele şi după aceea să comentăm şi să criticăm ce nu e bine sau chiar dacă trebuie, să reparăm, să ajustăm anumite probleme.

Necesitatea unei noi legi care să reglementeze parteneriatul public-privat în România vine ca urmare tocmai a faptului că actuala Lege nr.178/2010 este complet nefuncţională. De la adoptarea ei şi până în prezent nu s-a făcut niciun proiect pentru România, din cauza defectelor de reglementare prin care se interzic plăţile de disponibilitate, adică interzice posibilitatea autorităţii centrale judeţene ori locale de a participa financiar la proiectul dezvoltat în PPP.

Imposibilitatea de a participa financiar la un asemenea proiect închide orice posibilitate de realizare a unui parteneriat public-privat de către entităţile locale, şi ăsta este un lucru foarte, foarte important.

Este lăudabilă şi mult aşteptată adoptarea acestui Proiect de Lege privind parteneriatul public-privat, care astăzi se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, şi are ca scop crearea unui cadru juridic adecvat în vederea atragerii de resurse financiare private pentru realizarea de proiecte publice, atragerea de investiţii străine, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea performanţelor sectorului public în implementarea proiectelor publice, în edificarea de noi posibilităţi de atragere de fonduri europene, şi asta este important, să atragem fonduri cât mai multe.

Pentru autorităţile locale, prezentul act normativ reprezintă un ajutor aşteptat de mult timp, şi mă refer aici la primării şi la consiliile judeţene.

Astfel, având în vedere că, atât în cazul parteneriatului public privat contractual, cât şi în cazul parteneriatului public-privat instituţional, asumarea faţă de partenerul privat desemnat câştigător al procedurii de atribuire a contractului, ori faţă de societatea de proiect, a unei sau a unor obligaţii de plată sau de garanţie, în beneficiul partenerului public, poate face acest lucru numai în situaţia în care obligaţia de plată sau de garanţie a fost prevăzută în studiul de fundamentare şi în documentaţia de atribuire a procedurii, într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, indicându-se condiţiile în care poate fi realizată.

Spunea domnul deputat Nazare că... printre altele, că, prin acest proiect de lege, Guvernul poate înlocui fără licitaţie firma care nu respectă condiţiile din contract.

Păi foarte bine, asta trebuie! Trebuie odată să punem la punct lucrurile.

Principalele modificări avute în vedere vizează modul de iniţiere a proiectului de parteneriat public-privat instituţional şi contractual, modul de constituire a societăţii de proiect, posibilitatea utilizării fondurilor publice şi a celor europene, prevederi ce au ca conţinut contractul de parteneriat public-privat, clauze minimale ale contractului şi durata acestuia.

În concluzie, noi, membrii Grupului PNL din Camera Deputaţilor, vom vota acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dreptul la replică, domnul deputat Nazare.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule deputat,

Ca să se înţeleagă foarte clar ce am spus, poate că n-am fost eu suficient de explicit. Eu am spus că eu nu înţeleg care sunt acele condiţii excepţionale pentru care autoritatea publică poate să decidă la un moment dat, pentru motive de siguranţă naţională, că acel proiect nu mai e bun şi, pe considerente pe care iar nu le înţeleg, îşi alege după bunul-plac o altă companie care să continue lucrarea.

Eu nu pot să cred şi vă spun sincer, domnule ministru Şova, pentru că au mai fost alţi miniştri aici în Parlament, mi-l amintesc pe domnul Fenechiu, care ne spunea că are acordul verbal al Comisiei Europene, adică s-a autoinstituit inclusiv acordul verbal, eu ştiu că Comisia Europeană lucrează cu scrisori, lucrează prin corespondenţă, nu cred că există acorduri verbale.

Deci mi-e greu să cred că aveţi astfel de acorduri, nu-mi vine să cred, vă spun sincer, din experienţa pe care am avut-o în ultimul an şi jumătate cu miniştrii pe care dumneavoastră, USL-ul, i-aţi propus, şi au venit aici, în Parlament, şi ne-au vorbit nouă. Acesta ar fi un aspect.

Un alt aspect: nu cred că are rost să invocaţi alte legi, legea din urmă, experienţa Bruxelles-ului...

Eu vă spun, aţi avut probleme mari în negocierile şi cu Fondul Monetar, şi cu Comisia Europeană, pe această lege.

Comisia v-a forţat să introduceţi aceste prevederi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aţi depăşit două minute.

Domnul Alexandru Nazare:

Comisia Europeană v-a forţat să introduceţi în lege aceste prevederi.

Dar să ştiţi că se naşte un sistem foarte complicat pe care autorităţile locale nu-l vor înţelege, primarii nu-l vor înţelege şi nici măcar ministerele nu-l înţeleg.

Şi de aceea, încă o dată vă rog, trimiteţi legea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimiterea la comisie, cerută de Grupul parlamentar al PDL.

Domnul deputat, am o singură rugăminte la dumneavoastră, o să-l rog pe domnul Tinel Gheorghe să ceară retrimiterea la comisie, vă rog frumos, ca să respectăm procedura parlamentară.

Şi sper că domnul Tinel e de acord cu mine.

Domnul Tinel Gheorghe:

Aşa e, domnule preşedinte, şi eu susţin şi reiterez propunerea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

O să vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Cererea Grupului parlamentar al PDL, pentru retrimitere la comisie.

Să înceapă votul.

Bun. 52 de voturi pentru, două abţineri, 128 împotrivă

Intrăm pe dezbateri pe amendamentele propuse.

Avem 66 de amendamente admise şi două amendamente respinse.

Mergem în calupuri de câte zece.

Sunteţi de acord, liderii grupurilor? Vă mulţumesc foarte mult.

De la 1 la 10, primele zece amendamente admise, până la pagina 6, Secţiunea a 3-a.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la amendamentul 11, pagina 6, până la pagina 9, amendamentul 20, art.15.

Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

De la 21 la 30.

Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

De la 31, pagina 13, la 40.

Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

De la 41 la 50.

Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

De la amendamentul 51, adică de la art.43, pagina 25, până la amendamentul 60.

Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

De la 61 la 66.

Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

Dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final; este lege ordinară.

Avem raportul la pensii?

Păi, dacă-l avem, da.